Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)
1940-06-10 / nr. 4427
ANUL XIII No. 442718 PAG.II 3 LH Director: PAMFIL ŞEICARU Pavilionul Armatei la Expoziţia Restauraţiei de ION DIMITRESCU Răspunsul M. S. Regelui Inaugurată deunăzi de Majestatea Sa Regele în cadrul fastuos al „Lunii Bucureştilor”, — expoziţia care pune sub privirile publicului înfăptuirile din deceniul Restauraţiei s’a bucurat chiar în cursul primelor zile de afluxul crescând al vizitatorilor. Mai puţin atraşi de diagramele statistice sau de giganticele compoziţii alegorice, — drumeţii se îngrămădesc mai mult la standul cel mai captivant : PAVILIONUL ARMATEI, pasionant nu numai prin dramatica sa actualitate, dar mai ales prin iscusinţa cu care sunt înfăţişate publicului progresele înarmării româneşti, eloquent ilustrate de piese autentice, mitraliere şi obuziere, avioane şi tankuri. Dacă la unele din celelalte pavilioane excesul de spaţiu a trebuit atenuat prin panouri cari să intercepteze privirea şi să mai distreze ochiul, — la standul oştirii erau atâtea de spus, încât a fost nevoie de construirea unui etaj suplimentar, la care conduce o scară elegant şi monumental mlădiată. Un stil unitar domină pretutindeni, aci, atât în literele graficelor cât și în tehnica expunerilor statistice. Ariditatea obositoare este dibaciu evitată: culorile agresive au fost eliminate, — totul dobândind un frumos relief pe acel fond de albastru (amintind orizontul marinarilor) şi de azur drag sburătorilor. Vasta friză a d-lui c-dor Ştiubei, — şi ea, — are o delicateţă de pastel, destinată să dobândească mai cuceritoare valoare în contrast cu masivele piese de armament din nişe şi de pe estrade. Ar fi fost imposibil, — la toate armele, — să se expună simultan armamentul din 1930 alături de cel din 1940 : să nu uităm că acum 10 ani Suveranul poposea în fruntea unei oştiri pe care cârmuitorii din vremea Regenţei o lăsaseră cu foarte multe din armele de muzeu, moştenite de la războiul anterior. Organizatorii, în dorinţa lor de a oferi vizitatorilor un prilej de meditaţie reconfortantă, au preferat priveliştea mai tonică a armamentului realizat astăzi, pentru unităţile româneşti. Şi este un peisagiu îmbucurător, într’adevăr. Un spectacol unic, cu adevărat fără seamăn, şi mai ales fără precedent, îţi creşte inima gândindu-te că, în fiecare seară, din uzinele româneşti ies necontenit atâtea noui duzini din aceste gigantice tunuri antiaeriene, din aceste motoare de avion, din aceste tankuri şi mortiere... Atenţia cercetătorilor, — cum este şi firesc, — se concentrează mai ales la armele pe cari actualul război le-a calificat ca decisive : geniu, artilerie, și mai ales aeronautică. Celor cari se uimesc văzând avioane cu viteză orară de 150, 280, 350 km. alături de aparate de vânătoare Heinkel și Huricane cari devorează 550 km. pe ceas, — instructorii de lângă aparate le lămuresc că elevii piloţi nu pot fi instalaţi direct pe acele dificile namile cari sunt aeroplanele ultra-rapide. Pentru a ajunge (după 12-18 luni de instrucţie !) să încalece un pur-sânge bombardier, pilotul începător trebue să treacă progresiv prin etapele sborului pe avioane mai puţin vertiginoase, care să-l aclimatizeze cu navigaţia de mare viteză, la mare altitudine, prin negură sau beznă. Alături, iată tunurile antiaeriene, cu reglajul asigurat de acest savant aparat născocit de un ofiţer român, colonela Bengescu. Vrerea regală a făcut ca ziua zeiască a făcut însă, ca, în această teoza râvnei celor zece ani de dom Capitala şi ţara întreagă cam puternic, pentru Domnul României, binecuvântare către Cel de Sus, re cele ziditor de ţară nouă şi păstrător ■ In sobra atmosferă în care El nul a ţinut să aducă, prin cuvinte de pentru Regele înnoitor de vreme. Iar, ca simbol al timpurilor de toată dragostea dintre Regele Corneamut neînfricoşării româneşti. La orele 12.50 Majestatea Sa Rergele a primit in sala Tronului felicitările I. P. S-tului Patriarh, a membrilor guvernului, d-lor consilieri regali şi doi generali comandanţi de mari unităţi din Capitală. CUVÂNTAREA D-LUI PRIMMINISTRU GHEORGHE TATARESCU D. consilier regal Gheorghe Tătărescu, preşedinte al consiliului de miniştri a rostit următoarea cuvântare : SIRE: Se împlinesc zece ani din ziua în care Maiestatea Voastră, luând în mână sceptrul domniei, rostea în faţa Parlamentului şi a Ţării, următoarele cuvinte : „Eu am crescut în mijlocul vostru, hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru, durerile voastre au fost durerile Mele, idealurile neamului Meu au fost idealurile Mele.” Zece ani s’au aşezat peste ziua în care Majestatea Voastră afirma în acest chip identitatea de gânduri, de simţiminte şi de aspiraţii, cari fac indisolubile legăturile dintre Rege şi ţară. In ceasul acesta de obştească îngrijorare putem mai bine, ca în oricare altul, să ne reculegem pentru a privi, ca de pe o culme, drumul parcurs printre atâtea piedici şi greutăţi, şi dea lungul căruia se înşiră marile înfăptuiri şi renaşteri, de care se leagă această primă decadă a domniei Maiestăţii Voastre SIRE. Prezente ne sunt în aceste clipe toate actele, toate reformele, toate legiuirile, care au purces din înaltele iniţiative şi din neostenitele străduinţi ale Majestăţii Voastre şi care sunt azi pavăza de apărare a neamului nostru, întărirea oştirii şi aducerea la îndeplinire a uriaşului program de înarmare, promovarea culturii şi ridicarea ei la rang de ţel al vieţii naţionale, organizarea tineretului prin aşezăminte care poartă pecetea exclusivă a gândurilor Majestăţii Voastre şi care au dăruit neamului o discplină şi o nouă credinţă, crearea climatului prielnic pentru desvoltarea profanul care priveşte rămâne uluit de diversitatea calibrelor, delicateţa curatelor, calitatea oţelurilor, varietatea nevoilor. Guri de foc mereu, — mereu guri de foc, peste tot foc, foc, foc !... Se reiau vechile mitraliere St. Etienne, se recalibrează şi se cuplează, tot spre a se spori cantitatea de foc necesară apărării ţării. Căci fiecare săptămână care trece sporeşte stocul de obuze şi de cartuşe, umple vechile goluri în cuirasa Patriei. La fiecare armă, — te simţi a(Continuare în pag. 6a) năzuinţelor creatoare de sănătate tru- I pească şi de sănătate sufletească, în-\ tărirea Bisericii, pe care Majestatea Voastră a voit-o vie şi prezentă în toate rosturile noastre naţionale, întronarea spiritului gospodăresc in toate ramurile administraţiei noastre, înnobilarea muncii, stimularea energiilor româneşti în toate, domeniile, întărirea prestigiului ţării considerată tot mai mult peste hotare ca factor de ordine şi de civilizaţie — toate aceste înfăptuiri şi-au avut obârşia în gândul şi în fapta Majestăţii Voastre, desfăşurate în cadrul noiii concepţii monarhice: regalitatea activă şi creatoare. Zece ani. Majestatea Voastră a înfruunat. ■ A îndrumat, si a răscolit suDomnule Preşedinte al Consiliului. Domnilor, Această sărbătorire, care se face cu toată seriozitatea şi sobrietatea, pe care aceste vremuri de grea cumpănă pentru lumea întreagă le impun. M’a mişcat adânc. Mişcat sunt de această sărbătorire, dar sunt mişcat şi când ne reculegem după acest răstimp de 10 ani de Domnie. Zece ani de Domnie! Dar pot să asigur cu toată conştiinţa că aceşti ani au fost pentru Mine zece ani de muncă neîncetată, de veghe fără şovăire şi de expresiune a dragostei Mele fără preget, pentru această ţară şi acest popor. Am cunoştinţă că, în această decadă, s’a săvârşit ceva în această ţară. Poate că vremurile n’au fost totdeauna prielnice ca să se poată desăvârşi tot ceea ce sufletul Meu ar fi dorit. Ţin în această zi să aduc şi Eu la rându-Mi prinosul Meu de refletele şi energiile, urmărind realizarea unui ideal de înoire şi de propăşire, tăind drumuri şi perspective noui tuturor manifestărilor vieţii româneşti. Peste toate aceste înfăptuiri se ridică luminos actul epocal, prin care Majestatea Voastră a înlăturat cu mână neşovăitoare din viaţa Statului toate formulele şi practicele primejdioase, care se vădiseră a împiedica consolidarea ţării şi, închizând un ciclu şi deschizând un altul, a redat in acelaş timp poporului nostru unitatea sufletească şi pacea lăuntrică. Astfel, cu nestăvilită mulţumire Maiestatea Voastră poate privi, în acest prim popas de domnie, rodul cunoştinţă şi de mulţumire tuturor acelora cari, lângă Mine, şi-au pus umărul şi mintea pentru propăşirea acestei Ţări. Aceşti zece ani să fie, pentru toţi aceia cari au dragoste de ţară, un imbold viu şi o pildă de ceea ce se poate înfăptui. Cu unire, cu munca, cu dragosatâtor ceasuri de veghe şi al atâtor acte de istorică răspundere. SIRE. Dacă putem cerceta cu satisfacţie înfăptuirile trecutului, putem scruta fără temere zările viitorului Trăim ceasuri grele, care sunt în istoria noastră ceasuri de cumpănă. Azi, mai desluşit decât oricând, neamul nostru e conştient că destinele sale sunt legate de destinele Majestăţii Voastre şi că marile hotărîri, care trebue să-i călăuzească paşii, vor cădea de pe treptele Trionului. Unită stă azi ţara în jurul Vostru, Sire, dornică de pace dar şi pregătită să-şi facă datoria pentru împlinirea supremelor porunci date, prin glasul Majestăţii Voastre, de morţii prin jertfele cărora s’au tras hotarele noastre Cu simţământul acesta de nebiruită încredere, sărbătorim în inimile noastre această zi, aducând prinosul de nemărginită recunoştinţă a poporului nostru Făuritorului marii opere de refacere şi vnoire a României şi rugând Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească Majestatea Voastră, să-I lumineze căile şi să-l facă Domnia lungă, glorioasă, fericită ! Să trăiţi Sire ! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia ! Sănătate !tea şi cu conştiinţa patriotică a fiecăruia, sunt sigur că anii ce vor urma, vor putea însemna un progres înzecit faţă de acela care l-am trăit. Aceasta este urarea Mea cea mai caldă, pe care o fac, în această zi poporului şi Ţării Mele Sănătate ! 8 iunie, zi de bucurie a naţiei Omagiul ţării, adus Suveranului cu ocazia împlinirii a zece ani de domnie de 8 iunie să fie o sărbătoare a sufletelor româneşti; vrerea dumnezi de bucurie a naţiei, trâmbiţele soarelui să cânte, victorioase, arponie a Unsului Rege, nu şi-au putut cânta bucuria decât în zâmbetul inimilor ce băteau, mai au putut să-şi înalţe totuş, sub cupola aurită acum, a cerului, imnul pentru grija ce a avut-o dându-ne pe Regele isbăvirii româneşti, pe Rede Pace, a vrut să-i fie sărbătorită această primă decadă de Domnie, guversinceră pornire, tot omagiul unei ţări, toată recunoştinţa unui popor, încruntare, prin care trecem, ministrul armatei a ţinut să pecetluiască andant şi oştirea Lui, dându-i vechiul semn al vitejiei Voevozilor, buzdu- Festivitatea de la Palatul Regal M. S. REGELE Membrii F. R. N.-ului in faţa palatului regal, înalţii demnitari ai statului părăsind Sf. Patriarhie după le-Deum. Promulgarea decretului-lege pentru salarizarea funcţionarilor publici _______şi a noului cod „Monitoriul Oficial" de ari publică decretul-lege pentru salarizarea funcţionarilor publici, precum şi noul cod, care din acest moment intră în vigoare. Toate ministerele şi instituţiile publice vor trebui să înainteze Preşedinţiei consiliului, cel mai târziu până la 1 August, tablourile cu funcţionarii încadraţi după nouile norme. De la 1 August, deci, absolut toate salariile se vor plăti conform armonizărilor realizate. In corpul ziarului publicăm astăzi — după ce am publicat eri tabelele de salarizare — codul funcţionarilor publici. Cuvântarea d-lui general Ilcuşu In numele Armatei d. general Icuşu, a rostit următoarea cuvântare : SIRE. Toată suflarea românească înalţă fierbinţi mulţumiri către Atotputernicul care i-a hărăzit pentru aceste timpuri un Domn şi conducător neîntrecut. Oastea Ţării, rezultatul chibzuinţelor, sbuciumului şi eforturilor de un deceniu al Majestăţii Voastre, nu poate lăsa să treacă această zi măreaţă, fără a simboliza cât mai trainic omagiul său de recunoştinţă şi devotament faţă de Şeful Suprem căruia îi datorează totul. Ne-aţi învăţat Sire să cultivăm tradiţia. Am ales deci semnul de putere al Domnilor români, arma strămoşească de apărare şi distrugere pentru a tălmăci Marelui nostru Căpitan, că atunci când El va ridica buzduganul ne va găsi gata să distrugem totul ce-I umbreşte strălucirea sau ameninţă siguranţa Tronului şi hotarele Ţării. Respectuos Vă rugăm SIRE să binevoiţi a îngădui această manifestare, materializată prin plămădirea celui mai nobil şi mai durabil dar al pământului românesc, cu cele mai alese simţăminte şi urări ale inimilor noastre de ostaşi Români — spre a Vă fi un vecinic talisman în luptele pentru menţinerea tuturor Românilor sub acelaş Sceptru. Să trăiţi SIRE Să trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia. Să trăiască Dinastia Română. D. ministru al Armatei a oferit apoi Majestăţii Sale Regelui un buzdugan. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui Domnule General, Sunt viu mişcat de acest dar simbolic, pe care oştirea Mea Mi-l oferă în această zi de sărbătorire. Acest dar simbolic este chiar o legătură care întăreşte încrederea şi dragostea între Şef şi Oştire. Doresc ca acest sentiment, care a fost întotdeauna atât de viu în sufletul Meu, — căci din prima copilărie am crescut în mijlocul ostaşilor, — să fie totdeauna un imbold ca ostaşii să ştie, în orice clipă, să-şi facă datoria cu credinţă şi cu dragoste. încă odată, din toată inima Mea, aduc oştirei cele mai calde şi cele mai sincere mulțumiri. Noul director al Băncii Italiei D. Giovanni Acantora, director general în ministerul de finanțe, a fost numit director general al Băncii Italiei. Publicăm în interiorul ziarului Dispoziţiile noului cod al funcţionarilor publici 6 luni 10 Iunie 1940 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE : Secret. General 4.84.40 Birou comenzi 4.23.32 Redacţia Colitică 8.40.88 Tipografia 4.84 48 Sport 5.43.08 Cab. Ad. delegat 5.54.82 Cont. şi Dep. 3.40.80 Administratori: 4.92.59 Serv. publ. şi ab. 3.40.84 Cab. Directorului 4.1. 4? Secretariatul și convorbiri cu Provincia î.*).88 Proprietar: „Curentul“ S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No. 174938. Taxa poștală plătită In numerar contord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/939 Abon.: Anual 700 lei: ? luni 350 lei: 3 luni 200 lei. Instituții Statul particular® una nou» anual CASA M.S. REGELUI COMUNICAT Nr. 27 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 8 iunie a. c. la ora 13:30, MAIESTATEA SA REGELE a binevoit a invita la dejun pe: Alteţa Sa Regală Principesa Elisabeta. Preşedintele Consiliului de Miniştri. I.P. S. S. Patriarhul României. Consilierii Regali. Membrii guvernului. Comandantul Strajii Ţării. Şeful Marelui Stat Major. Comandantul Militar al Capitalei. Primarul general al Capitalei. Comandanţii Marilor Unităţi din Capitală. Bucureşti, 8 Iunie 1940. Perspectivele favorări ale recoltei canadiene PARIS 8 (Est. Radio). — Biroul de statistică din Ottawa anunţă că în Canada condiţiile atmosferice de la începutul primăverii au fost cu totul favorabile în, regiunile Manitoba, Saskatchewan şi Alberta. Totuşi în anumite părţi din aceste regiuni se crede că sunt necesare niște ploi mai abundente. Ducele de Windsor n’a demisionat din postul său militar LONDRA, 8 (Rador). — Ministerul informaţiilor comunică : Ştirea că ducele de Windsor ar fi demisionat din postul său militar este lipsită de orice temei. El vizitează actualmente trupele franceze de la frontiera italiană şi va reveni în curând la cartierul general al misiunii pe lângă care este atașat. Mari manifestaţii ale tineretului falangist la Madrid MADRID 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei HAVAS transmite: In timp ce sir Samuel Hoare, ambasadorul Angliei, revenea de la palatul Naţional, unde remisese scrisorile sale de acreditare, în centrul Madridului mai multe grupuri de tineri falangişti, aparţinând mai cu seamă organizaţiilor tineretului, au străbătut străzile strigând: „Gibraltarul pentru Spania!“ Pe lângă aceasta manifestanţii au lipit pe ziduri afişe în care se cerea pentru Spania Tangerul, Marocul, Algeria şi Gibraltarul. Cortegiul lui sir Samuel Hoare nu a avut nicio dificultate nici la ducere nici la întoarcere. GENERALUL FRANCO