Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)

1940-06-10 / nr. 4427

ANUL XIII No. 4427­­1­8 PAG.II 3 LH Director: PAMFIL ŞEICARU Pavilionul Armatei la Expoziţia Restauraţiei de ION DIMITRESCU Răspunsul M. S. Regelui Inaugurată deunăzi de Majesta­tea Sa Regele în cadrul fastuos al „Lunii Bucureştilor”, — expoziţia care pune sub privirile publicului înfăptuirile din deceniul Restau­raţiei s’a bucurat chiar în cursul primelor zile de afluxul crescând al vizitatorilor. Mai puţin atraşi de diagramele statistice sau de gigan­ticele compoziţii alegorice, — dru­meţii se îngrămădesc mai mult la standul cel mai captivant : PA­VILIONUL ARMATEI,­­ pasio­nant nu numai prin dramatica sa actualitate, dar mai ales prin iscu­sinţa cu care sunt înfăţişate pu­blicului progresele înarmării ro­mâneşti, eloquent ilustrate de piese autentice,­­ mitraliere şi obuziere, avioane şi tankuri. Dacă la unele din celelalte pa­vilioane excesul de spaţiu a tre­buit atenuat prin panouri cari să intercepteze privirea şi să mai dis­treze ochiul, — la standul oştirii erau atâtea de spus, încât a fost nevoie de construirea unui etaj su­plimentar, la care conduce o scară elegant şi monumental mlădiată. Un stil unitar domină pretutindeni, aci, atât în literele graficelor cât și în tehnica expunerilor statistice. Ariditatea obositoare este dibaciu evitată: culorile agresive au fost eliminate, — totul dobândind un frumos relief pe acel fond de al­bastru (amintind orizontul marina­rilor) şi de azur drag sburătorilor. Vasta friză a d-lui c-dor Ştiubei, — şi ea, — are o delicateţă de pas­tel, destinată să dobândească mai cuceritoare valoare în contrast cu masivele piese de armament din nişe şi de pe estrade. Ar fi fost imposibil, — la toate armele, — să se expună simultan armamentul din 1930 alături de cel din 1940 : să nu uităm că acum 10 ani Suveranul poposea în frun­tea unei oştiri pe care cârmuitorii din vremea Regenţei o lăsaseră cu foarte multe din armele de muzeu, moştenite de la războiul anterior. Organizatorii, în dorinţa lor de a oferi vizitatorilor un prilej de me­ditaţie reconfortantă, au preferat priveliştea mai tonică a armamen­tului realizat astăzi, pentru unită­ţile româneşti. Şi este un peisagiu îmbucurător, într’adevăr. Un spectacol unic,­­ cu adevă­rat fără seamăn, şi mai ales fără precedent, îţi creşte inima gân­dindu-te că, în fiecare seară, din uzinele româneşti ies necontenit atâtea noui duzini din aceste gi­gantice tunuri antiaeriene, din a­­ceste motoare de avion, din aceste tankuri şi mortiere... Atenţia cer­cetătorilor, — cum este şi firesc, — se concentrează mai ales la armele pe cari actualul război le-a califi­cat ca decisive : geniu, artilerie, și mai ales aeronautică. Celor cari se uimesc văzând avioane cu vi­teză orară de 150, 280, 350 km. a­­lături de aparate de vânătoare Heinkel și Huricane cari devorează 550 km. pe ceas, — instructorii de lângă aparate le lămuresc că elevii piloţi nu pot fi instalaţi direct pe acele dificile namile cari sunt aero­planele ultra-rapide. Pentru a a­­junge (după 12-18 luni de instruc­ţie !) să încalece un pur-sânge bom­bardier, pilotul începător trebue să treacă progresiv prin etapele sbo­­rului pe avioane mai puţin verti­ginoase, care să-l aclimatizeze cu navigaţia de mare viteză, la mare altitudine, prin negură sau beznă. Alături, iată tunurile antiaeriene, cu reglajul asigurat de acest sa­vant aparat născocit de un ofiţer român,­­ colonela­ Bengescu. Vrerea regală a făcut ca ziua zeiască a făcut însă, ca, în această teoza râvnei celor zece ani de dom Capitala şi ţara întreagă cam­ puternic, pentru Domnul României, binecuvântare către Cel de Sus, re cele ziditor de ţară nouă şi păstrător ■ In sobra atmosferă în care El nul a ţinut să aducă, prin cuvinte de pentru Regele înnoitor de vreme. Iar, ca simbol al timpurilor de toată dragostea dintre Regele Corn­eamut neînf­ri­coş­ării româneşti. La orele 12.50 Majestatea Sa Rer­gele a primit in sala Tronului felici­tările I. P. S-tului Patriarh, a mem­brilor guvernului, d-lor consilieri re­­gali şi d­oi generali comandanţi de mari unităţi din Capitală. CUVÂNTAREA D-LUI PRIM­MINISTRU GHEORGHE TATARESCU D. consilier regal Gheorghe Tătă­­rescu, preşedinte al consiliului de miniştri a rostit următoarea cuvân­tare : SIRE: Se împlinesc zece ani din ziua în care Maiestatea Voastră, luând în mână sceptrul domniei, rostea în faţa Parlamentului şi a Ţării, următoarele cuvinte : „Eu am crescut în mijlocul vostru, hrana Mea sufletească a fost hrana sufletului vostru, durerile voastre au fost durerile Mele, idealurile neamu­­lui Meu au fost idealurile Mele.” Zece ani s’au aşezat peste ziua în care Majestatea Voastră afirma în a­­cest chip identitatea de gânduri, de simţiminte şi de aspiraţii, cari fac indisolubile legăturile dintre Rege şi ţară. In ceasul acesta de obştească îngri­jorare putem mai bine, ca în oricare altul, să ne reculegem pentru a privi, ca de pe o culme, drumul parcurs printre atâtea piedici şi greutăţi, şi dea lungul căruia se înşiră marile în­făptuiri şi renaşteri, de care se leagă această primă decadă a domniei Ma­iestăţii Voastre SIRE. Prezente ne sunt în aceste clipe toate actele, toate reformele, toate le­giuirile, care au purces din înaltele iniţiative şi din neostenitele străduinţi ale Majestăţii Voastre şi care sunt azi pavăza de apărare a neamului nostru, întărirea oştirii şi aducerea la în­deplinire a uriaşului program de în­armare, promovarea culturii şi ridi­carea ei la rang de ţel al vieţii na­ţionale, organizarea tineretului prin aşezăminte care poartă pecetea exclu­sivă a gândurilor Majestăţii Voastre şi care au dăruit neamului o disc­­plină şi o nouă credinţă, crearea cli­matului prielnic pentru desvoltarea profanul car­e priveşte rămâne uluit de diversitatea calibrelor, de­licateţa curatelor, calitatea oţeluri­lor, varietatea nevoilor. Guri de foc mereu, — mereu guri de foc, peste tot foc, foc, foc !... Se reiau vechile mitraliere St. Etienne, se recalibrează şi se cuplează, tot spre a se spori cantitatea de foc necesară apărării ţării. Căci fiecare săptămână care trece sporeşte sto­cul de obuze şi de cartuşe, umple vechile goluri în cuirasa Patriei. La fiecare armă, — te simţi a­(Continuare în pag. 6­a) năzuinţelor creatoare de sănătate tru- I pească şi de sănătate sufletească, în-\ tărirea Bisericii, pe care Majestatea­ Voastră a voit-o vie şi prezentă în toate rosturile noastre naţionale, în­tronarea spiritului gospodăresc in toate ramurile administraţiei noastre, înnobilarea muncii, stimularea ener­giilor româneşti în toate, domeniile, întărirea prestigiului ţării considerată tot mai mult peste hotare ca factor de ordine şi de civilizaţie — toate a­­ceste înfăptuiri şi-au avut obârşia în gândul şi în fapta Majestăţii Voastre, desfăşurate în cadrul noi­ii concepţii monarhice: regalitatea activă şi crea­toare. Zece ani. Majestatea Voastră a în­­f­ruunat. ■ A îndrumat, si a răscolit su­Domnule Preşedinte al Consiliului. Domnilor, Această sărbătorire, care se face cu toată seriozitatea şi sobrietatea, pe care aceste vremuri de grea cumpănă pentru lumea întreagă le impun. M’a mişcat adânc. Mişcat sunt de această sărbăto­rire, dar sunt mişcat şi când ne re­culegem după acest răstimp de 10 ani de Domnie. Zece ani de Domnie! Dar pot să asigur cu toată conştiinţa că aceşti ani au fost pentru Mine zece ani de muncă neîncetată, de veghe fără şovăire şi de expresiune a dragos­tei Mele fără preget, pentru acea­stă ţară şi acest popor. Am cunoştinţă că, în această de­cadă, s’a săvârşit ceva în această ţară. Poate că vremurile n’au fost totdeauna prielnice ca să se poată desăvârşi tot ceea ce sufletul Meu ar fi dorit. Ţin în această zi să aduc şi Eu la rându-Mi prinosul Meu de re­fletele şi energiile, urmărind realiza­rea un­ui ideal de înoire şi de propă­şire, tăind drumuri şi perspective noui tuturor manifestărilor vieţii ro­mâneşti. Peste toate aceste înfăptuiri se ri­dică luminos actul epocal, prin care Majestatea Voastră a înlăturat cu mână neşovăitoare din viaţa Statului toate formulele şi practicele primej­dioase, care se vădiseră a împiedica consolidarea ţării şi, închizând un ciclu şi deschizând un altul, a redat in acelaş timp poporului nostru uni­tatea sufletească şi pacea lăuntrică. Astfel, cu nestăvilită mulţumire Maiestatea Voastră poate privi, în a­­cest prim popas de domnie, rodul­­ cunoştinţă şi de mulţumire tuturor acelora cari, lângă Mine, şi-au pus umărul şi mintea pentru propăşi­rea acestei Ţări. Aceşti zece ani să fie, pentru toţi aceia cari au dragoste de ţară, un imbold viu şi o pildă de ceea ce se poate înfăptui. Cu unire, cu munca, cu dragos­atâtor ceasuri de veghe şi al atâtor acte de istorică răspundere. SIRE. Dacă putem cerceta cu satisfacţie înfăptuirile trecutului, putem scruta fără temere zările viitorului Trăim ceasuri grele, care sunt în istoria noastră ceasuri de cumpănă. Azi, mai desluşit decât oricând, neamul nostru e conştient că desti­nele sale sunt legate de destinele Majestăţii Voastre şi că marile hotă­­rîri, care trebue să-i călăuzească paşii, vor cădea de pe treptele Trio­nului. Unită stă azi ţara în jurul Vostru, Sire, dornică de pace dar şi pregă­tită să-şi facă datoria pentru împlini­rea supremelor porunci date, prin glasul Majestăţii Voastre, de morţii prin jertfele cărora s’au tras hotarele noastre Cu simţământul acesta de nebi­­ruită încredere, sărbătorim în inimile noastre această zi, aducând prinosul de nemărginită recunoştinţă a popo­rului nostru Făuritorului marii opere de refacere şi vnoire a României şi rugând Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească Majestatea Voastră, să-I lumineze căile şi să-l facă Dom­nia lungă, glorioasă, fericită ! Să trăiţi Sire ! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba-Iulia ! Sănătate !­tea şi cu conştiinţa patriotică a fie­căruia, sunt sigur că anii ce vor urma, vor putea însemna un pro­gres înzecit faţă de acela care l-am trăit. Aceasta este urarea Mea cea mai caldă, pe care o fac, în această zi poporului şi Ţării Mele Sănătate ! 8 iunie, zi de bucurie a naţiei O­magiul ţării, adus Suveranului cu ocazia împlinirii a zece ani de domnie de 8 iunie să fie o sărbătoare a su­fletelor româneşti; vrerea dumne­­zi de bucurie a naţiei, trâmbiţele soarelui să cânte, victorioase, arpo­­nie a Unsului Rege, nu şi-au putut cânta bucuria decât î­n zâmbetul inimilor ce băteau, mai au putut să-şi înalţe totuş, sub cu­pola aurită acum, a cerului, imnul pe­ntru grija ce a avut-o dându-ne pe Regele isbăvirii româneşti, pe Re­de Pace, a vrut să-i fie sărbătorită această primă decadă de Domnie, guver­­sinceră pornire, tot omagiul unei ţ­ări, toată recunoştinţa unui popor, încruntare, prin care trecem, minist­rul armatei a ţinut să pecetluiască andant şi oştirea Lui, dându-i vechiu­l semn al vitejiei Voevozilor, buzdu- Festivitatea de la Palatul Regal M. S. REGELE Membrii F. R. N.-ului in faţa palatului regal, înalţii demnitari ai statului pă­răsind Sf. Patriarhie după le-Deum. Promulgarea decretului-lege pentru salarizarea funcţionarilor publici _______şi a noului cod „Monitori­ul Oficial" de ari publică decretul-lege pentru salarizarea func­ţionarilor publici, pre­cum şi noul cod, care din acest moment intră în vigoare. Toate ministerele şi in­stituţiile publice vor tre­bui să înainteze Preşe­dinţiei consiliului, cel mai târziu­ până la 1 Au­gust, tablourile cu func­ţionarii încadraţi după nouile norme. De la 1 August, deci, absolut toate salariile se vor plăti conform armo­nizărilor realizate. In corpul ziarului pu­blicăm astăzi — după ce am publicat eri tabelele de salarizare — codul funcţionarilor publici. Cuvântarea d-lui general Ilcuşu In numele Armatei d. general I­­­cuşu, a rostit următoarea cuvântare : SIRE. Toată suflarea românească înalţă fierbinţi mulţumiri către Atotputer­nicul care i-a hărăzit pentru aceste timpuri un Domn şi conducător neîn­trecut. Oastea Ţării, rezultatul chibzuinţe­­lor, sbuciumului şi eforturilor de un deceniu al Majestăţii Voastre, nu poa­te lăsa să treacă această zi măreaţă, fără a simboliza cât mai trainic o­­magiul său de recunoştinţă şi devo­tament faţă de Şeful Suprem­ căruia îi datorează totul. Ne-aţi învăţat Sire să cultivăm tra­diţia. Am ales deci semnul de putere al Domnilor români, arma strămoşească de apărare şi distrugere pentru a tăl­măci Marelui nostru Căpitan, că a­tunci când El va ridica buzduganul ne va găsi gata să distrugem totul ce-I umbreşte strălucirea sau ame­ninţă siguranţa Tronului şi hotarele Ţării. Respectuos Vă rugăm SIRE să bine­voiţi a îngădui această manifestare, materializată prin plămădirea celui mai nobil şi mai durabil dar al pă­mântului românesc, cu cele mai alese simţăminte şi urări ale inimilor noa­stre de ostaşi Români — spre a Vă fi un vecinic talisman în luptele pen­tru menţinerea tuturor Românilor sub acelaş Sceptru. Să trăiţi SIRE Să trăiască Măria Sa Marele Voe­vod de Alba Iulia. Să trăiască Dinastia Română. D. ministru al Armatei a oferit apoi Majestăţii Sale Regelui un buz­dugan. Răspunsul Majestăţii Sale Regelui Domnule General, Sunt viu mişcat de acest dar simbolic, pe care oştirea Mea Mi-l oferă în această zi de sărbătorire. Acest dar simbolic este chiar o le­gătură care întăreşte încrederea şi dragostea între Şef şi Oştire. Doresc ca acest sentiment, care a fost întotdeauna atât de viu în sufletul Meu, — căci din prima co­pilărie am crescut în mijlocul os­taşilor, — să fie totdeauna un im­bold ca ostaşii să ştie, în orice cli­pă, să-şi facă datoria cu credinţă şi cu dragoste. încă odată, din toată inima Mea, aduc oştirei cele mai calde şi cele mai sincere mulțumiri. Noul director al Băncii Italiei D. Giovanni Acantora, direc­tor general în ministerul de fi­nanțe, a fost numit director ge­neral al Băncii Italiei. Publicăm în interiorul ziarului Dispoziţiile noului cod al funcţionarilor publici 6 luni 10 Iunie 1940 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE : Secret. General 4.84.40 Birou comenzi 4.23.32 Redacţia Colitică 8.40.88 Tipografia 4.84 48 Sport 5.43.08 Cab. Ad. delegat 5.54.82 Cont. şi Dep. 3.40.80 Administratori: 4.92.59 Serv. publ. şi ab. 3.40.84 Cab. Directorului 4.1. 4? Secretariatul și convorbiri cu Provincia î.*).88 Proprietar: „Curentul“ S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No. 174­938. Taxa poștală plătită In numerar cont­ord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/939 Abon.: Anual 700 lei: ? luni 350 lei: 3 luni 200 lei. Instituții Stat­ul particular® una nou» anual CASA M.S. REGELUI COMUNICAT Nr. 27 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 8 iunie a. c. la ora 13:30, MAIESTATEA SA REGE­LE a binevoit a invita la dejun pe: Alteţa Sa Regală Prin­cipesa Elisabeta. Preşedintele Consiliu­lui de Miniştri. I.P. S. S. Patriarhul Ro­mâniei. Consilierii Regali. Membrii guvernului.­ Comandantul Straj­ii Ţării. Şeful Marelui Stat Ma­jor. Comandantul Militar al Capitalei. Primarul general al Capitalei. Comandanţii Marilor Unităţi din Capitală. Bucureşti, 8 Iunie 1940. Perspectivele favorări ale recoltei canadiene PARIS 8 (Est. Radio). — Biroul de statistică din Ottawa anunţă că în Canada condiţiile atmosferice de la începutul primăverii au fost cu to­tul favorabile în, regiunile Manitoba, Saskatchewan şi Alberta. Totuşi în anumite părţi din aceste regiuni se crede că sunt necesare niște ploi mai abundente. Ducele de Windsor n’a demisionat din postul său militar LONDRA, 8 (Rador). — Ministe­rul informaţiilor comunică : Ştirea că ducele de Windsor ar fi demisionat din postul său militar este lipsită de orice temei. El vizitează actualmente trupele franceze de la frontiera italiană şi va reveni în curând la cartierul ge­neral al misiunii pe lângă care este atașat. Mari manifestaţii ale tineretului fa­­langist la Madrid MADRID 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei HAVAS tran­smite: In timp ce sir Samuel Hoare, ambasadorul Angliei, revenea de la palatul Naţional, unde remi­­sese scrisorile sale de acreditare, în centrul Madridului mai multe grupuri de tineri falangişti, a­­parţinând mai cu seamă organi­zaţiilor tineretului, au străbătut străzile strigând: „Gibraltarul pentru Spania!“ Pe lângă aceasta manifestanţii au lipit pe ziduri afişe în care se cerea pentru Spania Tangerul, Marocul, Algeria şi Gibraltarul. Cortegiul lui sir Samuel Hoa­re nu a avut nicio dificultate nici la ducere nici la întoarcere. GENERALUL FRANCO

Next