Curentul, iulie 1940 (Anul 13, nr. 4448-4478)
1940-07-01 / nr. 4448
AWSJL 3C01, Wor '411, Uimi ! !m!îs 184b Cuvantul Inestetica jubilare a unui ziar budapestan Ziarul ,,Pester Lloyd“ din Budapesta, a publicat un articol pe care postul de radio maghiar l-a difuzat în patru limbi universale, asupra situaţiunii politice a României.u vom intra în consideraţiuni a- şi ia oportunităţii acestui articol. În un asemenea moment dureros, nu asupra aspectului pe care ziarul tutaresc îl dă raporturilor de bunăvecinătate dintre ţările noastre, acum, Ungaria are şi oameni politici mai înţelepţi şi mai abili decât comentatorul durerii pe care România o încearcă. De asemenea, în ce priveşte problemele pe care Ungaria le ridica faţă de noi, suntem siguri că există, la Budapesta, oameni cari ştiu că n’au ce să aştepte dela violenţe de limbaj, şi dela inutile fraze iritante şi injuste, oricât aceştia, ca Unguri, ar crede că argumentele lor sunt infailibile. Există oameni rău intenţionaţi in toate ţările, aşa cum există şi oameni plini de bune intenţii faţă de propria lor ţară şi cari greşesc prin excese verbale, aşa cum a făcut autorul articolului amintit. Dar din stima pe care o avem pentru toate popoarele lumii, şi pentru fiecare în parte, credem că trebuesc respectate într’alt mod clipele de durere ale istoriei, altfel decât aplaudând la un fapt care comportă atâtea lacrimi şi atâta mâhnire. ..Pester Lloyd“ crede că politica Integrităţii noastre naţionale a luat sfârşit, ca şi cum un ideal naţional poate fi veştejit de vre-o catastrofă, sau ca şi cum inima unei ţări ar putea să uite vreodată clipele potrivnice aie unui veac răsturnător şi distrugător de căminuri şi de pace. Dela noi, s'a spus în repetate rânduri, cât de profundă este credinţa noastră în dreptatea noastră. S’a arătat că multe înţelegeri rămân posibile, dar ele nu se pot desvolta decât într un climat de prietenie. Fără nici o aroganţă şi fără nici o descurajare, am primit de la destinul nostru atât succesul, cât şi încercările amare. Nu ne-am bucurat niciodată atunci când am văzut că arde focul acoperişul vecinului, chiar dacă vecinului nu-i plăceau ochii noştri. Cunoaştem sensul şi măsura solidarităţilor humane, şi ştim că dela această sursă de omenie, — şi numai dela aceasta — poate să vină, într’o zi, o mai mare dreptate între popoare. Dar pentru ca acest ideal să fie mereu voinic şi viabil, fiecare individ, din locul său, oricât de modest, trebue să vestejească ineleganţa, barbaria, vexaţiunea acolo unde le întâlneşte. Nu vrem să polemizăm cu „Pester Lloyd“, pentru că ne este cunoscută conştiinţa profundă şi prevăzătoare a poporului maghiar. Este exclus ca aceea ce este nobil în, sânul poporului cu care ne învecinăm, să fi găsit admirabile accentele furiei deslănţuite de un temperament excesiv. Nici în chirurgie, nici în viaţa socială. • iritaţiile nu sunt favorabile vindecării şi în timpul crizelor nu se fac niciodată operaţii. Ştiinţa politică recomandă tact şi cuminţenie în toate atitudinile. Suntem convinşi ci acest lucru se poate înţelege chiar şi de temperamentele mai rugoase, de la Budapesta. Modificări în decretul privind numirea nouilor miniştri de Stat Monitorul Oficial de omi publică: „Decretul regal de mai jos publicându-se cu erori de manuscris în Monitorul Oficial Nr. 147, partea I, din 28 Iunie 1940, se publică din nou. CAROL al II-lea. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională. Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Văzând demisiunile pe Ne -au prezentat d-nii: Inginer Ion Oi ştirbi, ministrul afacerilor străine, Ernest Urdarianu, ministrul Casei Regale, Mare Şambelan al M. S. Regelui1 şi şeful Statului Major * al „Partidului Naţiunii“, ministru secretar de Stat. Radu Portocală, ministru secretar de Stat pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Ioan Cristal, ministru plenipotenţiar, ministrul comerţului exterior. Ştefan Ciobanu, ministrul cultelor şi artelor, şi Nicolae Sibiceanu, subsecretar de Stat pe lângă Departamentul Cultelor şi Artelor. Pe temeiul art. 46 din Constitiuţiune, Am decretat şi decretăm: ART. I. — Aceste demisiuni sunt primite de Noi. ART. II. Sunt numiţi miniştri ai Noştri secretari de Stat, d-nii: AI, Vaida Voevod, Consilier Regal şi Preşedinte al Adunării Deputaţilor. C. Argetoianu, Consilier Regal şi Preşedinte al Senatului, ministru secretar de Stat al afacerilor străine. I. Inculeţ, ministru secretar de Stat. I. Nistor, ministru secretar de Stat. Mircea Cavicieov, preşedintele Casei Autonome de Finanţare şi Amortizare, ministrul economiei Naţionale, ad-interim la comerţul exterior. Inginer Ion Gigurtu, ministru secretar de Stat. Constantin C. Giurescu, ministrul propagandei naţionale, trece ministru al cultelor şi artelor, şi Teofil Sidorovici, comandantul „Străjii Ţării“, ministru al propagandei naţionale. ART. III. Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucureşti la 28 iunie 1940. CAROL Preşedintele Consiliului de miniştri GH. TATARESCU -- --- In toată Franţa ocupată de germani domneşte linişte MADRID, 29 (Rador). — Corespondentul special al agenţiei DNR la frontiera dintre Spania şi Franţa, anunţă din Iran că un calm absolut domneşte în teritoriul ocupat din Franţa. Cu toată ocupaţia germană, cetăţenilor americani şi englezi li se permite să părăsească Franța. Emigrarea francezilor a încetat însă în mod complet. Tineretul ardelean şi bănăţene integrează sincer in cadrele Partidului Naţiunii O emoţionantă scrisoare adresată Suveranului M. S. Regele, Conducătorul Suprem, al Partidului Naţiunii, a primit din partea unui numeros grup de ardeleni şi bănăţeni următoarea emoţionantă scrisoare de adeziune şi de legământ: MAIESTATE, NAŢENII ROAGA PE FRAŢII NOŞTRI DE CARI SUNTEM SILIŢI SA NE DESPĂRŢIM VREMELNIC SA NU-ŞI PIARDA NĂDEJDEA /»«(•« în vremuri tie răz„Intreaga suflare românească hoti* toţi fiii Patriei sunt şi cu deosebire generaţia ta- gata să apere Ţara cu nară a Ardealului şi Banatului a viata lor, indiferent de asistat cu îngrijorare la ultimele evenimente cari au evidenţiat că ne găsim la o răscruce a destinelor tuturor po crec tufele şi idealurile lor politice şi sociale cu atât mai mult astăzi ei sunt obligaţi ca strâns poarelor. Dragostea noastră dejaun jarul Suveranu- Tron şi Neam, căreia i-am în jursintribue cu minchinat toate gândurile, faptele şi năzuinţele noastre, ne-a impus să ne întrebăm care este calea de urmat în aceste momente grele pentru a asigura viitorul României. Majestatea Voastră, după Constituţia din Februarie 1938, prin actul istoric al creierii Partidului Naţiunii, ne-a arătat clar această cale, stabilind în discursul din 22 iunie că numai prin „unirea tuturor forţelor vii şi iubitoare de ţară, sub privigherea directă a Păzitorului Patriei" se poate realiza „acea unire de care România are aşa mare nevoe mai ales astăzi când nu se poate şti ce ne pregăteşte viitorul". ÎMPLINIREA PRIN PARTIDUL NAŢIUNII A MARILOR DEZIDERATE NAŢIONALE ALE CEASULUI DE FAŢA Monarhist prin tradiţie şi convingere, tineretul ardelean şi bănăţean a primit cu adâncă recunoştinţă sacrificul măreţ al Maiestăţii Voastre de a-şi asuma istorica sarcină de a duce la îndeplinire prin partidul Naţiunii, marile deziderate naţionale ale ceasului de faţă. Chemarea Majestăţii Voastre a trezit în inimile tuturora ecoul cel mai profund. îndeosebi, noi fiii provinciilor unite, cam abid de două decenii ne bucurăm de libertăţile naţionale în cadrul Statului Român unitar, înţelegem semnificaţia întreagă a vremurilor şi ne dăm seama că a sosit clipa când salvarea Patriei este suprema lege. Generaţia tânără a Ardealului şi Banatului, — indiferent de diviziunile din trecut, — ar fi nedemnă de înaintaşii săi dacă nu ar şti să înţeleagă sensul acestui comandament şi nu ar căuta ca prin integrare totală şi sinceră în cadrele Partidului Naţiunii, să contribue la salvgardarea intereselor supreme ale Ţării şi la restabilirea echilibrului sufletesc şi moral al provinciei natale. Figurile măreţie ale trecutului, istoria provinciei noastre şi grija de viitorul ei ne îndeamnă să chemăm pe toţi prietenii noştri sub faldurile drapelului Ţării şi Tronului desfăşurat de Majestatea Voastră. CU INIMILE ÎNDOLIATE, ARDELENII ŞI BAle, inimă şi cu toate puterile Iar la servirea aceluiaş in cal. Trecutul Ardealului şitutuitului ne inra fă că scopul final al năzuinţelor şi luptelor noastre milionuil - politice , unirea cu Patria Alamă, a fost realizat printr un singur partid care a exclus toate deosebirile de doctrină și ideologie. Ceasul greu de față ne impune a asculta acest invatamânt al trecutului, pentru a putea învinge dificultările vremii. Trăim o sguditoare dramă colectivă. Inimile noastre sunt îndoliate. Rugăm pe fraţii noştri, de cari suntem siliţi să ne despărţim vremelnic să nu-şi piardă nădejdea. Sufletul unei Naţiuni nu poate fi rupt şi geniul ei nu dispare. Mai mult decât oricine, aceasta o ştim noi, ardelenii şi bănăţenii, care am luptat şi triumfat pentru dreptatea naţională. Subsemitul acestor credite cere tu admiterea la rândurile ostaşilor Partidului Naţiunii şi ne exprimăm adeziunea noastră prin strigătul de raliere al tuturor Românilor : Trăiască Regele ! Trăiască România ! Trăiască Partidul Naţiunii ! Imobilele aflate In zonele militare mi se pot închiria sau vinde, fără autorizaţia Comandamentului Militar al Capitalei D. general de Corp de Armată Argeşeanu Gh., comandantul militar al Capitalei, a dat ori următoarea ordonanţă: ART. I. — Toţi proprietarii de imobile, cu sau fără clădiri, ori istalaţiuni de orice fel, după teritoriul Capitalei şi comunele suburbane, cari au fost anunţaţi de către Circ. de Poliţie sau posturile de jandarmi, că fac parte din zonele militare, instituite potrivit art. 17 şi 18 din Legea pentru crearea zonelor militare, NU VOR PUTEA VINDE, ARENDA SAU ÎNCHIRIA ACELE IMOBILE, FARA O PREALBILA AUTORIZATIE A COMANDAMENTULUI MILITAR AL CAPITALEI. ART. II. — Pentru obţinerea autorizației, proprietarii prevăzuți la art. 1 de mai sus, vor înainta Comandamentului Militar al Capitalei: a) O cerere, în care se va specifica: numele şi pronumele, profesiunea şi domiciliul proprietarului, numele şi pronumele, profesiunea, domiciliul şi numărul autorizaţiei de stabilire în zonă a cumpărătorului, chiriaşului sau arendaşului, precum şi obiectul vânzărei, închirierei sau arendărei. b) La cerere se va anexa: — actul de naţionalitate, în care să se prevadă şi origina etnică a cumpărătorului, chiriaşului sau arendaşului; — un act cu dată certă din caii. GENERAL G. ARGEŞIANU re să se vadă data de când locueşte în zonă cumpărătorul, arendaşul sau chiriaşul; — actul în proect, în dublu exemplar, de cumpărare, închiriere sau arendare, ce urmează a se perfecta. c) In cazul când cumpărătorul, chiriaşul sau arendaşul, nu posedă autorizaţie de stabilire în zonă, nu se va putea da autorizaţia prevăzută la art. 1, până când aceştia nu vor obţine autorizaţia de stabilire în zonă. In acest scop, se vor conforma Ordonanţei Nr. 1 din 10 Aprilie 1940 depunând Circ. de Poliţie sau Post. de Jandarmi, actele respective. ( d) Funcţionarii publici, fiind scutiţi de autorizaţia de stabilire în zonă, vor anexa la cererea proprietarului, o adeverinţă din partea autorităţii unde fac serviciu, din care să se constate calitatea de funcţionar public. ART. III. — De neexecutarea dispoziţiunilor din prezenta ordonanţă, rămân răspunzători, proprietarii, ale căror imobile vor fi evacuate în termen de 24 ore, iar actele încheiate vor fi supuse nulităţii absolute, aplicându-li-se şi pedeapsa prevăzută de art. IV din Ordonanţa Nr. 4 din 10 Aprilie 1940 a acestui Comandament. ART. IV. — Organele judecătoreşti, administrative şi poliţieneşti, sunt invitate a lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a ordonanţei de faţă. ART. V. — Prezenta ordonanţă se va afişa pe străzi, in localuri publice şi particulare, intrând în vigoare imediat. Dată la Comandamentul Militar al Capitalei, astăzi 28 Iunie 1940. Comandantul Militar al Capitalei, General de Corp de Arnată GH. ARGEŞEANU Prim Procuror Militar, Colonel Magistrat SECIU Şeful de Stat Major , Colonel VELESCU Semnăturile aderenților Dr. Pavel Pavel , avocat f. deputat; dr Aurel Buraanu, avocat deputat; Liviu Juga, avocat f. deputat- dr. Aurel Teţu, avocat f. prefect; dr. Emil Cheţan, avocat f. prefect; dr. Pompiliu Răchitan, avocat; dr. Ilarie Debu, avocat; dr. Flaviu Laurenţiu, avocat; Gheorghe Sorescu, director fabrică dr. Adrian Tarţea, profesor; Gh. Rusu, conferențiar universitar; dr. Darabant Nicolae, avocat -f. primar; dr. Ile Dragomir, avocat; dr. Ion Fedorca, avocat; Emiil Poenaru, inginer; Grigore Popa, profesor; dr. Eduard Pamfil; dr. Emil Jurchescu, profesor; Romul Marţian, avocat; Septimiu Sabău, inginer; dr. Nicolae Brelan, avocat; Nicolae Brelan, avocat; Raul Sorban, avocat; Teofil Bugnariu, ziarist; Gh. Giurgiu, ziarist; Viorel Sabău, ziarist; dr. Valer Moldovan, avocat; dr. Iuliu Rațiu, protopop; dr. Sever Rades, avocat f. disputat;.. dr. Liviu Gabor, medic f. primar; dr. Gheorghe Giorman, avocat; dr. Dem. Susman, avocat; dr. Liviu Grueseu, medic; dr. Tiberi Gruescu, avocat; dr. Dem. Zemţea, avocat; profesor Vicenţiu Ardeleanu; Vasile Udrea, pre- . .»inele atelierat; dr. Ciprian Birta, avocat; Lazăr uzinele, avene Antilă, profesor; Iosif Sercoţiu, pro-mmmmaammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmt toereu; Virgil Birza, inginer; Virgil Dalia, ziarist; Dem. Botieiu, preot; dr. Eugen Moţiu, avocat; dr. Ludovic Munteanu, avocat; dr. Nicolae Popovici, avocat; dr. Ilie Enea, avocat; Ion Udrea, profesor; Paul Ciocârlan inginer; Florea Minda, f. primar; Iosif Albu, proprietar; Petru Antilescu, industriaș; dr. Const. Sasu, arhivar reg.; Octav Suluțiu, profesor; dr. Bujor Teculescu, avocat; Ioan Florescu, inginer; Vasile Micu, inginer; Crişan Silviu, inginer; Iancu Bugnariu, licenţiat; Vladimir Timoşenco, inginer; Aurel Ghică, licenţiat; Ioan Ciobanu, avocat; Ştefan Cărpăţână, inginer; dr. Vaier Stinghie ,medic; Ioan Grosu, inginer; dr. Şerban Oprişescu, medic; Ovidiu Cionca, avocat; Oniţiu Florin, inginer; Gheorghe Roşculeţ, inginer; dr. Gh. Neguş, medic; Dem. Bărbieri, inginer; dr. Ştefan Popovici, avocat; dr. Filimon Bogdan, director; Fiorin Crişan, fie în drept; Nicolae Didu, inginer; dr. Petre Fildan, avocat; dr. N. Pârvu, medic; Mircea Iliescu, inginer; Ion Anuica pref. coop.; dr. Carol Telbiș, avocat; dr. Iuliu Străinu, avocat; dr. Augustin Lazăr, avocat f. pref.; Ilie Ardeleanu, profesor; Tiberiu Vuia, avocat; dr. Bujor Gruia, notar pubic; Gheorghe Buta, profesor; Horga Ion, doctorand; dr. Anton Marchescu, avocat; Damaschin Troca, inginer; dr. Nic. Drimăneamțu, av. f. primar; Mihail Peneşan, avocat; Constantin Vasilescu, avocat; Alexandru Andrei, inginer; Mitru Pentiu, avocat; Oganovici Ion, avocat; dr Nicolae Ștefăniga, avocat; dr. Artemie Pora, medic; Grigore Bugariu, publicist; Nicolae Domășneanu, profesor; dr Ioan Popa, avocat; dr. Pavel Iliescu, avocat; dr. Ion Grozăvescu, medic; Romulus Costescu, avocat; dr. Train Hoseriu, preot; Constantin Giurinea, avocat; dr. Cornel Petcovici, avocat; dr. Nicolae Radu, avocat; Nicolae Mândricel, inginer; Ion Coşereanu, inginer; Gheorghe Zola, inginer; A. Frăţilă, inginer; dr. Nicolae Tăşiedan, avocat; dr. Iosif Crăciunel medic; Al. Frim, ing. Victor Stroescu, ing.; Radu Paşcu, inginer; dr. Ioan Beraru, medic; Bucur Tincu, director liceu; Leonida Suhovâh, inginer; Pandele Ionescu, ingine; dr. Iulian Trifu, avocat; dr. Silviu Suciu, avocat; Septimiu Bucur, publicist; Emil Bredău, profesor; loan Mircea Pop, inginer; Stoian Petrescu, inginer; dr. T. Trifu, avocat; Vasile Dan, profesor; loan Oancea, profesor; Alexandru Bota, inginer; Virgil Lungu, avocat; Radu Mărdărescu, profesor; Emil Raţiu, inginer; Mihai Barbu, inginer; dr. Aurel Nistor, avocat; Ştefan Bobancu, avocat; Radu Nicolae, inginer; Onose Gavrilă, inginer; Nicolae Coltofeanu, avocat; Aurel Oancea, avocat; Eugen Manolescu, inginer; Iulian Cazacu, inginer; Valentin Cojocaru, inginer; Ioan Neguț, inginer; Ioan Barbu, căpitan rezervă; Dumitru Munteanu, inginer; Nicolae Muscali, avocat; Valeria Cosgaria, avocat; dr. Miron Rimbeţiu, avocat; Constantin Fuiorescu, avocat; Ion Câmpeanu, fie. Drept; Nicolae Flip, cad. Com.; Ioan Ghiţea, licenţiat; dr. Nicolae Vascu, avocat; Vasile Şerban,inginer; Ion Modroiu, preot; Gelu Teculescu, student; dr. Andrei Crişan medic; dr. Laslu, avocat; dr. Tiberiu Suciu, avocat; Eugen Notari, licenţiat; Sergiu Brenzan, licenţiat; Ion Tohăneanu, preot; Marin Brebeanu, preot; Ion Gh. Munteanu, licenţiat; Horga Iuliu, licenţiat; Octavian Hodârnău, avocat; dr. Ion V. Balotă, medic; Nicolae Bozdog, preot;Petre (Continuare în pag. 4-a) Instituirea comisiunii însărcinată cu repartizarea şi cazarea refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina Cui trebuie să se adreseze refugiaţii şi în ce termen Prin deciziunea d-lui Mihail Ghelmegeanu ministrul de interne, s’a instituit in Capitală o comisie formată din d. profesor G. Alexiafiu, rezidentul Regal al ţinutului Bucegi, ca preşedinte şi d-nii: general V. Dombrowski, primarul Capitalei şi general R. Modreanu, prefectul poliţiei Capitalei, ca membri. Această comisie este însărcinată să se ocupe cu repartizarea şi cazarea populaţiei refugiate din Basarabia şi Bucovina. Comisia s’a întrunit ieri, 29 iunie, 1940, şi a luat următoarele hotărâri: 1. Toţi funcţionarii publici, refugiaţi şi sosiţi in Bucureşti, sunt datori să se prezinte la această comisie, spre a face declaraţie, arătând locul de unde ai plecat, funcţiunea arătă şi data până la care au primit salariul, după formularele ce se vor preda de comisie. 2. Toţi funcţionarii publici, refugiaţi, aflaţi în cuprinsul ţinutului Bucegi, vor face declaraţii de asemenea natură, la d-nii prefecţi ai judeţelor, pe teritoriul cărora au fost repartizaţi. 2. Toţi funcţionarii publici, cari au asupra lor acte, documente, valori, obiecte ale autorităţilor respective, le vor preda comisiei ministerului de interne în Bucureşti, şi comisiilor de la prefecturile de judeţ, în restul şi sub luare de nulului, dovadă. 4. Comisiile respective sunt obligate să înainteze de îndată aceste acte autorităţilor centrale respective, sub lume da dovadă5. Comisiile vor fixa domiciliul provizoriu al tuturor funcţionarilor refugiaţi, până la repartizarea lor în serviciu. 11. Populația civilă ce ere ntum s’a refugiat, este îndatorată să se înscrie, în Capitală şi în judeţe, la biurourile de populaţie, în termen de 24 de ore dela sosire. Proprietarul care-i primeşte în gazdă, are obligaţia de a întocmi fişa de enunţare Nr. 4, ce se va depune direct la Prefectura poliţiei, (cartea de imobil) în termenul fixat. Cei ce eventual au nevoie de ajutoare, se vor adresa biurourilor înfiinţate, — la Crucea Roşie, în Capitală, în şos. Kiseleff Nr. 51, — iar în Ţinut, la filialele Crucii Roşii, unde vor porni informaţiunile necesare. 7. Comisiunea pentru Capitală va hotărî temporal tocaturile undie poate fi adăpostită populaţia virilă refugiată. 5. Toţi copiii refugiaţi vor fi îndrumaţi la Crucea Roşie, şos. Kiseleff, spre a fi repartizaţi la centrele fixate pentru ocrotire. Comisia Capitalei funcţionează cu începere de la SO Iunie, la şcoala Ciorieă, B-dul Basarab Nr. 52-S4. Orele de lucru sunt :* S—ÎS, 10—20, în fiecare zi. ÎNDATORIRILE PERSONALULUI SANITAR Personalul sanitar de orice grad, medici şi personal auxiliar, refugiaţi, din Bucovinaşi Basarabia, au îndatorirea să se prezinte de urgenţă la autoritatea sanitară din localitatea unde ar ajunge pentru a primi ordine. • Crucea Roşie a României face apel la toţi acei cari doresc să ajute pe refugiaţii din Basarabia şi Bucovina fie prin donaţiuni de numerar, fie prin găzduire, să se adreseze Crucii Roşii care va îngriji de executarea hotărârei donatorilor. Sediul Crucii Roşii este în strada Biserica Amzei No. 29. Intrebuintarea sirenelor din fabrici a fost oprită de Ministerul Aerului şi Marinei Ministerul Aerului şi Marinei ordona ca până la noi dispoziţiuni, farele, etc., să nu mai dea nici un semnal de sirenele pentru nevoile curente. Rezolvarea paşnică a chestiunilor dintre U. R. S. S. ţi România primita cu satisfacţie la Roma şi Berlin ROMA, 29. (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei ŞTEFANI scrie: , , In cercurile autorizate romane se declară că rezolvarea paşnică a chestiunilor dintre TIRSS şi România este primită atât la Roma, cât şi la Berlin de satisfacţie. In privinţa svonurilor răspândite de presa străină, după care Ungaria şi Bulgaria s’ar pregăti să realizeze revendicările lor, aceeaşi sursă declară că este vorba de svonuri ce au de scop să întindă conflictul. In plus, se subliniază in aceleaşi cercuri autorizate romane că Roma şi Berlinul urmăresc în strict acord şi în deplină colaborare toate evenimentele. Negocierile comisiunii de armistiţiu germano-franceză BERLIN, 29 (Rador). — Agenţia D. N. B. anunţă din Wiesbaden : Negocierile comisiunii de armistiţiu nu începuseră încă Sâmbătă dimineaţă, căci deşi Vineri seară personalităţile din comisiunea franceză sosiseră în parte, câteva din ele mai erau aşteptate Sâmbătă dimineaţă. In faţa hotelului în care este găzduită comisiunea, domneşte un calm absolut, împrejurimile sunt supraveghiate de poliţie. La sediul comisiunii germane, este mai multă animaţie. Dacă în comisiunea franceză s’ar mai găsi din întâmplare vreun membru al fostelor trupe de ocupaţie din această regiune, care au fost retrase acum 10 ani, el ar vedea cu mirare cât de mult s’a schimbat oraşul sub regimul naţional-socialist. Oraşul mort de acum zece ani a devenit un centru cultural, artistic şi economic. La conversaţiile preliminare de Sâmbătă dimineaţă a luat parte şi o delegaţie italiană. Sâmbătă după amiază, generalul Huntziger va face, probabil, o vizită generalului von Stuelpnagel, preşedintele comisiunii. ndu Astăzi încep negocierile cu prilejul armistiţiului germano - francez WIESBADEN, 29. (Rador)..— Agenţia DNB, transmite: începutul negocierilor cu prilejul armistiţiului a fost fixat pe Duminecă dimineaţa, într’un salon special pregătit în acest scop la hotelul Nassauerhof. Sâmbătă după amiază, nu mult după ora .16, generalul Huntziger, însoţit de doi ofiţeri de stat major, a făcut o vizită generalului Stuelpnager la Nassauerhof. Numeroşi ziarişti şi operatori de cinematograf se aflau în faţa hotelului. După o întrevedere care a d din drept, Ion Tudorache,lie. A durat mai mult de o oră, delegaţii francezi s’au înapoiat la hotelul în care locuiesc. -----IOIOSOIO MOIZISI----- Alianţa letonoestonă anulată TALLIN 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite : Preşedintele republicei estone a decis să anuleze, în urma propunerii guvernului, acordul de alianţă defensivă cu Letonia semnat la 1 Noembrie 1923, cum şi acordul din 17 Februarie 1934 privitor la organizarea acestei alianțe. — -----------------------------------Convocarea comisiilor de afaceri străine ale Parlamentului Comisiile de afaceri străine ale Adunării deputaţilor şi Senatului reunite sunt convocate pentru Luni 1 Iulie a. c., ora 16, în sala V-a a Adunării deputaţilor. ----------------------------------- Toate spectacolele, producţiile muzica!? şi reuniunile sportive au fost interzîse până la 1 Din ordinul rj.lijî minUfrii rl* li! teme, păna în ziua de Luni, t !u lie inclusiv, vor fi mnehlss toate teatrele, dineinateţjfeiels, vaîleteurile şi grădinile de vară so muzici. Se suprimă, pe acela* interval de timp, orice producţie muilsstă d© orice natură, instrumenta!* sau vocală, în orice loc s’ar produse : restaurante, cârciumi, bodegi, ets Deasemeni sunt oprite „dansarile la parchet" precum şi toate petrecerile cu lăutari. In această prohibiţiune intră fi reuniunile sportive de orice natură , alergările de cai, trap și galop, de la Băneasa, foot-bail, concursuri de înot, etc.