Curentul, iulie 1940 (Anul 13, nr. 4448-4478)

1940-07-01 / nr. 4448

AWSJL 3C01, Wor '411­, Uimi ! !m!îs 184b Cuvantul Inestetica jubilare a unui ziar budapestan Ziarul ,,Pester Lloyd“ din Buda­pesta, a publicat un articol pe care postul de radio maghiar l-a difuzat în patru limbi universale, asupra si­­tuaţiunii politice a României.­u vom intra în consideraţiuni a- şi ia oportunităţii acestui articol. În un asemenea moment dureros, nu asupra aspectului pe care ziarul tut­aresc îl dă raporturilor de bună­­vecinătate dintre ţările noastre, a­­cum, Ungaria are şi oameni politici mai înţelepţi şi mai abili decât co­mentatorul durerii pe care România o încearcă. De asemenea, în ce pri­veşte problemele pe care Ungaria le ridica faţă de noi, suntem siguri că există, la Budapesta, oameni cari ştiu­ că n’au ce să aştepte dela violenţe de limbaj, şi dela inutile fraze iri­tante şi injuste,­­ oricât aceştia, ca Unguri, ar crede că argumentele lor sunt infailibile. Există oameni rău intenţionaţi in toate ţările, aşa cum există şi oa­meni plini de bune intenţii faţă de propria lor ţară şi cari greşesc prin excese verbale, aşa cum a făcut au­torul articolului amintit. Dar din stima pe care o avem pentru toate popoarele lumii, şi pen­tru fiecare în parte, credem că tre­­buesc respectate într’alt mod clipele de durere ale istoriei, altfel decât a­­plaudând la un fapt care comportă atâtea lacrimi şi atâta mâhnire. ..Pester Lloyd“ crede că politica Integrităţii noastre naţionale a luat sfârşit, ca şi cum un ideal naţional poate fi veştejit de vre-o catastrofă, sau ca şi cum inima unei ţări ar putea să uite vreodată clipele po­trivnice aie unui veac răsturnător şi distrugător de căminuri şi de pace. Dela noi, s'a spus în repetate rân­duri, cât de profundă este credinţa noastră în dreptatea noastră. S’a a­­rătat că multe înţelegeri rămân po­sibile, dar ele nu se pot desvolta de­cât într un climat de prietenie. Fără nici o aroganţă şi fără nici o descu­rajare, am primit de la destinul nos­tru atât succesul, cât şi încercările amare. Nu ne-am bucurat niciodată atunci când am văzut că arde focul acope­rişul vecinului, chiar dacă vecinului nu-i plăceau ochii noştri. Cunoaştem sensul şi măsura soli­da­rităţilor humane, şi ştim că dela această sursă de omenie, — şi nu­mai dela aceasta — poate să vină, într’o zi, o mai mare dreptate între popoare. Dar pentru ca acest ideal să fie mereu voinic şi viabil, fiecare indi­vid, din locul său, oricât de modest, trebue să vestejească ineleganţa, barbaria, vexaţiunea acolo unde le întâlneşte. Nu vrem să polemizăm cu „Pester Lloyd“, pentru că ne este cu­noscută conştiinţa profundă şi pre­văzătoare a poporului maghiar. Este exclus ca aceea­ ce este nobil în, sâ­nul poporului cu care ne învecinăm, să fi găsit admirabile accentele fu­riei deslănţuite de un temperament excesiv. Nici în­ chirurgie, nici în viaţa socială. • iritaţiile nu sunt fa­vorabile vindecării şi în timpul cri­zelor nu se fac niciodată operaţii. Ştiinţa politică recomandă tact şi cu­minţenie în toate atitudinile. Suntem convinşi ci acest lucru se poate înţelege chiar şi de tempera­­­mentele mai rugoase, de la Buda­pesta. Modificări în decretul privind numirea nouilor miniştri de Stat Monitorul Oficial de omi publică: „Decretul regal de mai jos pub­li­­cându­-se cu erori de manuscris în Monitorul Oficial Nr. 147, partea I, din 28 Iunie 1940, se publică din nou. CAROL al II-lea. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională. Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Văzând demisiunile pe Ne -au pre­­zentat d-nii: Inginer Ion Oi şti­rbi, ministrul a­facerilor străine, Ernest Urdarianu, ministrul Casei Regale, Mare Şambelan al M. S. Re­gelui1 şi şeful Statului Major * al „Parti­dului Naţiunii“, ministru se­cretar de Stat. Radu Portocală, ministru secretar de Stat pe lângă Preşedinţia Consi­liului de Miniştri. Ioan Cristal, ministru plenipotenţiar, ministrul comerţului exterior. Ştefan Ciobanu, ministrul cultelor şi­ artelor, şi Nicolae Sibiceanu, subsecretar de Stat pe lângă Departamentul Culte­lor şi Artelor. Pe temeiul art. 46 din Constitiuţi­­une, Am decretat şi decretăm: ART. I. — Aceste demisiuni sunt primite de Noi. ART. II. Sunt numiţi miniştri ai Noştri secretari de Stat, d-nii: AI, Vaida Voevod, Consilier Re­gal şi Preşedinte al Adunării De­putaţilor. C. Argetoianu, Consilier Regal şi Preşedinte al Senatului, ministru secretar de Stat al afacerilor stră­ine. I. Inculeţ, ministru secretar de Stat. I. Nistor, ministru secretar de Stat. Mircea Cavicieov, preşedintele Casei Autonome de Finanţare şi Amortizare, ministrul economiei Naţionale, ad-interim la comerţul exterior. Inginer Ion Gigurtu, ministru se­cretar de Stat. Constantin C. Giurescu, minis­trul propagandei naţionale, trece ministru al cultelor şi artelor, şi Teofil Sidorovici, comandantul „Străjii Ţării“, ministru al propa­gandei naţionale. ART. III. Preşedintele Consiliu­lui Nostru de Miniştri este însăr­cinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucureşti la 28 iunie 1940. CAROL Preşedintele Consiliului de miniştri GH. TATARESCU -- ---­ In toată Franţa ocupată de germani domneşte linişte MADRID, 29 (Rador). — Cores­pondentul special al agenţiei DNR la frontiera dintre Spania şi Fran­ţa, anunţă din Iran că un calm absolut domneşte în teritoriul o­­cupat din Franţa. Cu toată ocupaţia germană, ce­tăţenilor americani şi englezi li se permite să părăsească Franța. E­­migrarea francezilor a încetat însă în mod complet. Tineretul ardelean şi bănăţe­ne integrează sincer in cadrele Partidului Naţiunii O emoţionantă scrisoare adresată Suveranului M. S. Regele, Conducător­ul Su­prem, al Partidului Naţiunii, a pri­mit din partea unui numeros grup de ardeleni şi bănăţeni următoa­rea emoţionantă scrisoare de ade­ziune şi de legământ: MAIESTATE, NAŢENII ROAGA PE FRAŢII NOŞTRI DE CARI SUNTEM SILIŢI SA NE DESPĂRŢIM VREMELNIC SA NU-ŞI PIARDA NĂDEJDEA /»«(•« în vremuri tie răz­„Intreaga suflare românească hoti* toţi fiii Patriei sunt şi cu deosebire generaţia ta- gata să apere Ţara cu nară a Ardealului şi Banatului a viata lor, indiferent de asistat cu îngrijorare la ulti­mele evenimente cari au evi­denţiat că ne găsim la o răs­cruce a destinelor tuturor po crec tufele şi idealurile lor politice şi sociale cu atât mai mult astăzi ei sunt obligaţi ca strâns poarelor. Dragostea noastră dej­a­un jarul Suveranu- Tron şi Neam, căreia i-am în j­ursintribue cu min­chinat toate gândurile, faptele şi năzuinţele noastre, ne-a im­pus să ne întrebăm care este calea de urmat în aceste mo­mente grele pentru a asigura viitorul României. Majestatea Voastră, după Constituţia din Februarie 1938, prin actul istoric al creierii Partidului Naţiunii, ne-a arătat clar această cale, stabilind în discursul din 22 iunie că numai prin „unirea tuturor forţelor vii şi iubitoare de ţară, sub privi­­gherea directă a Păzitorului Patriei" se poate realiza „acea unire de care România are aşa mare nevoe mai ales astăzi când nu se poate şti ce ne pregăteşte viitorul". ÎMPLINIREA PRIN PARTIDUL NAŢIUNII A MARILOR DEZIDE­RATE NAŢIONALE ALE CEASULUI DE FAŢA Monarhist prin tradiţie şi con­vingere, tineretul ardelean şi bă­năţean a primit cu adâncă recu­noştinţă sacrificul măreţ al Ma­iestăţii Voastre de a-şi asuma is­torica sarcină de a duce la în­deplinire prin partidul Naţiunii, marile deziderate naţionale ale ceasului de faţă. Chemarea Majestăţii Voastre a trezit în inimile tuturora ecoul cel mai profund. îndeosebi, noi fiii provinciilor unite, cam­ abid de două decenii ne bucurăm de li­bertăţile naţionale în cadrul Sta­tului Român unitar, înţelegem semnificaţia întreagă a vremurilor şi ne dăm seama că a sosit clipa când salvarea Patriei este suprema lege. Generaţia tânără a Ardealului şi Banatului, — indiferent de divizi­unile din trecut, — ar fi nedem­nă de înaintaşii săi dacă nu ar şti să înţeleagă sensul acestui coman­dament şi nu ar căuta ca prin in­tegrare totală şi sinceră în cadrele Partidului Naţiunii, să contribue la salvgardarea intereselor supre­me ale Ţării şi la restabilirea e­­chilibrului sufletesc şi moral al provinciei natale. Figurile măreţie ale trecutului, istoria provinciei noastre şi grija de viitorul ei ne îndeamnă să che­măm pe toţi prietenii noştri sub faldurile drapelului Ţării şi Tro­nului desfăşurat de Majestatea Voastră. CU INIMILE ÎNDOLIA­TE, ARDELENII ŞI BA­le, inimă şi cu toate pu­terile Iar la servirea ace­luia­ş in­ cal. Trecutul Ardealului şi­­tutuitului ne inra fă că scopul final al năzuinţe­lor şi luptelor noastre mil­ionuil - politice , unirea cu Patria Alamă, a fost r­e­a­l­i­z­a­t print­r un sin­gur partid care a exclus toate deosebirile de doc­trină și ideologie. Ceasul greu de față ne impune a asculta acest­ invatam­ânt al trecutului, pentru a putea învinge dificultările vremii. Trăim o sg­ud­­it­oare dramă colectivă. Inimile noastre sunt îndoliate. Rugăm pe fraţii noştri, de cari suntem siliţi să ne despărţim vremelnic să nu-şi piardă nădej­dea. Sufletul unei Na­ţiuni nu poate fi rupt şi geniul ei nu dispare. Mai mult decât oricine, acea­sta o ştim noi, ardelenii şi bănăţenii, care am luptat şi triumfat pentru dreptatea naţională. Su­b­semitul acestor cre­di­­t­e cere tu admiterea la r­ân­d­u­rile ostaşilor Partidului Naţiunii şi ne exprimăm a­d­e­z­i­u­n­e­a noastră prin strigătul de raliere al tuturor Româ­nilor : Trăiască Regele ! Trăiască România ! Trăiască Partidul Na­ţiunii ! Imobilele aflate In zonele militare mi se pot închiria sau vinde, fără autorizaţia Comandamentului Militar al Capitalei D. general de Corp de Armată Argeşeanu Gh., comandantul militar a­l Capitalei, a dat ori următoarea or­donanţă: ART. I. — Toţi proprietarii de imobile, cu sau fără clădiri, ori i­­stalaţiuni de orice fel, după te­ritoriul Capitalei şi comunele sub­urbane, cari au fost anunţaţi de către Circ. de Poliţie sau posturile de jandarmi, că fac parte din zo­nele militare, instituite potrivit art. 17 şi 18 din Legea pentru cre­area zonelor militare, NU VOR PUTEA VINDE, ARENDA SAU ÎNCHIRIA ACELE IMOBILE, FA­RA O PREALBILA AUTORIZA­TIE A COMANDAMENTULUI MILITAR AL CAPITALEI. ART. II. — Pentru obţinerea au­torizației, proprietarii prevăzuți la art. 1 de mai sus, vor înainta Co­mandamentului Militar al Capita­lei: a) O cerere, în care se va speci­fica: numele şi pronumele, profe­siunea şi domiciliul proprietarului,­­ numele şi pronumele, profesiu­nea, domiciliul şi numărul autori­zaţiei de stabilire în zonă a cum­părătorului, chiriaşului sau aren­daşului, precum şi obiectul vân­­zărei, închirierei sau arendărei. b) La cerere se va anexa: — actul de naţionalitate, în ca­re să se prevadă şi origina etnică a cumpărătorului, chiriaşului sau arendaşului; — un act cu dată certă din ca­ii. GENERAL G. ARGEŞIANU re să se vadă data de când locu­­eşte în zonă cumpărătorul, arenda­şul sau chiriaşul; — actul în proect, în dublu e­­xemplar, de cumpărare, închiriere sau arendare, ce urmează a se per­fecta. c) In cazul când cumpărătorul, chiriaşul sau arendaşul, nu posedă autorizaţie de stabilire în zonă, nu se va putea da autorizaţia prevă­zută la art. 1, până când aceştia nu vor obţine autorizaţia de stabilire în zonă. In acest scop, se vor conforma Ordonanţei Nr. 1 din 10 Aprilie 1940 depunând Circ. de Poliţie sau Post. de Jandarmi, actele respec­tive. ( d) Funcţionarii publici, fiind scu­tiţi de autorizaţia de stabilire în zonă, vor anexa la cererea pro­prietarului, o adeverinţă din par­tea autorităţii unde fac serviciu, din care să se constate calitatea de funcţionar public. ART. III. — De neexecutarea dispoziţiunilor din prezenta ordo­nanţă, rămân­­ răspunzători, pro­prietarii, ale căror imobile vor fi evacuate în termen de 24 ore, iar actele încheiate vor fi supuse nu­lităţii absolute, aplicându-li-se şi pedeapsa prevăzută de art. IV din Ordonanţa Nr. 4 din 10 Aprilie 1940 a acestui Comandament. ART. IV. — Organele judecă­toreşti, administrative şi poliţie­neşti, sunt invitate a lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a ordonanţei de faţă. ART. V. — Prezenta ordonanţă se va afişa pe străzi, in localuri publice şi particulare, intrând în vigoare imediat. Dată la Comandamentul Militar al Capitalei, astăzi 28 Iunie 1940. Comandantul Militar al Capitalei, General de Corp de Arnată GH. ARGEŞEANU Prim Procuror Militar, Colonel Magistrat SECIU Şeful de Stat Major , Colonel VELESCU Semnăturile aderenților Dr. Pavel Pavel , avocat f. de­putat; dr Aurel Buraanu, avocat­­ deputat; Liviu Juga, avocat f. de­putat- dr. Aurel Teţu, avocat f. pre­fect; dr. Emil Cheţan, avocat f. pre­fect; dr. Pompiliu Răchitan, avocat; dr. Ilarie Debu, avocat; dr. Flaviu Laurenţiu, avocat; Gheorghe Sores­­cu, director fabrică dr. Adrian Tar­­ţea, profesor; Gh. Rusu, conferențiar universitar; dr. Darabant Nicolae, a­­vocat -f. primar; dr. Ile Dragomir, avocat; dr. Ion Fedorca, avocat; E­­miil Poenaru, inginer; Grigore Popa, profesor; dr. Eduard Pamf­il; dr. E­­mil Jurchescu, profesor; Romul Mar­ţian, avocat; Septimiu Sabău, ingi­ner; dr. Nicolae Brelan, avocat; Ni­colae Brelan, avocat; Raul Sorban, avocat; Teofi­l Bugnariu, ziarist; Gh. Giurgiu, ziarist; Viorel Sabău, zia­rist; dr. Valer Moldovan, avocat; dr. Iuliu Rațiu, protopop; dr. Sever Ra­des, avocat f. disputat;.. dr. Liviu Ga­bor, medic f. primar; dr. Gheorghe Giorman, avocat; dr. Dem. Susman, avocat; dr. Liviu Grueseu, medic; dr. Tiberi Gruescu, avocat; dr. Dem. Zemţea, avocat; profesor Vi­cenţiu Ardeleanu; Vasile Udrea, pre- . .»inele atelier­at; dr. Ciprian Birta, avocat; Lazăr uzinele, avene Antilă, profesor; Iosif Sercoţiu, pro-­­mmmmaammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmt toereu; Virgil Birza, inginer; Virgil Dalia, ziarist; Dem. Botieiu, preot; dr. Eugen Moţiu, avocat; dr. Ludo­vic Munteanu, avocat; dr. Nicolae Popovici, avocat; dr. Ilie Enea, avo­cat; Ion Udrea, profesor; Paul Cio­cârlan inginer; Florea Minda, f. pri­mar; Iosif Albu, proprietar; Petru Antilescu, industriaș; dr. Const. Sa­­su, arhivar reg.; Octav Suluțiu, pro­fesor; dr. Bujor Teculescu, avocat; Ioan Florescu, inginer; Vasile Micu, inginer; Crişan Silviu, inginer; Ian­cu Bugnariu, licenţiat; Vladimir Ti­­moşenco, inginer; Aurel Gh­ică, licen­ţiat; Ioan Ciobanu, avocat; Ştefan Cărpăţână, inginer; dr. Vaier Stinghie ,medic; Ioan Grosu, inginer; dr. Şer­ban Oprişescu, medic; Ovidiu Cion­­ca, avocat; Oniţiu Florin, inginer; Gheorghe Roşculeţ, inginer; dr. Gh. Neguş, medic; Dem. Bărbieri, ingi­ner; dr. Ştefan Popovici, avocat; dr. Filimon Bogdan, director; Fiorin Crişan, fie în drept; Nicolae Didu, inginer; dr. Petre Fildan, avocat; dr. N. Pârvu, medic; Mircea Iliescu, in­giner; Ion Anuica pref. coop.; dr. Carol Telbiș, avocat; dr. Iuliu Străi­­nu, avocat; dr. Augustin Lazăr, avo­cat f. pref.; Ilie Ardeleanu, profesor; Tiberiu Vuia, avocat; dr. Bujor Gru­ia, notar pubic; Gheorghe Buta, profesor; Horga Ion, doctorand; dr. Anton Marchescu, avocat; Damas­­chin Troca, inginer; dr. Nic. Drimă­­neamțu, av. f. primar; Mihail Pe­­neşan, avocat; Constantin Vasilescu, avocat; Alexandru Andrei, inginer; Mitru Pentiu, avocat; Oganovici Ion, avocat; dr Nicolae Ștefăniga, avocat; dr. Artemie Pora, medic; Grigore Bugariu, publicist; Nicolae Domăș­­neanu, profesor; dr Ioan Popa, avo­cat; dr. Pavel Iliescu, avocat; dr. Ion Gr­ozăvescu, medic; Romulus Cos­tescu, avocat; dr. Train Hoseriu, preot; Constantin Giurinea, avocat; dr. Cornel Petcovici, avocat; dr. Ni­colae Radu, avocat; Nicolae Mândri­­cel, inginer; Ion Coşereanu, inginer; Gheorghe Zola, inginer; A. Frăţilă, inginer; dr. Nicolae Tăşiedan, avo­cat; dr. Iosif Crăciunel medic; Al. Frim, ing. Victor Stroescu, ing.; Radu Paşcu, inginer; dr. Ioan Be­raru­, medic; Bucur Tincu, director liceu; Leonida Suhovâh, inginer; Pandele Ionescu, ingin­e; dr. Iulian Trifu, avocat; dr. Silviu Suciu, a­­vocat; Septimiu Bucur, publicist; Emil Bredău, profesor; loan Mircea Pop, inginer; Stoian Petrescu, inginer; dr. T. Trifu, avocat; Vasile Dan, profe­­sor; loan Oancea, profesor; Alexan­dru Bota, in­giner; Virgil Lungu, a­­vocat; Radu Mărdărescu, profesor; Emil Raţiu, inginer; Mihai Barbu, in­giner; dr. Aurel Nistor, avocat; Şte­fan Bobancu, avocat; Radu Nicol­ae, inginer; Onose Gavrilă, inginer; Ni­colae Coltofeanu, avocat; Aurel Oan­­cea, avocat; Eugen Manolescu, ingi­ner; Iulian Cazacu, inginer; Valentin Cojocaru­, inginer; Ioan Neguț, in­giner; Ioan Barbu, căpitan rezervă; Dumitru Munteanu, inginer; Nicolae Muscali­, avocat; Valeria Cosgaria, a­­vocat; dr. Miron Rimbeţiu, avocat; Constantin Fuiorescu, avocat; Ion Câmpeanu, fie. Drept; Nicolae Flip,­­ cad. Com.; Ioan Ghiţea, licenţiat; dr. Nicolae Vascu, avocat; Vasile Şerban,­­inginer; Ion Modroiu, preot; Gelu Teculescu, student; dr. Andrei Crişan medic; dr. Laslu, avocat; dr. Tiberiu Suciu, avocat; Eugen Notari, licen­ţiat; Sergiu Brenzan, licenţiat; Ion Tohăneanu, preot; Marin Brebeanu, preot; Ion Gh. Munteanu, licenţiat; Horga Iuliu, licenţiat; Octavian Ho­­dârnău, avocat; dr. Ion V. Balotă, medic; Nicolae Bozdog, preot;­­Petre (Continuare în pag. 4-a) Instituirea comisiunii însărcinată cu repartizarea şi cazarea refugiaţilor­­ din Basarabia şi Bucovina Cui trebuie să se adreseze refugiaţii şi în ce termen Prin deciziunea d-lui Mihail Ghelmegeanu ministrul de inter­ne, s’a instituit in Capitală o co­misie formată din d. profesor G. Ale­xiafiu, rezidentul Regal al ţi­nutului Bucegi, ca preşedinte şi d-nii: general V. Dombrowski, pri­marul Capitalei şi general R. Mo­­dreanu, prefectul poliţiei Capita­lei, ca membri. Această comisie este însărcinată să se ocupe cu repartizarea şi ca­zarea populaţiei refugiate din Ba­sarabia şi Bucovina. Comisia s’a întrunit ieri, 29 iu­nie, 1940, şi a luat următoarele hotărâri: 1. Toţi funcţionarii pu­blici, refugiaţi şi sosiţi in Bucureşti, sunt datori să se prezinte la această co­misie, spre a face decla­raţie, arătând locul de unde ai­ plecat, funcţiu­nea arătă şi data până la care au primit salariul, după formularele ce­­ se vor preda de comisie. 2. Toţi funcţionarii pu­blici, refugiaţi, aflaţi în cuprinsul ţinutului Bu­­cegi, vor face declaraţii de asemenea natură, la d-nii prefecţi ai judeţe­lor, pe teritoriul cărora au fost repartizaţi. 2. Toţi funcţionarii pu­blici, cari au asupra lor acte, documente, valori, obiecte ale autorităţilor respective, le vor preda comisiei ministerului de interne în Bucureşti, şi comisiilor de la prefectu­rile de judeţ, în restul şi­ sub luare de nulului, dovadă. 4. Comisiile respective sunt obligate să înainte­ze de îndată aceste acte autorităţilor centrale respective, sub lume da dovadă­­­5. Comisiile vor fixa do­miciliul provizoriu al tu­turor funcţionarilor re­fugiaţi, până la reparti­zarea lor în serviciu. 11. Popu­lația civilă ce ere n­tum­ s’a refugiat, este îndatorată să­ se în­scrie, în Capitală şi în judeţe, la biurourile de populaţie, în termen de 24 de ore dela sosire. Proprietarul care-i­ pri­meşte în gazdă, are obli­gaţia de a întocmi fişa de enunţare Nr. 4, ce se va depune direct la Pre­fectura poliţiei, (cartea de imobil) în termenul fixat. Cei ce eventual au ne­voie de ajutoare, se vor adresa biurourilor înfiin­ţate, — la Crucea Roşie, în Capitală, în şos. Kise­­leff Nr. 5­1, — iar în Ţi­nut, la filialele Crucii Roşii, unde vor porni in­­f­or­maţiunile necesare. 7. Comisiunea pentru Capitală va hotărî tem­poral tocaturile u­n­di­e poate fi adăpostită popu­laţia virilă refugiată. 5. Toţi copiii refugiaţi vor fi îndrum­aţi la­ Cru­cea Roşie, şos. Kiseleff, spre a fi repartizaţi la centrele fixate pentru ocrotire. Comisia Capitalei func­ţionează cu începere de la SO Iunie, la şcoala Ci­orie­ă, B-dul Basarab Nr. 52-S4. Orele de lucru sunt :* S—ÎS, 10—20, în­ fiecare zi. ÎNDATORIRILE PERSONALULUI SANITAR Personalul sanitar de orice grad, medici şi personal auxiliar, refu­giaţi, din Bucovina­­şi Basarabia, au îndatorirea să se prezinte de urgenţă la autoritatea sanitară din localitatea unde ar ajunge pentru a primi ordine. •­ Crucea Roşie a României face apel la toţi acei cari doresc să ajute pe refugiaţii din Basara­bia şi Bucovina fie prin dona­­ţiuni de numerar, fie prin găz­duire, să se adreseze Crucii Ro­şii care va îngriji de executarea hotărârei donatorilor. Sediul Crucii Roşii este în strada Biserica Amzei No. 29. Intrebuin­tarea sirenelor din fabrici a fost oprită de Ministerul Aerului şi Marinei Ministerul Aerului şi Marinei ordona ca până la noi dispoziţiuni, fa­rele, etc., să nu mai dea nici un semnal d­e sire­nele pentru nevoile cu­rente. Rezolvarea paşnică a chestiunilor dintre U. R. S. S. ţi România primita cu satisfacţie la Roma şi Berlin ROMA, 29. (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei ŞTEFANI scrie: , , In cercurile autorizate romane se declară că rezolvarea paşnică a che­stiunilor dintre TIRSS şi România este primită atât la Roma, cât şi la Berlin d­e satisfacţie. In privinţa svonurilor răspândite de presa stră­ină, după care Ungaria şi Bulgaria s’ar pregăti să realizeze revendicările lor, aceeaşi sursă declară că este vorba de svonuri ce au de scop să întindă conflictul. In plus, se subliniază in aceleaşi cercuri autori­zate romane că Roma şi Berlinul urmăresc în strict acord şi în deplină colaborare toate eveni­mentele. Negocierile comisiunii de armistiţiu germano-franceză BERLIN, 29 (Rador). — Agen­ţia D. N. B. anunţă din Wiesba­den : Negocierile comisiunii de armis­tiţiu nu începuseră încă Sâmbătă dimineaţă, căci deşi Vineri seară personalităţile din comisiunea franceză sosiseră în parte, câteva din ele mai erau aşteptate Sâm­bătă dimineaţă. In faţa hotelului în care este găzduită comisiunea, domneşte un calm absolut, împrejurimile sunt supraveghiate de poliţie. La sediul comisiunii germane, este mai mul­tă animaţie. Dacă în comisiunea franceză s’ar mai găsi din întâmplare vreun membru al fostelor trupe de ocu­paţie din această regiune, care au fost retrase acum 10 ani, el ar ve­dea cu mirare cât de mult s’a schimbat oraşul sub regimul na­ţional-socialist. Oraşul mort de a­­cum zece ani a devenit un centru cultural, artistic şi economic. La conversaţiile preliminare de Sâmbătă dimineaţă a luat parte şi o delegaţie italiană. Sâmbătă după amiază, genera­lul Huntziger va face, probabil, o vizită generalului von Stuelpna­gel, preşedintele comisiunii. ndu Astăzi încep negocierile cu prilejul armistiţiului germano - francez WIESBADEN, 29. (Rador)..— Agenţia DNB, transmite: începutul negocierilor cu pri­lejul armistiţiului a fost fixat pe Duminecă dimineaţa, într’un salon special pregătit în acest scop la hotelul Nassauerhof. Sâmbătă după amiază,­­ nu mult după ora .16, generalul Huntziger, însoţit de doi ofiţeri de stat major, a făcut o vizită generalului Stuelpnager la Nas­­sauerhof. Numeroşi ziarişti şi operatori de cinematograf se aflau în fa­ţa hotelului. După o întrevedere care a d d­in drept, Ion Tu­dorache,­lie. A­ durat mai mult de o oră, dele­gaţii francezi s’au înapoiat la hotelul în care locuiesc. -----IOIOSOIO­ MOIZISI-----­ Alianţa letono­­eston­ă anulată TALLIN 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei C. N. R. transmite : Preşedintele republicei estone a decis să anuleze, în urma pro­punerii guvernului, acordul de alianţă defensivă cu Letonia semnat la 1 Noembrie 1923, cum şi acordul din 17 Februarie 1934 privitor la organizarea acestei alianțe. — -----------------------------------­Convocarea comi­siilor d­e afaceri străine ale Parla­mentului Comisiile de afaceri străine ale Adunării deputaţilor şi Senatu­lui reunite sunt convocate pen­tru Luni 1 Iulie a. c., ora 16, în sala V-a a Adunării deputaţilor. -----------------------------------­ Toate spectacolele, producţiile muzica!? şi reuniunile sportive au fost interzîse până la 1 Din ordinul rj.lijî minUfrii rl* li! teme, păna în ziua de Luni, t !u lie inclusiv, vor fi mnehlss toate teatrele, dineinateţjfeiels, vaîle­­teurile şi grădinile de vară so muzici. Se suprimă, pe acela* interval de timp, orice producţie muilsstă d© orice natură, instrumenta!* sau vocală, în orice loc s’ar produse : restaurante, cârciumi, bodegi, ets Deasemeni sunt oprite „dansa­­rile la parchet" precum şi toate petrecerile cu lăutari. In această prohibiţiune intră fi reuniunile sportive de orice na­tură , alergările de cai, trap și galop, de la Băneasa, foot-bail, concursuri de înot, etc.

Next