Curentul, septembrie 1940 (Anul 13, nr. 4510-4539)

1940-09-01 / nr. 4510

ANUL XIII No. 4510 „..Mt 8 PAGINI 3 LEI Duminică 1 Septembrie 1940 Dirp^tni • PAMFH SEICAPtl REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 Secret General Redacţie politici Sport Biroul tipogr. Tipografie TELEFOANELE 1­­.84.40 Cab. Directorului 4.84.41 8.40.88 Administr. del 8 54 82 5.43.07 Administrator 4.28.33 Contsb. el Dep. 4.84.48 Abon. sl Public 4.92.159 3 40.80 3.40.84 3.40.88 Ser--tariatul (I convorbiri cu Pr Proprietar J „Curentul” S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174/988, Taxa poștală plătită In numerar c­ont ord. Dir. ~ Gen. P. T. T. Na 29744/939 Abon.! Anual TOO lel: 8 luni 380 lei; 8 luni 200 leL TngMmnflf ^tsf sf particular» urm mie anual STAT SI NAŢIUNE 4e PAMFIL ŞEICARU Ne vin din toate colţurile Transilvaniei atlase, hărţi mura­le, studii privitoare la drepturile noastre imprescriptibile,­­drep­turi ce derivă din aşezarea mi­lenară a poporului român în a­­cest cuprins geografic. Sunt vechi atlase care au servit ca manuale oficiale în şcolile ungu­reşti, pe paginile lor îngălbenite simţi trecerea anilor... Sunt cărţi de şcoală păstrate cu duioşie în­­tr’un colţ al bibliotecii, aşa cum se păstrează fotografiile vechi de familie. Or, de aceste mărturii ale copilăriei sau ale adolescen­ţei, oamenii se despart cu greu­tate, dar fiecare se simte obligat să aducă o cât de umilă contri­buţie la afirmarea drepturilor Naţiei. Trimit aceste mărturii ungu­reşti ale drepturilor noastre, ofiţeri, preoţi, învăţători, avo­caţi, medici, câte un notar de sat sau câte un funcţionar vamal, şi hărţile sunt întovărăşite de ex­plicaţii... Sau nu se mai dau indi­caţii privitoare la alte atlase, pe care nu le au, dar de care işi amintesc prea bine. Străbate, în toate aceste scri­sori, un sentiment românesc a cărui dogoare ne înviorează su­fletul, ne dă o credinţă invinci­bilă într’un viitor mai puţin vi­treg. Adesea întârzii cu o scrisoare, cu un atlas vechiu, şi recapitu­lezi cei 22 de ani de patimi elec­torale deslănţuite, de cuvinte rostite fără nici un simţ al răs­punderii, de erori politice, de nevolnicii administrative, — ca să încerci amarul celor mai gre­le păreri de rău. Cum s’a risipit entuziasmul!... Cum s’a nesoco­tit tot ce a fost bun în structura morală a Naţiei!... Cum s’a bă­lăcit totul!... Ce admirabilă sub­stanţă etnică a fost trivializată de lipsa unei concepţii statale, de un secăturism politic, de lipsa unui ideal animând organizaţia de Stat! Dacă am lua nu numai discur­surile rostite în şedinţele solem­ne ale parlamentului, ci şi pe cele rostite în întrunirile de pro­pagandă electorală (adică în îm­prejurările cele mai prielnice u­­nei dări în spectacol a lipsei de conştiinţă naţională, a lipsei de răspundere politică),—atunci am putea să inventariem tot vidul politicii româneşti. Naţia nu a fost sporită sufle­teşte. Naţia nu s’a simţit nici un mo­ment chemată spre ceva care să aibă aceiaşi măreţie pe care Na­ţia o mărturisise spontan la 1 Decembrie 1918. Statul român nu a avut în arhitectura lui, în spiritul care îl animă, în dina­mica voinţei, acel suflu epic care străbătuse Neamul românesc de pretutindeni, între 1914 şi 1918. Oamenii politici, partidele, re­gimul, trebuiau să fie interpreţii inspiraţi ai acestui suflu epic , şi n’au izbutit să fie decât me­diocrii, nevolnicii cârpaci ai unor expediente dela o zi la alta. In politica generală a Statului, ca şi în toate acţiunile guverne­lor ce s’au succedat dela unire şi până azi, a fost ceva meschin în concepţie, netrebnic în respi­raţie, stângaciu în execuţie. Nu spunem un neadevăr, atunci când afirmăm că România mică avea o mai orgolioasă concepţie statală decât România mare. Şi acest spirit mărunt, această nepotrivire între proporţiile Sta­tului român şi viaţa politică che­mată să-i dea ritmul unei noui existenţe istorice, a dat conţinu­tul moral al României Mari, la cea mai dramatică răspântie a istoriei noastre. Nu a fost o simplă întâmplare că pe nesimţite, ca printr’un con­sens tacit al tuturor oficialităţi­lor, marşul voinicei unităţi na­ţionale „Deşteaptă-te române"* nu s’a mai auzit. Ca şi când Na­ţia trezită, smulsă din mrejele unei moleşitoare adormiri, ar fi tulburat molcoma existenţă a Statului, ar fi stricat armonia europeană. Se vroia o Naţie fărâmiţată ca energie în pasiuni mărunte, frag­mentată de electoralitate, o Na­ţie incapabilă de ceva măreţ, ca spirit, ca concepţie, ceea ce ar fi fost strivitor pentru nevolnicele făpturi ce au alcătuit clasa poli­tică conducătoare. O prudentă mediocritate în politica externă, — în politica internă o târşâire de la o zi la alta, o însăilare de expediente bugetare, economice, politice, culturale. Din când in când, spre a evada din mediocri­tate, ne refugiam în farsă, ca să amăgim necesitatea organică a Naţiei de ceva mare, ceva înăl­ţat peste mărunţişurile cotidiane, ceva care să-i amintească de ca­denţele epice dintre 1916 şi 1918, născoceam parada aparenţelor. Erau unii cari deveniseră ade­văraţi specialişti ai spectaculosu­lui naţional, regizori desăvârşiţi ai unei parodii de concepţii idea­liste a Statului. Aşa se explică de ce ne-am în­crezut într’o serie de amăgitoare certitudini. Ni se spunea de sistemul a­­lianţelor noastre, de ingeniozita­tea funcţionării lor şi noi credeam. Ni se vorbea de „Mica înţele­gere“, adevărată operă de geniu a diplomaţiei noastre , şi noi ne simţeam apăraţi, puşi la adăpost de toate furtunile istoriei ! Ni se vorbea de închegarea „înţelegerii Balcanice“, şi Naţia trebuia să creadă, fiindcă obiec­ţiile celui mai sfios spirit critic erau socotite ca semne ale unei grave rătăciri, şi interzise să se manifeste. Ni se vorbea de „Societatea Naţiunilor“ ca de cea mai desă­vârşită formă de asigurare a ho­tarelor. La un moment dat — dacă nu mă înşel — se începuse studiul Societăţii Naţiunilor în progra­mul liceului!... Aceasta, pe planul politicii ex­terne. In faţa acestor asigurări de li­nişte, în faţa s’♦stor fereli de pri­mejdii, Naţia nu avea de ce să-şi încordeze energiile. La ce să se mai prepare pentru marile în­fruntări ale adversităţilor ? Şi, deodată, când toate aceste puncte de reazim ale certitudini­lor noastre au fost spulberate,­ în loc să ne găsim încadraţi în armătura unor alianţe, ne-am aflat singuri... Refugiul în farsă al mediocri­tăţii politice a Statului ajunsese la o teribilă scadenţă. Dar în loc ca Naţia să se simtă demoralizată, am avut acea ma­­jestoasă urnire populară din Martie 1939 , am avut încrunta­rea pe zonele de concentrare, acea încordare a puterilor de răbdare,­­ am avut tăria morală unică de a încerca toate lovirile. Să se facă (cine are curajul a­­cestei încercări ?) o confruntare între aceste afirmări de splendi­dă tărie de caracter a Naţiei şi afirmările a tot ce formează or­ganizaţie de Stat, spre a se ve­rifica mustrătoarea (am spune : acuzatoarea) disproporţie. Naţia se verifică mereu cu plus, şi organizaţia statală me­reu cu minus. Sub loviturile cumplite ale u­­nor împrejurări protivnice, în­durând singurătatea (consecinţă fatală a unei greşite politici ex­terne), Naţia şi-a regăsit toate virtuţile epice, adormite de me­diocritatea Statului, de nevolni­cia unei clase politice. Cu cât sunt mai cumplite în­cercările, cu atât tresare mai din adâncimi ceea ce formează ele­mentul istoric al fiinţei noastre. ...In fiecare zi primesc atlase, hărţi şi documente din toate păr­ţile, mărturii ale unei active griji româneşti, afirmări ale ce­lei mai unitare conştiinţe naţio­nale. Participă tot ce-i românesc la acest dramatic proces al ho­tarelor noastre. Dar ce însuşiri superioare au fost nesocotite !... Cum s’a risipit energia morală Naţiei!... Cum au trivializat nemernicii conştiin­ţa politică a unui popor ce s’a simţit înăbuşit în arhitectura bi­cisnica a statului.... Peste tragicul încercărilor de azi, Naţia svârle majestatea uni­tăţii ei, mai tare decât toate ad­versităţile, decât toate vremelni­cele nedreptăţi. înfrângerile sunt ale Statului, — biruinţele sunt ale viitorului pe care Naţia singură le va smulge chiar celor mai vitrege împrejurări. Suntem mai uniţi ca oricând. Iată unica certitudine a mân­tuirii noastre ! SASA AAS. REGELUI COMUNICAT Nr. 87 Mareşalul Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In după amiaza zilei de 30 August a. crt. Majestatea Sa Regele a primit în audienţă pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Con­siliului de Miniştri. D. Prolesor Nicolae Iorga, Consi­lier Regal. D. Iuliu Maniu, fost Președinte al Consiliului de Miniștri. I. P. S. Alexandru Niculescu, Con­silier Regal, Mitropolit greco-catolic al Blajului. D. Gheorghe I Brătianu, Profesor Universitar, București, 30 August 1940. Preşedintele Roosevelt va vorbi Sâmbătă la o întru­nire politică WASHINGTON, 30 (Radiopress). — Preşedintele Roosevelt şi secretarul său consilier Harry Hopkins, vor vor­bi la o întrunire politică ce va avea loc Sâmbătă. întrunirea se va ţine la Clubul din regiunea politică a d-lui Roosevelt Hydepark. D. ROOSEVELT Poate fi Europa infomeiată? Perspectivele autoaprovizionării marelui sector economic al Europei Centrale Institutul de conjuctură din Berlin publică, sub semnătura d-lui dr. H. v. d. Decken, un deosebit de intere­sant studiu, consacraţi chestiunei atât de actuale şi de desbătute de presa mondială: „Poate fi înfometată Eu­ropa?’’ In cele ce urmează cititorii vor găsi o analiză documentată a proble­mei şi concluziile ce se impun. Termenul „blocul economic al Europei Centrale” se întrebuinţează în toate expunerile relative la apro­vizionările alimentare; acest termen n’a fost până acum bine precizat. In analiza de faţă, înţelegem prin „Europa Centrală" marele spaţiu al Germaniei Mari, la care adăogăm — într’un chip întrucâtva arbitrar — Scandinavia, Finlanda şi Sud Estul Europei. Dar pe noi nu ne preocupă aici definirea exactă a acestui spa­ţiu, ci voim să facem numai o exa­minare concretă a perspectivelor de auto-aprovizionare ale marelui sector economic al Europei Centrale. Chestiunea are un caracter deose­bit de actual, căci englezii repetă mereu că aliatul lor cel mai bun va fi „Generalul Foame”, cu al cărui ajutor vor reuşi totuşi, la urma ur­mei, să îngenunchie Reichul. Noi vo­im să arătăm aici că această afir­­maţiune reprezintă din partea engle­zilor o simplă autosugestie; ei uită că la spaţiul economic al Europei Centrale propriu zise, se adaugă şi alte ţâri furnizoare, ca: Norvegia, Suedia, etc. SPAŢIUL ECONOMIC AL EUROPEI CENTRALE Prin­­ spaţiul economic al Europei Centrale înţelegem blocul constituit din următoarele trei mari sectoare Bilanţul alimentar al blocului e economice, şi anume: a) Germania Mare (Reichul, inclu­siv teritoriul Saare, Austria, Regiu­nea Sudetă, Memel, Danzig şi noile provincii răsăritene germane din fosta Polonie, precum şi Guvernă­mântul general al Poloniei, Protecto­ratul Boemia, Moravia şi, în sfâr­şit, Slovacia; b) spaţiul economic scandinav (Danemarca, Norvegia, Suedia şi Finlanda); c) sud-estul eu­ropean (România, Bulgaria, Iugosla­via, Ungaria şi Grecia). Populaţia acestor trei sectoare se ridică la circa 186 de milioane de oameni e­conomic al Europei Centrale. ALIMENTATIA IN TIMP DE RAZBOIU In timp de pace, producţia şi con­sumul (de alimente) nu pot fi autar­hice în spaţiul economic sus arătat, pentru că din cele 187 de milioane de locuitori, suprafaţa cultivabilă din acest spaţiu nu poate hrăni decât circa 173 de milioane de suflete. In timp de războiu, alimentaţia se f*. Insă în Germania într’un chip mult mai raţional, terenurile agrico­le cultivate cu produse alimentare umane făcându-se altfel decât în timp de pace. In medie, hrana de războiu nu conţine mai puţine ca­lorii decât hrana din timp de pace ; este însă altfel compusă, cu prepon­derenţa alimentelor vegetale. Cu cât această preponderenţă vegetală e mai mare, cu atât una şi aceeaşi în­tindere de pământ poate hrăni mai mulţi oameni, — aceasta pentru că transformarea nutreţului în produse animale cauzează mari pierderi de produse agricole. (Continuare in pag. 7-a/ Spaţiul economic al Germaniei Mari Spaţiul economic scandinav Spaţiul economic sud-est european Blocul Europei Centrale în total Spaţiul economic Numărul auto locuitorilor (în milioane) Procentul Populaţie hrănită prin jut°'. Alimente Alimente aprovizio- indigene importata nani (în o/o) milioane suflete 112,1 87 97,7 14,4 16,7 80­­ 13,4 3,3 56,9 107 60,9 minus 4,0 185.7 93 172.0 13.7 Un avion german salvează camarazii căzuţi in mare Hotărîrile Consiliului de Coroana COMUNICAT Nr. 88 Ministrul Casei Regale face cunoscut: In noaptea de 30 August, la ora 24, a avut loc Consiliu de Coroană sub înalta Preşedinţie a Majestăţii Sale Regelui, la Pala­tul Regal din Capitală. 1. Ministrul României la Ber­lin a expus modul cum au de­curs conversaţiile de la Viena şi hotărîrea arbitrajului. 2. Preşedintele Consiliului de Miniştri a anunţat garanţia pre­luată de Germania şi Italia pen­tru integritatea şi inviolabilitatea teritoriului Statului Român. Au luat parte: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniștri. I. P. S. Patriarhul României Ni­­codim Munteanu, Consilier Regal. D. General Arthur Văitoianu, Consilier Regal. D. Dr. Alexandru Vaida Voevod, Consilier Regal. D. Gheorghe G. Mironescu, Con­silier Regal. D. Profesor Nicolae Iorga, Con­silier Regal. D. dr. Constantin Angelescu, consilier regal; D. Gheorghe Tătărescu, consilier regal; D. Constantin Argetoianu, consi­lier regal; D. General Adj. Ernest Baliff, consilier regal; D. Profesor Alexandru C. Cuza, consilier regal; D. Victor Antonescu, consilier regal; I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan, consilier regal; I. P. S. S. Mitropolit Alexandru Niculescu, consilier regal; D. Stan Ghiţescu, ministrul mun­cii; D. Ion Macovei, ministrul lucră­rilor publice şi al comunicațiilor; D. General David Popescu, Mi­nistrul de Interne; D. General Constantin Nicolescu, Ministrul Apărării Naţionale; D. Contra Amiral Nicolae Păiş, Ministrul Aerului şi Marinei; D. dr. Victor Gomoiu, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; D. Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei Naţionale; D. Dumitru Caracostea, Minis­trul Educaţiei Naţionale; D. Ion V. Gruia, Ministrul Jus­tiţiei; D. Vasile Noveanu, Ministrul In­ventarului Avuţiilor Publice; D. Mihail Priboianu, Ministrul înzestrării Armatei; D. Radu Budişteanu, Ministrul Cultelor şi Artelor; D. Iuliu Maniu; D. General Adj. Gheorghe Mi­hail, Şeful Marelui Stat Major, D. Profesor Gheorghe Brătianu, București, 31 August 1940.*’ Ce s-a hotărît Agenţia RADOR transmite: Hotărîrea Consiliului de Co­roană ţinut în noaptea de 29-30 August de a accepta arbitrajul puterilor Axei în tratativele ro­­mâno-maghiare a fost luată în circumstanţe excepţional de grele. Conferinţa de la Viena, deter­minată din iniţiativa Germaniei şi Italiei, interesate la menţine­rea păcii în sud-estul Europei, s-a desfăşurat în împrejurări în care România trebu­ia să aleagă statului nostru şi­­ posibilitate dispariţiei lui.­­ Ameninţarea cu războiul din partea duşmanilor noştri, pre­cum şi imposibilitatea miniştri­lor de externe german şi italian de a rămâne mai mult de două zile la conferinţa din Viena, au determinat România să se hotă­rască în cel mai scurt timp util- Acceptarea arbitrajului, care lasă totalmente în mâinile Axei rezolvarea diferendului româno­­maghiar, oferă României drept compensaţie din partea Germa­niei şi Italiei garantarea catego­rică a fruntariilor noastre faţă de oricare dintre vecini. Consiliul de Coroană, exami­nând toate posibilităţile, a ajuns la singura încheere mai favora­bilă, adică la acceptarea arbitra­jului Axei, România găsindu-se în acest moment absolut izolată între duşmani- întregul sistem, pe care se baza politica externă a democraţiei, s-a prăbuşit în în­treaga Europă. In această împrejura­re, singura atitudine în­ţeleaptă a fost aceea de a ne ralia la politica Axei, acceptând toate consecinţele ce decurg din noua stare de lucruri, consecinţe faţă de cari altele mai favorabile nu există. Pierderile noastre sunt din nou sguduitor de du­reroase, dar garanţia ce ni s’a dat în schimb este de o însemnătate vitală pentru fiinţa Statului Român în aceste momen­te când atâtea alte state dispar ca şi cum nu ar fi fost. Mulţumită acestei ga­ranţii care ne asigu­ră putea relua viaţa norma­lă în interior, procedând îndată la demobilizare. Oricât de dureros este dentru noi rezultatul ab­­ttrajului, ceea ce trebue ţinut neapărat în seamă în acest moment decisiv este păstrarea fiinţei sta­tului şi solidarizarea una­nimă in jurul Tronului, care îl simbolizează şi fără care nu ar exista marea nădejde in ziua Ei Lucrările comisiunilor româno-bulgare vor fi încheiate mâine CRAIOVA, 30. — Azi dimineaţă comisiunile financiare română şi bul­gară s’au întâlnit in palatul szi­­denţei regale, unde au continuat lu­crările începute. In ceea ce priveşte conversaţiuni­­le militare, s’a ajuns la un rezultat favorabil. După toate probabilităţile, ţinând seamă de atitudinea conciliantă do­vedită în şedinţele de până a­­cum. In 2-3 zile lucrările vor fi încheiate, într’un acord deplin. D-nii miniştri Cretzianu şi Pome­­noff şi-au continuat întrevederea în­cepută aseară. Lucrările comisiunilor economico­­financiare vor continua după amiază. ★ CRAIOVA, 30. — In după a­­miaza zilei de astăzi, cele două comisiuni economico-financiare, română şi bulgară, şi-au conti­nuat lucrările în palatul reziden­­ţial. Lucrările financiare în spe­cial, îngreunează şi întârzie sfâr­şitul conferinţei de la Craiova. D-nii miniştri Cretzianu şi Fo­­menoff au avut o lungă între­vedere, în care cei doi şefi ai de­legaţiilor au studiat amănunţit toate chestiunile dezbătute până în prezent de comisiuni. Se pare că mâine, Sâmbătă, sau cel mai târziu Duminică, lu­crările vor fi încheiate, ★ SOFIA, 30 (Rador) —. Corespon­dentul Agenţiei C. N. R. transmite: Numai chestiunile financiare au întârziat tratativele de la Craiova, astfel scrie ziarul „Zora", conti­nuând mai departe că tratativele care au loc între şefii celor două delegaţii. Joi seara, sunt decisive pentru evoluţia acordului dintre cele două ţări. Se crede că aceste tratative vor fi terminate în câteva zile, poate chiar Duminică. Vineri, vor avea loc noui con­vorbiri intre delegaţii principali. Avioanele germane au aruncat numeroase bombe asupra Angliei LONDRA, 30 (Rador). — Minis­terul securităţii interne publică ur­mătorul comunicat: Joi după amiază, avioane inami­ce au atacat localitatea Somnin­­gues. S’au aruncat bombe, iar ci­vilii au fost mitraliaţi S’au produs mai multe incendii. Avioane inamice au tras dease­­meni cu mitralierele împotriva populaţiei unui oraş din sud-vestul Angliei ,în cursul dimineţii de joi. Nu sunt nici victime, nici pagube. Un mic număr de bombe a fost aruncat în sudul Angliei, în zorii zilei de Joi. O casă a fost uşor a­­variată, însă nu a fost rănit ni­meni. In afară de aceste incidente, se mai anunţă că bombe au fost a­­runcate împotriva insulelor brita­nice, în cursul zilei de Joi. LONDRA. 30 (Rador). — Ministe­rele Aerului şi Securităţii interne pu­blică. Vineri dimneaţa, următorul co­municat : In cursul atacurilor date de avioa­nele inamice, în timpul nopţii tre­cute, numeroase bombe ,in special In­cendiare ,au fost aruncate, însă în majoritate ele nu au făcut nicio pa­gubă. In nord-vestul Angliei se semna­lează oarecare pagube la diferite case şi la o proprietate comercială Incendiile ce s’u declarat au fost re­pede localizate. In nord-vestul regiunii Midlands, au fost aruncate bombe de calibru mare și bombe incendiare. Pagubele sunt mici. Majoritatea bombelor au căzut în câmpie. In sudul Țării Galilor au fost ava­riate câteva case. Mai multe bombe au fost aruncate la periferia regiunii londoneze și în câteva districte din împrejurimi. Pa­gubele sunt neînsemnate. In alte regiuni, s’au aruncat dease­­meni bombe, fără însă ca ele să pro­ducă pagube mari. Numărul total al victimelor semna­late în toate regiunile este redus. Alarmă în regiunea LONDRA, 30 (Rador). — O alar­mă aeriană a fost dată în regiu­nea Londrei, în cursul dimineţii de Vineri. ROMA 30, (Rador). — POPOLCI D’ITALIA publică. Vineri dimineaţa, un articol în care scrie între altele: Propagandiştii din Londra au recurs la toate sistemele de publicitate pen­tru a menţine poporul englez într’o stare de anestizie şi pentru a încerca să facă omenirea să creadă, mai ales America, că Anglia este pe cale de a­ câştiga răsboiul. BERLIN, 30 (Rador). — Subma­rinul comandat de căpitanul Schepke, care s’a înapoiat la baza sa, raportează că a scufundat 7 vapoare de comerţ inamice, cm­ui­ total de 43.000 tone. Pe de altă parte se anunţă de­­abia azi că un convoiu, compus din 50 vapoare ,care naviga­­m ziua de 18 August la 800 de mile de coasta britanică, a fost atacat de 2 submarine germane, care au reuşit, cu toată puternica escortă ce însoțea transporu­l, să scufun­de 4 mari vapoare, dintre care 2 sunt engleze, unul olandez și unul suedez.

Next