Curentul, noiembrie 1940 (Anul 13, nr. 4571-4600)
1940-11-01 / nr. 4571
ANUL XIII No. 457 d ? n 10 PAGINI 3 LEI Vineri 1 Noembrie 1940 Director: PAMFIL ŞEICARO REDAUŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Strada Behedete No. 6 TELEFOANELE . . .... Secret. General 4.84.40 Cab ' 'Directorulu) 4.84.47 Redacţia politică S.40 88 Admtaistr. (TeL 854 82 Sport 5.43.0? Administrator 4.92.59 Birou) Tipogr. 4.23.33 'Cbntab. ffc.’ Dep. 8.40.80 Tipografia 4 A4 )f*AKont f*Sr,fiWl 8 40 84 Secretariatului convorffcrl^cu' Provincia 3.40.88 Proprietar! „C||r«n^iP S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul * publicărilor, No. 174'939. Taxa poștală plătită % nunf&rar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No 29744/939 Abon.: Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Instituții Stat și particulare una mie anual. t Autopreţuire de PAMFIL ŞEICARU Suntem puţin cunoscuţi peste hotare şi ceea ce este şi mai grav — atât cât suntem cunoscuţi nu-i de loc măgulitor. O singură publicitate: a scandalurilor care alimentau propaganda inamicilor noştri. Toată pasiunea noastră polemică, adesea toată înverşunarea noastră justiţiară a fost utilizată cu o firească oportunitate. Am uitat, cu o bolnăvicioasă persistenţă, să ne valorificăm însuşirile, spre a pune toată pasiunea, toată inventivitatea fertilei noastre imaginaţii spre a ne denigra. De ce ar fi avut nevoe de alţi colaboratori propaganda adversă, când noi am fost zeloşi în autodenigrarea noastră ? Când am vorbit noi cu o legitimă mândrie de creaţiile noastre, de tot ce am realizat în 21 de ani? Când ne-am prezentat altfel ? Când ne-am furnizat teme de mândrie naţională ? Când blestematul nostru spirit critic a ostenit ? Am avut noi oare timp să facem inventarul celor realizate ? Ne-am simţit măcar un moment mândri de înfăptuirile noastre ? Mă gândesc cum am găsit în 1913 Dobrogea-Nouă şi cum am lăsat-o în 1940 ? După toate aceste crunte lovituri, ne-am gândit să facem un bilanţ al creaţiilor româneşti ? E zadarnică orice încercare de propagandă, atâta timp cât ne dăm în spectacol, cât continuăm spectacolul senzaţionalului românesc. Am ostenit şi curiozitatea străinilor. De câte ori am fost în Italia, m-am trudit să aflu secretul acestei splendide afirmări a unei profunde transformări în psihologia italiană, pe care a realizat-o fascismul în mai puţin de două decenii. In locul unui criticism sterp, un elan afirmativ, în locul unei atitudini de continuă denigrare, s’a deprins o naţiune să afle în trecutul şi în prezentul ei suficiente teme de admiraţie, spre a svârli asupra viitorului priviri de orgolioasă încredere. Fără această pedagogie politică ce a reeducat sensibilitatea naţională, putea oare Ducele Mussolini să obţină de la poporul italian încordarea entuziastă la care l-a supus regimul fascist ? Treptat egoismul individual a primit corectivul egoismului naţional. Un italian îţi vorbeşte de capacitatea de producţie a unei uzine, de realizările unui şantier, de vastitatea unor întreprinderi ca şi când i-ar aparţine. A fost deprins să vadă în toate aceste mari realizări ale economiei italiene semnele prosperităţii colective. Ce-l interesează pe el cine sunt proprietarii, cine sunt acţionarii, când ştie că în cifra de afaceri a acestor întreprinderi participă viaţa economică şi socială a Italiei, începând de la 1936 — războiul Abisiniei — se poate spune că Italia este într’un continuu războiu şi totuşi nu se simte osteneala morală a unei aşa de îndelungate încordări. Or, acest rezultat nu s’a putut obţine fără acea deprindere de a simţi şi gândi naţional. Şi nouă ni se impune o modificare în felul de a concepe rostul nostru ca naţiune, de a privi viitorul nostru. Să începem a ne deprinde cu ideia că războiul, dacă poate lua sfârşit în Europa, va continua în Asia şi în Africa. Deci să nu ne aşteptăm la o repede şi totală normalizare a lucrurilor, a condiţiilor de viaţă, a raporturilor internaţionale de la o zi la alta. Nimeni nu poate să afirme cu o neclintită siguranţă care vor fi formele de mâine ale Statului politic al Europei. Se pare că grupările federative de ţări alcătuind blocuri economice unitare să fie forma de nouă aşezare. Să nu pierdem un moment din vedere că alături de noi este Ungaria obsedată de ideia misiunii ei seculare ca bastion al Occidentului la porţile lumii orientale şi asiatice. Adică o superioritate în elita conducătoare politică, în puterea de organizare statală, în armătura ei socială, ce-o face imună dezordinelor interne. De aici necesitatea unei regăsiri a spiritului de obiectivitate faţă de noi înşine, de aici urgenta necesitate de a anima puterile afirmative, de a ne regăsi în ce avem bun, în ce am înfăptuit, în ce am creiat ori unde s’a aşezat autoritatea noastră de Stat. Să avem mândria realizărilor noastre şi să începem a ne aminti că nu suntem singuri, că noi singuri prin excesul criticei noastre, legitimăm lipsa de preţuire aşa de nedreaptă pentru vrednicia noastră. Problema raporturilor cu alte State — care ne preocupă cum este şi firesc — nu poate să-şi primească soluţia satisfăcătoare, dacă nu ne convingem că apropierea, prietenia nu este determinată de înclinări sentimentale, ci de conturul mobil şi material al faptelor. Mai mult realism în judecata noastră, mai multă măsură în gesturile noastre de dăruire a încrederii. Să ne facem din când în când socoteala ce-am dat şi ce-am primit în schimb, dacă suntem datori, sau ni se datorează. Să nu continuăm a ne tot amăgi cu vorbe, când cruntele contururi ale realităţilor desmint aşa de dureros toate amăgirile noastre. In definitiv, de ce am avea numai noi nevoe de alţii şi alţii n’ar avea nevoe de noi ? Or, în perspectiva evenimentelor ce se prepară, devine tot mai reliefat rolul nostru şi cum interesele conduc popoarele până în logica gândirii şi actelor lor, avem absolută nevoe de o voinţă de realism politic, adică să ne descifrăm cu aceiaşi limpezime de înţelegere a propriilor noastre interese cu care alţii le-au descifrat pe socoteala noastră. Să ne scuturăm de toate iluziile sentimentale şi să avem curajul propriilor noastre interese. Dăm mereu înzecit decât ni se dă şi tot noi avem aerul că suntem obligaţi. Şi fiindcă războiul va intra într-o nouă fază, să începem a ne preţui, fără nici o exagerare, dar în raport cu importanţa pe care o avem! Să avem curajul drepturilor noastre. Şi pentru a căpăta această respiraţie politică, este nevoe să începem preţuirea însuşirilor, a valorii noastre, spre a curma un complex de inferioritate în psihologia noastră politică. Preţuim şi individual şi colectiv cum nu bănuim. Dacă am avea lucida înţelegere a valorii noastre !... Dacă ne-am aduce aminte că în Europa sunt 18 milioane de români care se încăpăţânează şi se vor încăpăţâna să fie totdeauna români!... Dacă am ridica mai cu mândrie privirile în faţa viitorului !.. Dacă... Roma, Octombrie 1940. Presa franceză despre raporturile franco-germane CLERMONT FERRAND, 30 (Rador). — Agenţia Havas transmite: Ziarele franceze continuă a comenta problema raporturilor franco-germane. „Le Figaro“ scrie că în conversaţiile pe care d. Laval le va avea la Paris se va vorbi despre întâlnirea de la Florenţa şi despre conflictul italo-grec. Negocierile vor privi viitorul Europei şi reconstrucţia păcii. In puţină vreme, ţara va primi lămuriri asupra acestor probleme, precum şi asupra soluţionării situaţiei prizonierilor. „Le Moniteur“, care oglindeşte părerile cercurilor guvernamentale, îndeamnă pe francezi să aibă răbdare şi să nu ceară destinului să meargă mai repede de cât se poate. Pentru a ne da seama de însemnătatea întâlnirii istorice dintre mareşalul Pétain şi d. Laval cu cancelarul Hitler şi d. von Ribbentrop, trebue să ne amintim care era situaţia Franţei acum patru luni. Acest ziar face şi el aluzie la o apropiată soluţionare a problemei prizonierilor. Cum se scrie istoria la Budapesta... Postul de radio Budapesta, a anunţat cu un mare lux de amănunte ştirea uciderii chestorului Gritta, iar ziarul maghiar de la Oradea „Nagyvarad“ revenind asupra acestei ştiri insistă supra felului în care chestorul Gritta, ar fi fost chinuit înainte de a fi asasinat, subliniind impresia cercurilor ardelene, provocată de această pretinsă „crimă“. Adevărul în legătură cu sensaţionala ştire dată de postul de radio de la Budapesta este următorul: Chestorul Gritta se află la Turda de mai multă vreme bolnav la pat. Chiar dânsul personal, auzind ştirea difuzată la radio Budapesta, a însărcinat pe fiul său să comunice autorităţilor poliţieneşti din Turda, că se află în viaţă, că n’a avut de suferit dela nimeni nici un fel de maltratări şi nici n’a fost supărat de cineva vreodată. Dar, aşa se scrie istoria la Budapesta.DESMINŢIREA UNOR AFIRMAŢII MAGHIARE Postul de Radio Budapesta a susţinut că d. Gyárfás Elemer, in numele minorităţii ungare din România ar fi propus guvernului român înfiinţarea unei comisii mixte pentru rezolvarea chestiunilor cari interesează pe Românii rămaşi in teritoriul cedat, cât şi pe ungurii rămaşi in România. Postul de Radio maghiar adaugă că această propunere ar fi fost respinsă de d. General Antonescu, Conducătorul Statului român. Se dă acestor afirmări cea mai categorică desminţire. Cu feţele chipate de desnădejde cetăţenii Londrei aşteaptă, la rând, momentul când vor putea ocupa un foc în adăposturile colective din subteranele metropolitanului 'Trupele italiene Râsboiul italo-grec primite cu entuziasm in lor in Roitint A ifnrht \ J. îastoM» Biata* I .. «3«® PnUft / • I Nodo*pi ^ r\ tétjéttn^'' fhirazxo \tarr6kâ9frnfi.\ o/H'imrtíiái/*» ’1 hkhjiws \ Xú,/lt/lé*al Staurmipi'm* sâ*> fi,. )' Ijrkfttt* AV'iTii 'ehrt* Hrjrnplâtafioio XtfournAifbtî. SAcfihsrina *5-KfiJtrr 'f/Turofix fana ia? h'otyntl/ Kaltrin, BiiyflVkpmlWlk Surtna îatafygi Chim tufo tNitnnrn itrbuk faacMnm Lewuxo ^Ouuu ttr\ '•» 't AtfynL plyrtiK«» Ptuya\ ^Aujrsaqta. Ai »rAa L ‘ O,l\dl(t au /naJnvpros\A * nrmtkâs Stnimi\ tj * V. • »«• o^p * , Ofhry» y . Otilioarai StCt 1 ZourniaraV Metelino CLesbol , \iAtri, 10.diAru S1.•'Mauri (J.eucade) IftLjParost.PoukatofK fitkdrtSUm ime Kjtliili(Biinioi ufidts G. ei Pairasst ar mrrauntiir lAmi/taVn UE v fcoKo di*y Kfitastcu. Zante \rrtaftAa' a; p o n AN TIN CA 7W£ö//*hsJ (kudos? G.di Arcadia Callao Sitho Ofavannal, ^ Motioners^ 'tfianxa.x m m/CoufonM* 3«* •Lo atilla, mn mm» (ft 2006 ahtb, O Centri, eon, 2500 a, 10 000 -• • • 10 000 • 25 000 • 9 • • 25000 • 50000 -9 • . 50000 • 100 000 * 0\ • 100 000 • 600 000 -% • pal di 500 000 ■ r. 3 500 000 »o »o to ?) 22® E.Greenwich ROMA, 30. (Rador). — Se anunţă din Tirana că Albania a primit nu numai cu o înţelegere totală şi o disciplină perfectă ştirea intrării trupelor italiene in Grecia care vor elibera albanezii din Catmuria, ci şi cu un entusiasm sincer. Coloanele motorizate italiene au fost primite cu călduroase manifestaţiuni de simpatie la trecerea lor prin Albania. Deasemenea in cursul călătoriei sale de la Tirana la frontieră, precum şi la înapoiere, reprezentantul guvernului italian în Albania a fost obiectul unor foarte călduroase manifestaţiuni din partea mulţimii. Populaţia albaneză din Grecia primeşte trupele italiene cu entusiaste demonstraţiuni de bucurie. Una din primele lupte dintre trupele italiene şi avant-gărzile elene ar fi fost dată de miliţia fascistă albaneză. Nu se cunosc încă amănunte asupra înaintării trupelor italiene în Grecia. In ceea ce priveşte acţiunea aviaţiei italiene, desfăşurată în ziua de Luni, se află că bombardamentul aeroportului modern Tatoi, în apropiere de Atena a provocat pagube însemnate instalaţiunilor aeroportului. La Patraste deasemenea avioanele italiene au pricinuit pagube importante. In cursul bombardamentului asupra canalului Corint, au fost avariate şi incendiate mai multe depozite,Jocuri şi instalaţiuni feroviare. Grecia: Noul teatru de război al Europei Italia şi atitudinea terţelor puteri din sud-estul Europei ROMA, 30. (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite: In legătură cu ştirile care privesc atitudinea terţelor puteri din sud-estul Europei faţă de conflictul Italo-grec, cercurile italiene bine informate stărite asupra faptului că, până în prezent, nicio declaraţie oficială nu a fost încă făcută. Italia acordă o atenţie deosebită atitudinei manifestată de aceste state. De aceea, Italia manifestă un viu interes faţă de orice luare de atitudine, chiar când nu este oficială, iar propria ei hotărîre va depinde de atitudinea definitivă pe care o vor adopta statele în chestiune. Grecia de azi a edzat la mâinile oligarhiei negustorilor lipsiţi de scrupule ROMA, 30. (Rador). „ Ziarul Messaggero“ publică Miercuri dimineaţă un articol intitulat „Unitate de acţiune“, în care subliniază cu satisfacţie că nu există nicio chestiune care ar putea să despartă Germania de Italia în ceea ce priveşte scopurile pe care ele şi le propun şi metodele graţie cărora pot să fie atinse aceste scopuri. Solidaritatea este deplină şi absolută în toate chestiunile ce ar putea să privească pe cele două ţări ale Axei, laolaltă sau separat, scrie ziarul. După ce arată că propaganda britanică nu știe să interpreteze repetatele întrevederi dintre Duce și Fuehrer, în adevărata lor lumină, ci caută să le prezinte drept un simptom al unor pretinse greutăţi în legătură cu faza hotărîtoare a conducerii războiului de către puterile Axei, „Messaggero“ afirmă că aceste întâlniri înseamnă tocmai perfecta funcţionare a Axei ca centru de elaborare a acţiunilor viitoare. Ziarul aminteşte apoi acuzaţiile aduse de Anglia faţă de Italia, cu privire la pretinsa agresiune italiană în contra civilizaţiei elene, remarcând că Grecia actuală nu are nimic comun cu Grecia de altădată, ea fiind căzută pe mâinile oligarhiei negustorilor lipsiţi de scrupule şi a evreilor internaţionali, lăsându-se astfel deschisă calea tuturor afacerilor dăunătoare poporului elen. APARENŢA NEUTRALITAŢII GRECEŞTI ROMA, 30 (Radiopress). — Explicând necesitatea intervenţiei în Grecia, cercurile italiene arată că numai de la 1 Iulie, comunicatele italiene arată 23 de cazuri în care englezii au acţionat contra Italiei în apele greceşti. Este o nouă dovadă a aparenţii neutralităţii greceşti. — Citiţi In pag. 10-a — „G-ralul Antonescu, Conducătorul Statului Român“ Un articol semnat de Pamfil Şeicaru în ziarul Giornale d’Italia şi reprodus de întreaga presă italiană