Curentul, aprilie 1941 (Anul 14, nr. 4716-4743)

1941-04-01 / nr. 4716

r ^To. 04 cu ivirea primăverii, Cişmigiul îşi primeşte obişnuiţii oaspeţi ANUL XIV, No. 47T8 ft fii 6 PAGINI 3 LEI înainte de ţoate, români —-------------- de CONST.­HEtITZESCU Un om politic care are nobila dat oamenilor politici cari în ce­ambiţie de a consacra intereselor generale tot ce are mai bun în el, nu-şi poate ingădui niciodată a­­titudinea laşă, jocul dublu sau e­­chivocul în acţiunea publică. Ceea ce a caracterizat scăderea vieţii de stat în ultimii 10 ani, a fost tocmai acea tendinţă a po­­liticianilor de a scoborî datele problemei politice la nivelul lip­sei lor de caracter. Considerând ca unic ţel în lupta pentru cuce­rirea puterii numai satisfacerea vanităţii şi intereselor personale, ei n’au putut concepe şi nici n’au simţit că dincolo de ele vibrează uneori şi pasiunea arzătoare a o­­mului generos, pe care păsurile pueră a acţiona în vederea unei măriri a partidelor de guvernă­­mnt, ce manevre perfide n’au fot puse în mişcare pentru a-i alătura dela conducere, ce sfor­­ţ­ continui pentru a menţine în vaţa publică o permanentă stare d nesiguranţă ! Şi pentru ce oare toate acestea? Dintr’un sentiment de pudoare aţională nu vom mai răscoli tur­­itudinile ce ne-au adus unde untem. Dacă un străin ar reflecta puţin asupra celor ce s’au petrecut în ultimii 10 ani la noi în ţară, a r­ămânea fără îndoială surprins de câtă energie, inteligenţă chiar şi durerile obşteşti îl împing în.. . . ...... arenă. Ori de câte ori se auzeai ^ventabilitate au fost risipite un glas sincer, îngrijorat de di-in sc°^ ® josnic. rectiva nefastă pe care o lua po- car sa lăsăm trecutul. El nu litica românească, corul arivisti-ne serveşte decât pentru a găsi lor şi profitorilor încerca să-i calea îndreptării, înăbuşe ecoul. Iar dacă perseve- Toţi acei însă cari au pornit renta protestatarului cinstit are în tinereţea lor la drum, mânaţi ninţa să sdruncine situaţia d­in de o caldă iubire a neamului, toţi celor linguşitori ai slăbiciunilor o­meneşti, atunci cu o măsură aspr i se curma de îndată avântul. Una dintre principalele preo­cupări ale regimului trecut a fost îndreptată deci decât în sen­sul menţinerei unei situaţii­ false, prin înăbuşirea reacţiunii fireşti. Opoziţia nu mai puteai îngăduită ca expresia unei to­­cări de îndreptare în viaţa e Stat, ea era socotită ca subv­­sivă dacă nu chiar dea dreptul e­­voluţionară. Câţi n’au atras in timp atenţia factorilor condiă­­tori asupra dezorganizărei sie­­răţei româneşti, ce fatal urm să se producă după această perindă de persecuţii a tuturor ac­ţiul­or sănătoase, exprimând nevoi or­­ganismului social de a-şi să­pata echilibrul! In cea mai gravă perioadă is­toriei noastre, când am fi vut neapărat trebuinţă de o solari­­tate naţională mereu iigintă, pentru a putea opune prin un front puternic ameninţările afară, factorii conducător din trecutul apropiat au cultiva disc­binarea, socotită ca cea maihilă armă a stăpânirei lor. Câte lovituri piezişe n’a cei ce sufăr de greutăţile şi umi­linţele prin care trec acum din nou atâţia fraţi iarăşi subjugaţi, sunt datori să poarte din om în om, într’un sfânt apostolat, cu­vântul salvator al unirii. O uriaşă sforţare trebue făcută de toţi, de a­cum încolo, pentru a reda României autoritatea unui Stat de ordine, conştient de me­nirea lui în această frământată răspântie a Europei. Iată un ţel căruia putem cu mândrie să-i jertfim personalita­tea noastră. Căci ceea ce trebue să înţele­gem e că individul constitue astăzi prin preocupările şi mani­festările sale izolate cea mai gra­vă primejduire a comunităţii na­ţionale. Nu prin creiarea unei mentalităţi speciale, nu prin a­dâncirea unei simţiri exclusiviste, nici prin izolarea în turnul de fil­deş al dispreţului, putem acum să ne servim ţara, ci numai printr’o răscolire puternică a sentimente­lor noastre de Români. România nu va eşi cu bine decât cu condiţia ca noi toţi, as­tăzi, să fim înainte de orice Ro­mâni. Aseară s’a ăzut la Constanţa un rar m­omen ceresc Cometa a palat subservată la toate fazele ei CONSTANŢA 30. — Apară pe la orele 9 jum. a fost dut la Constanţa unul din acele re fe­nomene cereşti pe cari li oferă astrele. Pe cer s’a proectat o punetă care a putut fi văzută î toate­­ fazele ei. Deşi de durată relativedusă şi de proporţii mici, famenul ceresc a prezentat un rectacol unic. Apariţia a avut faţa unei comete cu coadă, cu miş­ca de­la Est la Vest şi a atins o tracctorie aproape parale cu su­prafaţa pământului şi fpendi­­cu­lară cu axa Nord-Sud Feno­menul a durat aproximtiv un minut. Pe seama apariţiei fetei au şi început să circule fel de fel de prezumţii fanteziste cu atât mai mult că se ştie că o asemenea co­metă a apărut în preajma răz­boiului trecut. Avioanele britanice au aruncat bombe in Belgia BRUXELLES, 30 (Rador), agenţiei Co- Stefani respondentul transmite : Mai multe avioane britanice au aruncat bombe asupra unui sătuleţ din apropierea Liege-ului distru­gând o casă şi cauzând moartea a cinci civili. Culegător german de mine înfruntând valurile Convoi de patru vase franceze atacat intre llemou­rs şi Oran de o polemică formaţie navală engleză VICHY 30 (Rador). — Agenţia HAVAS trans­mite i O puternica formaţie navală britanică a atacat în ziua de 30 Martie, la ora 9 dimineaţa, în apele franceze, între Nemours şi Oran, un convoi de pa­tru vase de comerţ fran­ceze, mergând dela Ca­sablanca la Oran sub es­corta unui singur torpi­lor francez, — anunţă A­miralitate­a franceză. Convoiul s’a adăpostit în portul Nemours, sub protecţia vasului său de escortă, a bateriilor de marină şi a aviaţiei cari au răspuns la tirul agre­sorilor și i-au respins. Convoiul este neatins. America de Sud reacţionează împotriva presiunii Statelor-Unite SANTIAGO DI CHILI. (Radio­­press). — împotriva tendinţelor, tot mai accentuate ale Statelor-Unite, de a se amesteca în treburile interne ale statelor sud-americane, se obser­vă o vie reacţiune de opinie publică. Presiunea ce se face de către pre­şedintele Roosevelt asupra vieţii po­litice şi economice din America la­tină a început să fie violent atacată de populaţie, atât prin demonstraţii de stradă cât şi prin atitudinea adop­tată de presa din sud. Astfel, în capitala republicei Peru, au avut loc în ultimele zile, manifestaţii ale populaţiei, care a protestat, în mari cortegii cu pta­carde, împotriva controlului exer­citat de Statele-Unite asupra poli­ticei interne a ţării. Alte manifestaţii au avut loc în Argentina, unde, în semn de pro­test împotriva amestecului State­­lor-Unite, populaţia a început să boicoteze reprezentaţiile de teatru şi de cinema cu actori şi filme ve­nite din America de Nord. O tendinţă tot mai vizibilă de eli­berare a statelor sudice, de sub in­fluenţa Statelor-Unite, se observă în întreaga presă latină. Sunt publicate, astfel, numeroase articole, in care se dezavuiază, in ter­meni categorici, tratamentul aplicat din Statele­ Unite, prizonierilor de răs­­boi germani cari au reuşit să evadeze din Canada. Se arată că, de unde până acum câteva zile autorităţile americane pre­­dau pe evadaţii din Canada autorită­ţilor consulare germane — acum Sta­tele­ Unite, împotriva uzanţelor, dar şi­­a celor mai elementare sentimen­te de umanitate, înapoiază pe prizo­nierii germani, ajunşi la graniţa a­­mericană, autorităţilor engleze din Canada. Această atitudine este considerată de presa sud-americană, drept o gra­vă încălcare a legilor ospitalității, e­­chivalând­­ cu o directă provocare la război, adresată Germaniei. Statele Unite nu-şi menţin angajamentele Pe de­ altă parte, presa sud-ame­­ricană atacă Statele­ Unite pentru Deţinerea angajamentelor, luate în mod solemn de către guvernul din Washington. Ziarul „Opinion“ din Santiago, comentând situaţia din America de Sud, declară că Statele­ Unite, în ciuda declaraţiilor lor solemne, exercită o presiune tot mai mare în dauna suveranităţii statelor sud-americane. Această presiune, exercitată mai ales în domeniul comerţului inter­­american, a început să fie resim­ţită adânc de populaţia sud-ame­­ricană. Prin lipsurile tot mai accen­tuate ale materiilor prime și ale obiectelor de strictă necesitate. Două mari rezervoare subte­rane din vremea bizantinilor desco­perite la Istanbul ANKARA, 30 (Rador). — In cursul unor lucrări de săpături, au fost­ descoperit, într’o subur­bie din Istanbul, două mari re­zervoare subterane din vremea bizantinilor. Aceste rezervoare, putând cu­prinde 300 de persoane, vor fi a­­menajate e­a adăposturi publice pentru cazu­ri de alarmă aeriană „Problema tineretului constă într’o cât mai temeinică pregătire, pentru ca în ziua de mâine, când vor fi aduşi la conducerea ţării, să poată face faţă cu prestigiu şi cinste intereselor nea­mului. Nu trebue trecut cu vederea că Statul face imense sacrificii , prin burse, cămine, cantine, ajutoare indi­viduale, etc. — şi el este îndrituit ca să aştepte, din partea tineretului eforturile pe care acesta trebue să le depună in folosul ţării. Privitor la mijloacele practice cari ar putea împiedica întinderea câm­pului consecinţelor imediate ale cri­zei ivită în problema tineretului — răspund : Trebue lăsat timp, pentru ca studentul să se convingă el singur, că îndrumările pe care le dau institu­ţiile noastre şcolare sunt cele ce sunt,­in interesul lui. Elementele turbulente trebuesc îndepărtate, pentru ca cele bune să-şi poată vedea de treabă, astfel incât să nu mai fie împiedicate de la înalta misiune de a se pregăti pentru ziua de mâine. Trebue să re­cunoaştem că din pricina unor ele­mente turbulente, tineretul serios şi cu dragoste de a studia serios, a fost stânjenit, iar în unele cazuri, chiar oprit de la principalele îndatoriri. ROLUL PRECUMPĂNI­TOR AL FAMILIEI Pentru deslegarea problemei ce se pune azi în discuţie, pri­vind tineretul ţării,­­ eu gă­sesc că: Biserica, Şcoala, Armata şi mai ales familia au un rol precumpănitor. In­deosebi fa­miliei îi revine obligaţiunea de a supraveghea cât mai îndea­proape şi cu toată seriozitatea marele proces de educaţie a ti­neretului. Tot în aceiaşi măsură găsesc că e obligată şi şcoala— împreună cu ceilalţi factori de strânsă colaborare. Trebue în­deaproape urmărită orice mani­festare a tineretului şi în­deo­sebi a studentului, pentru ca să ne putem da seama în orice moment, în ce anume măsură a­­cesta ştie să răsplătească sacri­ficiile pe care le face familia şi şcoala în scopul educării şi pre­gătirii sale pentru mâine. Nu găsesc că ar fi necesare măsurile coercitive. Acestea se pot suplini, cred, cu rezultate mai bune, prin măsuri de îndru­mare și supraveghere în­dea­­proape. Tineretul trebue să fie ridicat și încurajat. Oricare ar fi etatea unui tânăr, dacă el este capabil, reprezintă, fără îndoială, o ener­(Continuare in pag. 3-a) Ancheta „Curentului“ Problema tineretului, privită de cărturarii Ardealului Ne vorbeşte d. dr. Ion Drăgoiu prorector, în numele Universităţii Daciei Superioare din Cluj-Sibiu Greve la Alep, Damasc şi Homs VICHY, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. a­­nunţă : După cum se declară din Vi­­thy, în urma ultimelor turburări din Siria au isbucnit greve la A­­lep ,Damasc şi Homs. Cercurile politice franceze asi­gură că nu este vorba de noui turburări serioase. Măsurile de prevedere luate de înaltul Comi­sar rămân şi mai departe în vi­goare, dar nu se poate vorbi de o stare de asediu. Majoritatea magazinelor, în deosebi ale indigenilor, rămân închise din ordinul autorităţilor. Exerciţiul de rulare al singurei divizii americane moto­rizată în întregime PANAMA CITTY (FLORIDA), 30 (Rador). — Corespondentul a­­genţiei Havas transmite: Divizia a 4-a, singura divizie a­­mericană motorizată în întregime, a efectuat Sâmbătă un exerciţiu de rulare pe o distanţă de 300 ki­lometri. Rezultatele obţinute au fost din cele mai satisfăcătoare. Itinerariiul a fost parcurs cu o medie orară de 25 kilometri, cu minimum de pane şi accidente. Guvernul Iugoslav a exprimat regrete d-lui Malmar STOCKHOLM, 30 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei D. N. R. trans­mite : Presa suedeză află de la ministerul afacerilor străine că guvernul a ex­primat regrete d-lui Malmar, minis­trul Suediei, pentru incidentul petre­cut joia trecută. Se ştie că ministrul Suediei la Bel­grad a fost atacat de populație, în momentul când voia să treacă prin­­tr’un cordon militar. D. Vasile Grigorcea primit de Papa Pius XII ROMA 30 (Rador). — Papa Pius XII a primit Duminică dimineaţă, în audienţă de plecare, pe minis­trul României pe lângă Sf. Scaun, d. Vasile Grigorcea, care a fost numit ministru al României pe lângă Quirinal. Marţi, 1 Aprilie 1941 W. PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE­­ Secret. General 4.84.40 Cab. Directorului 4.84.89 Redacţia Politică 3.40.88 Administr. Deleg. 5.54.89 Sport 5.43.07, Cont. şi Serv pers. 4.92.59 Biroul Tipogr. 4.23.32 Contab. şi Depoz. 3.40.81 Tipografia 4.84.48 Abon. și Publicit. 3.40.84 Secretariat și convorbiri cu provincia 3.40.81 Proprietari „Curentul" S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174-93& Taxa poștală plătită In numerar cont­ord. Dir. Gen. P. T. T. Mo. 29744­939 Abon.; Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 8 luni 200 lei instituţii de Stat si particulare una mie anual D. Matsuoka, a părus i­eri Berlinul Ministrul de externe al Japoniei este aşteptat pentru astăzi la Borna BERLIN, 30 (Rador). — După o şedere de cinci zile, bogate în e­­venimente şi în lucrări, d. Matsuo­ka, ministrul japonez al afacerilor străine a părăsit Duminică după amiază Berlinul pentru a se duce în capitala Italiei aliate, confor­­mându-se programului stabilit pentru călătoria sa. Către orele 16, d. von Ribben­­trop s’a dus să ia dela castelul Bellevue pe d. Matsuoka castel ce este rezervat de către guvernul Reichului pentru primirea oaspeţi­lor de seamă, pentru a însoţi pe ministrul japonez la gara Anhalt. Ca şi la sosirea ministrului afa­cerilor străine al Japoniei, forma­ţiuni ale forţelor armate germane şi ale partidului erau înşiruite pe străzi, în timp ce îndărătul aces­tor şiruri de forţe, se masa o enor­mă mulţime care a întâmpinat tre­cerea ministrului japonez al afa­cerilor străine, cu urale. In faţa gărei era postată o com­­panie de onoare. După trecerea ei în revistă, d. Matsuoka s’a dus pe peronul gărei care era bogat de­corat şi unde se aflau în afară de reprezentanţii guvernului, parti­dului, forţelor armate, şi membrii ambasadei Japoniei în frunte cu generalul Oshima ambasadorul Ja­poniei. Printre cei prezenţi erau şi am­basadorul Italiei ,d. Alfieri, minis­trul Ungariei d. Sztojay, ministrul Bulgariei, d. Draganoff, ministrul Manciukuo-ului d. Lue Yen, mi­nistrul Slovaciei d. Cernák, minis­­trul României d. Raoul Bossy, ipa­­reşul Keitel, miniştri Reichului von Schwerin Krosigk, dr. Frick, dr. Goebbels, dr. Ley şeful organiza­ţiei Reichului, şeful SS-ului d- Himmler, şeful presei Reichului dr. Dietrich, miniştri Reichului Ohnesorge, dr. Lamders, dr. Fulick, dr. Todt, subsecretarul de stat de la ministerul afacerilor străine von Weizssacker şi ambasadorul Ott. D. Matsuoka şi-a luat rămas bun de la­ fiecare din personalităţile conducătoare a statului naţional­­socialist veniţi să-l salute la ple­care. Apoi, strângând mâna d-lui von Ribbentrop, pentru ultima dattă, d. Matsuoka s-a urcat în tren ,însoţit de suita sa. Prin fereastra deschisă, a vagonului d. Matsuoka a mai schimbat câteva cuvinte cordiale cu d. von Ribentrop, înainte de a se pune trenul în miș­care. * ROMA 30 (Radar)* — Corespondentul Agenţiei Havas anunţă că d. Mat­­suoka va sosi Luni la Brenner, unde va fi pri­mit de o delegaţie ita­liană. El este aşteptat să so­sească la Roma, Luni la ora 18. D. MATSUOKA D. Matsuoka este fericit că va revedea pe Duce BERLIN 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei STEFANI transmite, înainte de a părăsi capitala Rei­chului pentru a merge la Roma, d. Matsuoka a exprimat d-lui Alfieri, ambasadorul Italiei, satisfacţia pe care o simte că poate merge in Ita­lia pentru a admira înfăptuirile fas­cismului și pentru a revedea pe Duce, pe care a avut plăcerea de a-l întâlni. * ROMA, 30 (Rador). — Presa de Du­minică urmărește cu cel mai viu in­teres vizita la Berlin a d-lui Ma­tsuoka, ministrul afacerilor străine al Japoniei, subliniind că colaborarea între puterile legate prin pactul tri­partit la tot mai mare amploare, pre­cum şi însemnătatea şi implicaţiile identităţii de vederi ce există între Berlin şi Tokio, identitate ce a fost constatată din nou în cursul recente­lor întrevederi dintre d. Matsuoka şi Fuehrer, d. von Ribbentrop și mare­șalul Goering. Presa prezintă deasemenea progra­mul viaței d-lui Matsuoka în capi­tala Italiei. Ministrul de externe al Japoniei este așteptat să sosească Luni la ora 18 la Roma. Amiralul Darlan se află la Paris, VICHY 30 (Rador). — Amiralul Darlan, vice-preşedintele consiliului de miniştri, a plecat Duminică la Paris, unde va rămâne câteva zile. Soldaţi într’un avion greu german Junkers

Next