Curentul, aprilie 1941 (Anul 14, nr. 4716-4743)
1941-04-01 / nr. 4716
r ^To. 04 cu ivirea primăverii, Cişmigiul îşi primeşte obişnuiţii oaspeţi ANUL XIV, No. 47T8 ft fii 6 PAGINI 3 LEI înainte de ţoate, români —-------------- de CONST.HEtITZESCU Un om politic care are nobila dat oamenilor politici cari în ceambiţie de a consacra intereselor generale tot ce are mai bun în el, nu-şi poate ingădui niciodată atitudinea laşă, jocul dublu sau echivocul în acţiunea publică. Ceea ce a caracterizat scăderea vieţii de stat în ultimii 10 ani, a fost tocmai acea tendinţă a politicianilor de a scoborî datele problemei politice la nivelul lipsei lor de caracter. Considerând ca unic ţel în lupta pentru cucerirea puterii numai satisfacerea vanităţii şi intereselor personale, ei n’au putut concepe şi nici n’au simţit că dincolo de ele vibrează uneori şi pasiunea arzătoare a omului generos, pe care păsurile pueră a acţiona în vederea unei măriri a partidelor de guvernămnt, ce manevre perfide n’au fot puse în mişcare pentru a-i alătura dela conducere, ce sforţ continui pentru a menţine în vaţa publică o permanentă stare d nesiguranţă ! Şi pentru ce oare toate acestea? Dintr’un sentiment de pudoare aţională nu vom mai răscoli turitudinile ce ne-au adus unde untem. Dacă un străin ar reflecta puţin asupra celor ce s’au petrecut în ultimii 10 ani la noi în ţară, a rămânea fără îndoială surprins de câtă energie, inteligenţă chiar şi durerile obşteşti îl împing în.. . . ...... arenă. Ori de câte ori se auzeai ^ventabilitate au fost risipite un glas sincer, îngrijorat de di-in sc°^ ® josnic. rectiva nefastă pe care o lua po- car sa lăsăm trecutul. El nu litica românească, corul arivisti-ne serveşte decât pentru a găsi lor şi profitorilor încerca să-i calea îndreptării, înăbuşe ecoul. Iar dacă perseve- Toţi acei însă cari au pornit renta protestatarului cinstit are în tinereţea lor la drum, mânaţi ninţa să sdruncine situaţia din de o caldă iubire a neamului, toţi celor linguşitori ai slăbiciunilor omeneşti, atunci cu o măsură aspr i se curma de îndată avântul. Una dintre principalele preocupări ale regimului trecut a fost îndreptată deci decât în sensul menţinerei unei situaţii false, prin înăbuşirea reacţiunii fireşti. Opoziţia nu mai puteai îngăduită ca expresia unei tocări de îndreptare în viaţa e Stat, ea era socotită ca subvsivă dacă nu chiar dea dreptul evoluţionară. Câţi n’au atras in timp atenţia factorilor condiători asupra dezorganizărei sierăţei româneşti, ce fatal urm să se producă după această perindă de persecuţii a tuturor acţiulor sănătoase, exprimând nevoi organismului social de a-şi săpata echilibrul! In cea mai gravă perioadă istoriei noastre, când am fi vut neapărat trebuinţă de o solaritate naţională mereu iigintă, pentru a putea opune prin un front puternic ameninţările afară, factorii conducător din trecutul apropiat au cultiva discbinarea, socotită ca cea maihilă armă a stăpânirei lor. Câte lovituri piezişe n’a cei ce sufăr de greutăţile şi umilinţele prin care trec acum din nou atâţia fraţi iarăşi subjugaţi, sunt datori să poarte din om în om, într’un sfânt apostolat, cuvântul salvator al unirii. O uriaşă sforţare trebue făcută de toţi, de acum încolo, pentru a reda României autoritatea unui Stat de ordine, conştient de menirea lui în această frământată răspântie a Europei. Iată un ţel căruia putem cu mândrie să-i jertfim personalitatea noastră. Căci ceea ce trebue să înţelegem e că individul constitue astăzi prin preocupările şi manifestările sale izolate cea mai gravă primejduire a comunităţii naţionale. Nu prin creiarea unei mentalităţi speciale, nu prin adâncirea unei simţiri exclusiviste, nici prin izolarea în turnul de fildeş al dispreţului, putem acum să ne servim ţara, ci numai printr’o răscolire puternică a sentimentelor noastre de Români. România nu va eşi cu bine decât cu condiţia ca noi toţi, astăzi, să fim înainte de orice Români. Aseară s’a ăzut la Constanţa un rar momen ceresc Cometa a palat subservată la toate fazele ei CONSTANŢA 30. — Apară pe la orele 9 jum. a fost dut la Constanţa unul din acele re fenomene cereşti pe cari li oferă astrele. Pe cer s’a proectat o punetă care a putut fi văzută î toate fazele ei. Deşi de durată relativedusă şi de proporţii mici, famenul ceresc a prezentat un rectacol unic. Apariţia a avut faţa unei comete cu coadă, cu mişca dela Est la Vest şi a atins o tracctorie aproape parale cu suprafaţa pământului şi fpendiculară cu axa Nord-Sud Fenomenul a durat aproximtiv un minut. Pe seama apariţiei fetei au şi început să circule fel de fel de prezumţii fanteziste cu atât mai mult că se ştie că o asemenea cometă a apărut în preajma războiului trecut. Avioanele britanice au aruncat bombe in Belgia BRUXELLES, 30 (Rador), agenţiei Co- Stefani respondentul transmite : Mai multe avioane britanice au aruncat bombe asupra unui sătuleţ din apropierea Liege-ului distrugând o casă şi cauzând moartea a cinci civili. Culegător german de mine înfruntând valurile Convoi de patru vase franceze atacat intre llemours şi Oran de o polemică formaţie navală engleză VICHY 30 (Rador). — Agenţia HAVAS transmite i O puternica formaţie navală britanică a atacat în ziua de 30 Martie, la ora 9 dimineaţa, în apele franceze, între Nemours şi Oran, un convoi de patru vase de comerţ franceze, mergând dela Casablanca la Oran sub escorta unui singur torpilor francez, — anunţă Amiralitatea franceză. Convoiul s’a adăpostit în portul Nemours, sub protecţia vasului său de escortă, a bateriilor de marină şi a aviaţiei cari au răspuns la tirul agresorilor și i-au respins. Convoiul este neatins. America de Sud reacţionează împotriva presiunii Statelor-Unite SANTIAGO DI CHILI. (Radiopress). — împotriva tendinţelor, tot mai accentuate ale Statelor-Unite, de a se amesteca în treburile interne ale statelor sud-americane, se observă o vie reacţiune de opinie publică. Presiunea ce se face de către preşedintele Roosevelt asupra vieţii politice şi economice din America latină a început să fie violent atacată de populaţie, atât prin demonstraţii de stradă cât şi prin atitudinea adoptată de presa din sud. Astfel, în capitala republicei Peru, au avut loc în ultimele zile, manifestaţii ale populaţiei, care a protestat, în mari cortegii cu ptacarde, împotriva controlului exercitat de Statele-Unite asupra politicei interne a ţării. Alte manifestaţii au avut loc în Argentina, unde, în semn de protest împotriva amestecului Statelor-Unite, populaţia a început să boicoteze reprezentaţiile de teatru şi de cinema cu actori şi filme venite din America de Nord. O tendinţă tot mai vizibilă de eliberare a statelor sudice, de sub influenţa Statelor-Unite, se observă în întreaga presă latină. Sunt publicate, astfel, numeroase articole, in care se dezavuiază, in termeni categorici, tratamentul aplicat din Statele Unite, prizonierilor de răsboi germani cari au reuşit să evadeze din Canada. Se arată că, de unde până acum câteva zile autorităţile americane predau pe evadaţii din Canada autorităţilor consulare germane — acum Statele Unite, împotriva uzanţelor, dar şia celor mai elementare sentimente de umanitate, înapoiază pe prizonierii germani, ajunşi la graniţa americană, autorităţilor engleze din Canada. Această atitudine este considerată de presa sud-americană, drept o gravă încălcare a legilor ospitalității, echivalând cu o directă provocare la război, adresată Germaniei. Statele Unite nu-şi menţin angajamentele Pe de altă parte, presa sud-americană atacă Statele Unite pentru Deţinerea angajamentelor, luate în mod solemn de către guvernul din Washington. Ziarul „Opinion“ din Santiago, comentând situaţia din America de Sud, declară că Statele Unite, în ciuda declaraţiilor lor solemne, exercită o presiune tot mai mare în dauna suveranităţii statelor sud-americane. Această presiune, exercitată mai ales în domeniul comerţului interamerican, a început să fie resimţită adânc de populaţia sud-americană. Prin lipsurile tot mai accentuate ale materiilor prime și ale obiectelor de strictă necesitate. Două mari rezervoare subterane din vremea bizantinilor descoperite la Istanbul ANKARA, 30 (Rador). — In cursul unor lucrări de săpături, au fost descoperit, într’o suburbie din Istanbul, două mari rezervoare subterane din vremea bizantinilor. Aceste rezervoare, putând cuprinde 300 de persoane, vor fi amenajate ea adăposturi publice pentru cazuri de alarmă aeriană „Problema tineretului constă într’o cât mai temeinică pregătire, pentru ca în ziua de mâine, când vor fi aduşi la conducerea ţării, să poată face faţă cu prestigiu şi cinste intereselor neamului. Nu trebue trecut cu vederea că Statul face imense sacrificii , prin burse, cămine, cantine, ajutoare individuale, etc. — şi el este îndrituit ca să aştepte, din partea tineretului eforturile pe care acesta trebue să le depună in folosul ţării. Privitor la mijloacele practice cari ar putea împiedica întinderea câmpului consecinţelor imediate ale crizei ivită în problema tineretului — răspund : Trebue lăsat timp, pentru ca studentul să se convingă el singur, că îndrumările pe care le dau instituţiile noastre şcolare sunt cele ce sunt,in interesul lui. Elementele turbulente trebuesc îndepărtate, pentru ca cele bune să-şi poată vedea de treabă, astfel incât să nu mai fie împiedicate de la înalta misiune de a se pregăti pentru ziua de mâine. Trebue să recunoaştem că din pricina unor elemente turbulente, tineretul serios şi cu dragoste de a studia serios, a fost stânjenit, iar în unele cazuri, chiar oprit de la principalele îndatoriri. ROLUL PRECUMPĂNITOR AL FAMILIEI Pentru deslegarea problemei ce se pune azi în discuţie, privind tineretul ţării, eu găsesc că: Biserica, Şcoala, Armata şi mai ales familia au un rol precumpănitor. Indeosebi familiei îi revine obligaţiunea de a supraveghea cât mai îndeaproape şi cu toată seriozitatea marele proces de educaţie a tineretului. Tot în aceiaşi măsură găsesc că e obligată şi şcoala— împreună cu ceilalţi factori de strânsă colaborare. Trebue îndeaproape urmărită orice manifestare a tineretului şi îndeosebi a studentului, pentru ca să ne putem da seama în orice moment, în ce anume măsură acesta ştie să răsplătească sacrificiile pe care le face familia şi şcoala în scopul educării şi pregătirii sale pentru mâine. Nu găsesc că ar fi necesare măsurile coercitive. Acestea se pot suplini, cred, cu rezultate mai bune, prin măsuri de îndrumare și supraveghere îndeaproape. Tineretul trebue să fie ridicat și încurajat. Oricare ar fi etatea unui tânăr, dacă el este capabil, reprezintă, fără îndoială, o ener(Continuare in pag. 3-a) Ancheta „Curentului“ Problema tineretului, privită de cărturarii Ardealului Ne vorbeşte d. dr. Ion Drăgoiu prorector, în numele Universităţii Daciei Superioare din Cluj-Sibiu Greve la Alep, Damasc şi Homs VICHY, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. anunţă : După cum se declară din Vithy, în urma ultimelor turburări din Siria au isbucnit greve la Alep ,Damasc şi Homs. Cercurile politice franceze asigură că nu este vorba de noui turburări serioase. Măsurile de prevedere luate de înaltul Comisar rămân şi mai departe în vigoare, dar nu se poate vorbi de o stare de asediu. Majoritatea magazinelor, în deosebi ale indigenilor, rămân închise din ordinul autorităţilor. Exerciţiul de rulare al singurei divizii americane motorizată în întregime PANAMA CITTY (FLORIDA), 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Divizia a 4-a, singura divizie americană motorizată în întregime, a efectuat Sâmbătă un exerciţiu de rulare pe o distanţă de 300 kilometri. Rezultatele obţinute au fost din cele mai satisfăcătoare. Itinerariiul a fost parcurs cu o medie orară de 25 kilometri, cu minimum de pane şi accidente. Guvernul Iugoslav a exprimat regrete d-lui Malmar STOCKHOLM, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. transmite : Presa suedeză află de la ministerul afacerilor străine că guvernul a exprimat regrete d-lui Malmar, ministrul Suediei, pentru incidentul petrecut joia trecută. Se ştie că ministrul Suediei la Belgrad a fost atacat de populație, în momentul când voia să treacă printr’un cordon militar. D. Vasile Grigorcea primit de Papa Pius XII ROMA 30 (Rador). — Papa Pius XII a primit Duminică dimineaţă, în audienţă de plecare, pe ministrul României pe lângă Sf. Scaun, d. Vasile Grigorcea, care a fost numit ministru al României pe lângă Quirinal. Marţi, 1 Aprilie 1941 W. PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE Secret. General 4.84.40 Cab. Directorului 4.84.89 Redacţia Politică 3.40.88 Administr. Deleg. 5.54.89 Sport 5.43.07, Cont. şi Serv pers. 4.92.59 Biroul Tipogr. 4.23.32 Contab. şi Depoz. 3.40.81 Tipografia 4.84.48 Abon. și Publicit. 3.40.84 Secretariat și convorbiri cu provincia 3.40.81 Proprietari „Curentul" S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174-93& Taxa poștală plătită In numerar contord. Dir. Gen. P. T. T. Mo. 29744939 Abon.; Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 8 luni 200 lei instituţii de Stat si particulare una mie anual D. Matsuoka, a părus ieri Berlinul Ministrul de externe al Japoniei este aşteptat pentru astăzi la Borna BERLIN, 30 (Rador). — După o şedere de cinci zile, bogate în evenimente şi în lucrări, d. Matsuoka, ministrul japonez al afacerilor străine a părăsit Duminică după amiază Berlinul pentru a se duce în capitala Italiei aliate, conformându-se programului stabilit pentru călătoria sa. Către orele 16, d. von Ribbentrop s’a dus să ia dela castelul Bellevue pe d. Matsuoka castel ce este rezervat de către guvernul Reichului pentru primirea oaspeţilor de seamă, pentru a însoţi pe ministrul japonez la gara Anhalt. Ca şi la sosirea ministrului afacerilor străine al Japoniei, formaţiuni ale forţelor armate germane şi ale partidului erau înşiruite pe străzi, în timp ce îndărătul acestor şiruri de forţe, se masa o enormă mulţime care a întâmpinat trecerea ministrului japonez al afacerilor străine, cu urale. In faţa gărei era postată o companie de onoare. După trecerea ei în revistă, d. Matsuoka s’a dus pe peronul gărei care era bogat decorat şi unde se aflau în afară de reprezentanţii guvernului, partidului, forţelor armate, şi membrii ambasadei Japoniei în frunte cu generalul Oshima ambasadorul Japoniei. Printre cei prezenţi erau şi ambasadorul Italiei ,d. Alfieri, ministrul Ungariei d. Sztojay, ministrul Bulgariei, d. Draganoff, ministrul Manciukuo-ului d. Lue Yen, ministrul Slovaciei d. Cernák, ministrul României d. Raoul Bossy, ipareşul Keitel, miniştri Reichului von Schwerin Krosigk, dr. Frick, dr. Goebbels, dr. Ley şeful organizaţiei Reichului, şeful SS-ului d- Himmler, şeful presei Reichului dr. Dietrich, miniştri Reichului Ohnesorge, dr. Lamders, dr. Fulick, dr. Todt, subsecretarul de stat de la ministerul afacerilor străine von Weizssacker şi ambasadorul Ott. D. Matsuoka şi-a luat rămas bun de la fiecare din personalităţile conducătoare a statului naţionalsocialist veniţi să-l salute la plecare. Apoi, strângând mâna d-lui von Ribbentrop, pentru ultima dattă, d. Matsuoka s-a urcat în tren ,însoţit de suita sa. Prin fereastra deschisă, a vagonului d. Matsuoka a mai schimbat câteva cuvinte cordiale cu d. von Ribentrop, înainte de a se pune trenul în mișcare. * ROMA 30 (Radar)* — Corespondentul Agenţiei Havas anunţă că d. Matsuoka va sosi Luni la Brenner, unde va fi primit de o delegaţie italiană. El este aşteptat să sosească la Roma, Luni la ora 18. D. MATSUOKA D. Matsuoka este fericit că va revedea pe Duce BERLIN 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei STEFANI transmite, înainte de a părăsi capitala Reichului pentru a merge la Roma, d. Matsuoka a exprimat d-lui Alfieri, ambasadorul Italiei, satisfacţia pe care o simte că poate merge in Italia pentru a admira înfăptuirile fascismului și pentru a revedea pe Duce, pe care a avut plăcerea de a-l întâlni. * ROMA, 30 (Rador). — Presa de Duminică urmărește cu cel mai viu interes vizita la Berlin a d-lui Matsuoka, ministrul afacerilor străine al Japoniei, subliniind că colaborarea între puterile legate prin pactul tripartit la tot mai mare amploare, precum şi însemnătatea şi implicaţiile identităţii de vederi ce există între Berlin şi Tokio, identitate ce a fost constatată din nou în cursul recentelor întrevederi dintre d. Matsuoka şi Fuehrer, d. von Ribbentrop și mareșalul Goering. Presa prezintă deasemenea programul viaței d-lui Matsuoka în capitala Italiei. Ministrul de externe al Japoniei este așteptat să sosească Luni la ora 18 la Roma. Amiralul Darlan se află la Paris, VICHY 30 (Rador). — Amiralul Darlan, vice-preşedintele consiliului de miniştri, a plecat Duminică la Paris, unde va rămâne câteva zile. Soldaţi într’un avion greu german Junkers