Curentul, noiembrie 1941 (Anul 14, nr. 4926-4955)
1941-11-01 / nr. 4926
Sfărâmarea armăturii economice a bolşevismului de PAMFIL ŞERGARU Războiul cu Rusia sovietică ridică şi alte probleme decât cele militare. O ţară învinsă poate oricând promova un guvern care să-şi asume răspunderea politică a incheerii păcii. Dar cu cine s’ar putea constitui un regim responsabil, adică având autoritatea necesară spre a începe tratativele de pace in Rusia ? Intr’un sfert de secol, regimul bolșevic a făcut într’adevăr o totală eliminare a oricărui element ce ar fi putut reprezenta o opinie separată, o individualitate capabilă să ralieze. Nu există în clasa politică formată de Soviete decât elemente de conducere bolşevice, iar restul Rusiei, oameni de muncă, asimilaţi în grad cu vitele de povară. Odată învinsă armata roşie, fiindcă asupra acestei izbutiri nimeni să nu se îndoiască, va trebui organizată întreaga Rusie. Germaniei îi revine marea sarcină de a opera această vastă transformare politică, economică şi socială. Să nu ne închipuim că armatele germane înaintează intr’o ţară necunoscută. Toată armatura industrială a Rusiei sovietice a fost făcută de tehnicienii germani, de aceia documentarea ce stă la dispoziţia statului major politic al Fuehrerului este extraordinară. Nu există fragment cât de neînsemnat din viaţa socială bolşevică necunoscut, nestudiat până în cele mai mici amănunte. Pe urma armatelor victorioase, începe acţiunea de reconstrucţie a statului major politic. O primă măsură ni se anunţă : pământurile marilor ferme colective vor trece în proprietatea particulară şi individuală a ţăranilor. Citită în fugă, telegrama care , anunţă această măsură nu are o prea mare importanţă, examinată cu atenţie, înseamnă cea mai raţională organizare a contrarevoluţiei. Să nu ne ferim de a privi realităţile, chiar atunci când ele contrazic aşteptările noastre. Organizarea poliţienească în Rusia sovietică şi-a verificat desăvârşirea în faptul că nu s’a putut organiza în spatele frontului nici o mişcare împotriva regimului. Stalin nu a conceput autoritatea temperată de unele gesturi de indulgenţă, ci aşa cum există semnul un cap de mort şi două oase care îţi indică pericol de moarte, — consemn ce nu-l poţi călca fără să rişti fulgerarea morţii, descărcându-se automat, — autoritatea bolşevică a avut aceiaş formă. Oricine cutezat să nesocotească lozincile regimului a căzut fulgerat de sancţiuni. Nu exista o autoritate cu reveniri de indulgenţă, cu tocmeli: orice încălcare a opreliştilor bolşevice deslănţuia pedeapsa. Intr’un sfert de secol frica a pătruns în conştiinţa nefericitelor popoare din Uniune, că nu s’a schiţat măcar un gest de revoltă. De aceia măsura de trecere în proprietate particulară are valoarea unei acţiuni contrarevoluţionare; transformând pe fiecare ţăran în stăpân al pământului, el devine implicit un sigur inamic al bolşevismului, un sfidat al ordinei noui. Dacă bolşevică au învins pe generalul Denikin in 1919, victoria o datorau unei grave erori politice a comandantului armatei albe. Denikin nu a înţeles că revoluţia de la 1917 nu mai îngăduia o întoarcere la rânduiala veche. Marii proprietari nu se mai puteau întoarce pe moşiile lor, utilizând ca şi înainte de revoluţie pe ţărani ca robi; odată sfărâmată structura politică şi economică a Rusiei ţariste, nimeni nu o mai putea reface, se putea doar creia o nouă ordine cu elementele puse în circulaţia politică de revoluţie. Generalul Denikin a devenit instrumentul marilor proprietari şi ţăranii adversari ai bolşevicilor, vedeau că sunt despuiaţi de pământuri pe moşii instalându-se iarăşi nobiilii. Datorită acestei atitudini, în spatele frontului armatei albe, bolşevicii îşi aveau un aliat sigur : ţăranii, cărora Denikin luase pământurile, pe care se făcuseră stăpini in timpu revoluţiei. Bolşevicii au procedat în etape cu ţăranii şi mult mai târziu, când ultima armată albă a fost sfărâmată, au început să organizeze fermele colective, acele uzini de cereale ce transformau pe ţărani în proletari. Dar, toate sforţările regimului bolşevic, toate persecuţiile — exterminarea ţăranilor ce mai păstrau câte un petec de pământ (culacii) — nu au putut smulge năzuinţa individualistă a ţăranului, înainte de terminarea războiului, Germania a început organizarea unei noui ordine economice şi sociale. Cine formează majoritatea populaţiei în Rusia? Ţărănimea. Nimic mai logic decât să solidarizeze majoritatea cu noua ordine şi nu există decât un singur mijloc : proprietatea individuală a ţăranilor. Cu spiritul lor metodic, cu neîntrecuta lor forţă organizatoare, germanii vor face în cel mai scurt timp această reformă, menită să consolideze adversitatea ţărănimii faţă de regimul bolşevic. Fiecare ţăran va deveni un aliat, iar organizarea politică a republicilor din fosta Uniune a Sovietelor se vamplifica. Pe o ţărănime mulumită, partizană a rânduelii celei noui, germanii vor putea să-şi reazeme construcţiile politice, socotite utile popoarelor din Rusia. Este foarte probabil că de aceia Germania nu a utilizat pe ruşii albi în acest războiu contra bolşevicilor, spre a nu avea tranii nici un motiv de temere că s’ar putea întoarce, odată scăpaţi de tirania bolşevică, la regimurile de împilare a marei proprietăţi. In spatele armatelor victorioase, Germania va începe ofensiva politică în aceiaş cadenţă accelerată, în care este dusă ofensiva militară. Ce preocupă pe Fuehrer? Organizarea economică şi politică a Europei. Or, integrarea Rusiei în viaţa economică, în disciplinele economice ale Europei, este o condiţie prealabilă a oricărei organizări continentale a puterilor de producţie. Când va avea loc conferinţa păcii continentale, adică se va definitiva statutul politic al Europei, fixându-se hotarele fiecărei ţări, odată cu statutul politic, se va da şi noua organizare economică, raţionalizarea tuturor puterilor de producţie ale Europei. Aşa cum armatele nu fac altceva decât să realizeze pe teren fazele bătăliilor concepute, studiate cu mult înainte de statul major, aşa şi conferinţa păcii continentale nu va face altceva decât să realizeze planurile politico-economice ale Germaniei. Trecerea pământurilor marilor ferme colective în proprietatea particulară şi individuală a ţăranilor este o lucrare prelimina»►o io org?.niîH102 economică a Europei. Sfărâmată armata roşie, se sfărâmă şi armatura economică a bolşevismului, creindu-se forţele active contrarevoluţionare. Vastitatea concepţiei nu înlătură precizia amănuntului, şi cu atât mai accelerat este ritmul acestei acţiuni preliminare de organizare a economiei europene, cu cât numai o întoarcere la prosperitate poate să creeze climatul necesar unei uniuni a popoarelor Europei. După nimicirea bolşevismului reorganizarea pacifică a Europei nu n fi posibilă fără colaborarea Franţei Europa machiavelismului s’a dus PARIS 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Ambasadorul Seapini, delegatul special al guvernului francez pentru chestiunile privitoare la prizonierii de războiu, a acordat un interview corespondentului revistei săptămânale JE SUIS PARTOUT. In acest interview, d. Scapini a ţinut să sublineze că reorganizarea pacifică a Europei, după nimicirea bolşevismului, nu va fi posibilă fără colaborarea Franţei. O asemenea politică, a spus d. Scapini, va trebui să se bazeze pe instinctul de conservare. De felul cum va fi dusă această politică depinde rezolvarea problemelor dintre Germana şi Franţa, aflate acum în suspensie. Lichidarea acestor chestiuni va trebui să fie făcută într’o atmosferă de sinceritate, realitate şi onestitate absolută. Diplomaţia europeană va trebui la rândul său, să-şi dea seama că epoca machiavelismului s’a dus. organizarea justitiei in nst RIGA, 30 (Rador). — In urma ordinului comisarilor Reichului, în est, unde bolşevicii distruseseră totul, a fost reorganizată justiţia. La reşedinţa fiecărui comisar general, se va crea un tribunal german, care va fi competent în toate litigiile şi în toate procesele în care sunt implicaţi supuşi germani sau germani din grupul etnic. La Riga se va crea un tribunal suprem care va funcţiona cu o Curte de apel, având puterea de a casa sentinţele tribunalelor germane. 10 PAGINI 3 LEI D. ministru Riccardi depune coroana pe Necunoscut mormântul Eroului Telegrama Contelui adresată guvernului D. prof. Mihai A. Antonescu, îl reîntorc cor Preşedinte ad-interim al consistre şi Guvernnului de miniştri a primit următoarea telegramă din partea Excelenţei Sale Contele Ciano, . . . . ministrul afacerilor străine al Italiei. Excelenţei Sale S fi] D-LUI MIHAI ANTONESCU UU,U W 1, vice-preşedintele consiliului de miniştri ROMA 30 ( şi ministrul afacerilor străine , Bucureşt italian, profesa In momentul când lupta anti- Guidi, expert bolşevică, începută acum 19 ani nai In ştiinţa se apropie de sfârşitul său vie- membru al Aionos, nu a sosit salutul cald al încetat din vie Excelenţei Voastre, salut pe care am. Ciano roman dial Domniei Voanului Român. CIANO talan Camuto cetei din mată Rador). — Savantul rul inginer Camillo renumit internaţiaconstrucţiunilor şi cademiei italiene, aiţă în vârstă de 38 Trupele germane Înaintează rapid in Crimeea Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Pe primul plan al evenimentelor militare stă astăzi înaintarea trupelor germane în peninsula Crimeia. Ocuparea acestei regiuni de către trupele germane este numai o chestiune de timp, dar ea va însemna luarea în stăpânire a celui mai important punct al Mării Negre. In cercurile neutre de aci se crede că Sovietele nu vor reuşi să ridice o linie de rezistenţă în Crimeia împotriva germanilor cari innaintează atât de rapid. In ceea ce priveşte celelalte fronturi de răsărit, se consideră cu interes atacurile aeriene deosebit de grele asupra Moscovei. Probabil că pentru a masca efectul acestor atacuri şi pentru a da populaţiei o nouă pastilă de speranţă, propaganda sovietică afirmă acum că în noaptea spre 30 octombrie, adică ori noapte, avioanele sovietice ar fi executat un teribil bombardament asupra Berlinului. Aici nu s’a dat însă nici o alarmă în noaptea de care e vorba şi nici măcar nu s’a arătat vreun avion sovietic în preajma oraşului. Radio Londra a preluat această minciună transmiţând-o mai departe. D. Roosevelt va mai ţine un discurs Ultimul discurs al d-lui Roosevelt e considerat la Berlin ca ne mai fiind actual, deoarece nici preşedintele Statelor Unite, nici colaboratorii d-sale nu sunt în stare să prezinte harta misterioasă a împărţirii Americii de Sud. Acum se anunţă că d. Roosevelt va vorbi din nou la lx Noembrie, cu prilejul aniversării armistiţiului încheiat după terminarea războiului mondial. Acest discurs va avea un caracter şi mai aţâţător decât aceia de până acum. Americanii cer englezilor noui baze Ultimele ştiri sosite din America arată că Statele Unite au intenţia de a cere englezilor noui baze. Pe lângă aceasta, Statele Unite n’au renunţat la bazele cerute Sovietelor în Siberia, fapt care provoacă mare îngrijorare poporului japonez. Ştirile împrăştiate de americani că Japonia ar face pregătiri de război într’o anumită direcţie nu sunt comentate ,ci fiindcă intreaga lume ştie că Japonia numai atunci va întreprinde vreo acţiune, când va fi forţată la aceasta de anglo-saxoni. Case şi depozite de combustibil incendiate de bolşevici, în retragerea germane (PK. .Wb.) din faţa trupelor D. Togo a primit pe toţi ambasadorii străini din Tokio TOKIO 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R anunţă: Pentru prima dată de la numirea sa ca ministru de Externe, d. Togo a primit joi pe toţi ambasadorii străini. Vineri, d. Togo va primi pe miniştri plenipotenţiari şi pe însărcinaţii cu afaceri. Noul procuror general al Statelor Unite WASHINGTON, 30 (Rador).— Corespondentul agenţiei DNR anunţă : . Preşedintele Roosevelt a numit procuror general all Statelor Unite pe d. Charles Fahre, care a fost până acum funcţionar în ministerul de justiţie. Se aminteşte că d. Riddle, fostul procuror general ,a fost numit recent ministru al justiției. Itt corpul ziarului ! MARE MIȘCĂRI NI MAGISTRATURA SlmfiSM I WoembVîe WM Director: PAMFIL SEICARtJ TELEFOANE*« REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA SfraS» Belvedere Nr. 6 Keflseti* Secretarul Redacţia politici Redacţia «porției Tipografia 8.40.«9 ( direcWtwlnl ren. 4.84.4iti^ld'Stirul d'stei«t 4.81.« 3.4(1.n f ați,î^tț(Jij®'o ?. 3.4$fe.tvAtH a. «I pjjj)licit. 48 Controlflen Exped. 4 23 Biroul comennic Secretariatul « .). Propriei Trib. Mov. 4.84 41 5.54,83 3.41 80 3.10 84 htenerisnl 4.92.Sft proelpcla 3.40 8* 1(Curentul” S. A. R. Jlstrul publicațiilor. No. 174'1998 Taxa poștali plătită tn numerar conform adresei direcţiei generale P. T. T. No. 29.744/1939 Abon.: anual 700 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei. Instituţii de Stat şi particulare: una mie led anual Eftenirea vieţii prin comitetele cetăţeneşti de DEM. I. DOBRESCU Faţă cu marea criză din 1929, când veneam ca primar al Capitalei, am căutat să interesez opinia publică la administraţia mea comunală, mai cu seamă pentru a combate specula. Şi iată cum: Observasem că realizările mele edilitare, entuziasmaseră aşa de mult populaţia Capitalei, încât toată această mare mulţime forma un adevărat organism social viu gata să mă ajute in opera mea. El devenise aşa der devotat Interesului comunal, încât puteam să-l utilizez şi să-l fac, auxiliarul meu, să-i fac o nouă „autoritate de fapt“. Se născuse un adevărat „patriotism comunal bucureştean“. Din studiul „psihologiei colective“ făcute de Sighete şi Gustavele Bon, ştiam că mulţimea, transformată intr’un organism social viu, este capabilă de acte idealiste ca şi de acte sălbatice, după cum ştii s’o entuziasmezi cu un scop altruist sau cu unul egoist... Am căutat s’o organizez ca un auxiliar al meu sub numele de „Comitete cetăţeneşti". In ele intra ori care cetăţean, de orice partid şi fără partid, pentru că aceste comitete erau in afară de orice spirit de politică de partid. Ele erau organizate pe secţii poliţieneşti, cu un consiliu special şi cu un preşedinte. Am făcut organizarea lor chiar fiind primar. Aveau şi un consiliu central tot nepolitic, în care era şi d. Bataria, membru marcant în partidul liberal. Două regulamente făcute de mine, dau comitetelor un rol de control şi un rol de realizări. Controlul era general: higiena publică, asistenţa, educaţiunea cetăţenească, cultura populară etc. Entusiasmul popular era atât de mare încât cu Comitetele, cu personal şi singur, am putut să fac cea mai mare întrunire cetăţenească din Capitală, cu 25.000 de oameni, după chiar raportul Poliţiei Capitalei. Cu ajutorul acestor „Comitete cetăţeneşti", aşa de mari şi de entuziaste, am făcut educaţia cetăţenească a Capitalei, în care cetăţenii se controlau şi se îndrumau singuri şi reciproc. Am făcut educaţia funcţionarilor, educaţia negustorilor şi antreprenorilor Capitalei ,etc. Era o autoritate de fapt aşa de largă şi de puternică, încât ea ştia tot, putea tot, vedea tot şi auzea tot. Comitetele erau ochii şi urechile mele şi erau interesate să facă un control serios şi cinstit. Posibilitatea unui astfel de grandios control, intimida şi pe speculant şi pe şperţar şi pe contravenient la regulamentele comunale. Prin Comitetele cetăţeneşti, eu am putut să obţin gratuit şi benevol de la cetăţenii entuziasmaţi, teren de cel puţin 60.019.000 lei ,pentru alinierile şi lărgimea pieţelor şi străzilor Capitalei. Bătrânii îşi puneau casele la aliniere, „ca să fie şi ei în rândul lumii“. O femee căreia îi ceream o întindere de 140 m. p. îmi spunea: „Domnule primar tac în camere şi fi frumos". Comitetele cetăţeneşti interveneau şi controlau ca toţi cetăţenii să facă curăţenie; să-mi arate pe bătrânii şi pecopiii care aveau nevoa de ajutorul Primăriei; ele îmi denunţau cotropirile şi hoţiile în averea comunei. Comitetele denunţau necinstea antreprenorilor. In pavarea de pe Calea 13 Septembrie, antreprenorul pusese „cbişar“ în loc de nisip. Ele l-au făcut să paveze din nou P® o distanţă, de 300 metri, chiar fără să mă anunţe pe mine, etc. etc. Prin comitete desfiinţasem definitiv „coşniţa controlorilor“ şi am desfiinţat „şperţul". Comitetele cetăţeneşti mi-au dat mare ajutor în greva şoferilor,, căci ele mi-au găsit particulari, care au scos maşinele lor pe piaţă, in serviciul publicului. Dar, cu Comitetele cetăţeneşti am înfrânt specula, printr’un control general şi colectiv, care intimidase speculanţi. Nu mai îndrăznea nimeni să speculeze sau să cântărească incorect, pentru că ştiam tot şi aflam tot. Speculanţii au amuţit. Numai prin comitetele cetăţeneşti, poţi să ai un control aşa de ideal făcut cu mii de ochi Confrolariii şi cu mii de voci denunţătoare. Când măcelarii mi-au declarat, greva, eu, prin cetăţeni, am adus imediat carne suficientă, din oraşele dimprejur şi din Transilvania. Ele mi-au restituit sumele rămase până la centimă. La ei făcusem apel că, dacă greva măcelarilor s'ar fi prelungit, să (Continuare' Im pag. 9-a) Acuzaţii din procesul dela Riom vor fi strămutaţi pentru detenţiune intr’o fortăreaţă din fortul Portaes VICHY, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Printr’un decret apărut azi în Monitorul Oficial, fortul Portales, în apropiere de Urdos (departamentul Hautes Pyrenees) a fost declarat ca loc de internare în sensul pedepsei „detenţiune într’o fortăreaţă”. Acuzaţii din procesul de la Riom vor fi strămutaţi în scurt timp, acolo. Excese împotriva catolicilor din Argentina BUENOS AIRES, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei CNR comunică : In oraşul Rio Cuarta s’au produs in ultimele zile excese împotriva catolicilor. Au fost, arestaţi mai mulţi catolici printre cari şi un preot sub învinuirea de agitaţii dăunătoare securităţii statului. Presa declară că e vorba de un complot. S-a deschis o anchetă. t. ' - ' ■; P%k*■ b . mm Infanteriști germani pornind la atac cu granitele de mână, pe frontul de Est. (Pk. Ob.)