Curentul, noiembrie 1941 (Anul 14, nr. 4926-4955)

1941-11-01 / nr. 4926

Sfărâmarea armăturii economice a bolşevismului de PAMFIL ŞERGARU Războiul cu Rusia sovietică ri­dică şi alte probleme decât cele militare. O ţară învinsă poate oricând promova un guvern care să-şi asume răspunderea politică a incheerii păcii. Dar cu cine s’ar putea constitui un regim respon­sabil, adică având autoritatea ne­cesară spre a începe tratativele de pace in Rusia ? Intr’un sfert de secol, regimul bolșevic a făcut într’adevăr o to­tală eliminare a oricărui element ce ar fi putut reprezenta o opi­nie separată, o individualitate capabilă să ralieze. Nu există în clasa politică formată de Soviete decât elemente de conducere bol­şevice, iar restul Rusiei, oameni de muncă, asimilaţi în grad cu vitele de povară. Od­ată învinsă armata roşie, fiindcă asupra acestei izbutiri ni­meni să nu se îndoiască, va tre­bui organizată întreaga Rusie. Germaniei îi revine marea sarcină de a opera această vastă transformare politică, economică şi socială. Să nu ne închipuim că armatele germane înaintează in­­tr’o ţară necunoscută. Toată ar­matura industrială a Rusiei so­vietice a fost făcută de tehnicie­nii­ germani, de aceia documen­tarea ce stă la dispoziţia statului major politic al Fuehrerului este extraordinară. Nu există frag­ment cât de neînsemnat din viaţa socială bolşevică necunos­cut, nestudiat până în cele mai mici amănunte. Pe urma armate­lor victorioase, începe acţiunea de reconstrucţie a statului major politic. O primă măsură ni se anunţă : pământurile marilor ferme co­lective vor trece în proprietatea particulară şi individuală a ţăra­nilor. Citită în fugă, telegrama care , anunţă această măsură nu are o prea mare importanţă, exa­minată cu atenţie, înseamnă cea mai raţională organizare a con­trarevoluţiei. Să nu ne ferim de a privi realităţile, chiar atunci când ele contrazic aşteptările noastre. Organizarea poliţienea­scă în Rusia sovietică şi-a veri­ficat desăvârşirea în faptul că nu s’a putut organiza în spatele frontului nici o mişcare împo­triva regimului. Stalin nu a con­ceput autoritatea temperată de unele gesturi de indulgenţă, ci aşa cum există semnul un cap de mort şi două oase care îţi indică pericol de moarte, — consemn ce nu-l poţi călca fără să rişti ful­gerarea morţii, descărcându-se automat, — autoritatea bolşevică a avut aceiaş formă. Oricine cutezat să nesocotească lozincile regimului a căzut fulgerat de sancţiuni. Nu exista o autoritate cu reveniri de indulgenţă, cu tocmeli: orice încălcare a opre­liştilor bolşevice deslănţuia pe­deapsa. Intr’un sfert de secol frica a pătruns în conştiinţa ne­fericitelor popoare din Uniune, că nu s’a schiţat măcar un gest de revoltă. De aceia măsura de trecere în proprietate particu­lară are valoarea unei acţi­uni contrarevoluţionare; trans­formând pe fiecare ţăran în stă­pân al pământului, el devine implicit un sigur inamic al bol­şevismului, un sfidat al ordinei noui. Dacă bolşevică au învins pe generalul Denikin in 1919, vic­toria o datorau unei grave erori politice a comandantului armatei albe. Denikin nu a înţeles că re­voluţia de la 1917 nu mai îngă­duia o întoarcere la rânduiala veche. Marii proprietari nu se mai puteau întoarce pe moşiile lor, utilizând ca şi înainte de revolu­ţie pe ţărani ca robi; odată sfă­râmată structura politică şi e­conomică a Rusiei ţariste, ni­meni nu o mai putea reface, se putea doar creia o nouă ordine cu elementele puse în circulaţia politică de revoluţie. Generalul Denikin a devenit instrumentul marilor proprietari şi ţăranii adversari ai bolşevicilor, vedeau că sunt despuiaţi de pământuri pe moşii instalându-se iarăşi no­­biilii. Datorită acestei atitudini, în spatele frontului armatei albe, bolşevicii îşi aveau un aliat si­gur : ţăranii, cărora Denikin luase pământurile, pe care se făcuseră stăpini in timpu revoluţiei. Bolşevicii au proce­dat în etape cu ţăranii şi mult mai târziu, când ultima armată albă a fost sfărâmată, au înce­put să organizeze fermele colec­tive, acele uzini de cereale ce transformau pe ţărani în prole­tari. Dar, toate sforţările regi­mului bolşevic, toate persecuţiile —­ exterminarea ţăranilor ce mai păstrau câte un petec de pă­mânt (culacii) — nu au putut smulge năzuinţa individualistă a ţăranului, înainte de terminarea războ­iului, Germania a început orga­nizarea unei noui ordine econo­mice şi sociale. Cine formează majoritatea populaţiei în Rusia? Ţărănimea. Nimic mai logic decât să solida­rizeze majoritatea cu noua or­dine şi nu există decât un singur mijloc : proprietatea individuală a ţăranilor. Cu spiritul lor me­todic, cu neîntrecuta lor forţă organizatoare, germanii vor face în cel mai scurt timp această reformă, menită să consolideze adversitatea ţărănimii faţă de regimul bolşevic. Fiecare ţăran va deveni un aliat, iar organiza­rea politică a republicilor din fosta Uniune a Sovietelor se va­mplifica. Pe o ţărănime mul­­umită, partizană a rânduelii ce­lei noui, germanii vor putea să-şi reazeme construcţiile poli­tice, socotite utile popoarelor din Rusia. Este foarte probabil că de a­­ceia Germania nu a utilizat pe ruşii albi în acest războiu con­tra bolşevicilor, spre a nu avea tranii nici un motiv de temere că s’ar putea întoarce, odată scăpaţi de tirania bolşevică, la regimurile de împilare a marei proprietăţi. In spatele armatelor victorioa­se, Germania va începe ofensiva politică în aceiaş cadenţă ac­celerată, în care este dusă ofen­siva militară. Ce preocupă pe Fuehrer? Organizarea economi­că şi politică a Europei. Or, in­tegrarea Rusiei în viaţa econo­mică, în disciplinele economice ale Europei, este o condiţie prealabilă a oricărei organizări continentale a puterilor de pro­ducţie. Când va avea loc conferinţa păcii continentale, adică se va definitiva statutul politic al Europei, fixându-se hotarele fiecărei ţări, odată cu statutul politic, se va da şi noua organi­zare economică, raţionalizarea tuturor puterilor de producţie ale Europei. Aşa cum armatele nu fac altceva decât să realizeze pe teren fazele bătăliilor conce­pute, studiate cu mult înainte de statul major, aşa şi confe­rinţa păcii continentale nu va face altceva decât să realizeze planurile politico-economice ale Germaniei. Trecerea pământurilor marilor ferme colective în proprietatea particulară şi individuală a ţă­ranilor este o lucrare prelimina­­»►o io org?.niîH102 economică a Europei. Sfărâmată armata roşie, se sfărâmă şi armatura economică a bolşevismului, creindu-se forţele active contrarevoluţionare. Vas­titatea concepţiei nu înlătură precizia amănuntului, şi cu atât mai accelerat este ritmul acestei acţiuni preliminare de organiza­re a economiei europene, cu cât numai o întoarcere la prosperi­tate poate să creeze climatul necesar unei uniuni a popoare­lor Europei. După nimicirea bolşevismului reorganizarea pacifică a Europei nu n fi posibilă fără colaborarea Franţei Europa machiavelismului s’a dus PARIS 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. transmite: Ambasadorul Seapini, delega­tul special al guvernului francez pentru chestiunile privitoare la prizonierii de războiu, a acordat un interview corespondentului revistei săptămânale JE SUIS PARTOUT. In acest interview, d. Scapini a ţinut să sublineze că reorgani­zarea pacifică a Europei, după nimicirea bolşevismului, nu va fi posibilă fără colaborarea Franţei. O asemenea politică, a spus d. Scapini, va trebui să se bazeze pe instinctul de conservare. De f­elul cum va fi dusă această po­litică depinde rezolvarea proble­melor dintre Germana şi Franţa, aflate acum în suspensie. Lichi­darea acestor chestiuni va trebui să fie făcută într’o atmosferă de sinceritate, realitate şi onestitate absolută. Diplomaţia europeană va trebui la rândul său, să-şi dea seama că epoca machiavelismului s’a dus. organizarea justitiei in nst RIGA, 30 (Rador). — In urma ordinului comisarilor Reichului, în est, unde bolşevicii distruseseră totul, a fost reorganizată justiţia. La reşedinţa fiecărui comisar general, se va crea un tribunal german, care va fi competent în toate litigiile şi în toate procesele în care sunt implicaţi supuşi ger­mani sau germani din grupul et­nic. La Riga se va crea un tribunal suprem care va funcţiona cu o Curte de apel, având puterea de a casa sentinţele tribunalelor ger­mane. 10 PAGINI 3 LEI D. ministru Riccardi depune coroana pe Necunoscut mormântul Eroului Telegrama Contelui adresată guvernului D. prof. Mihai A. Antonescu, îl reîntorc cor Preşedinte ad-interim al consi­­stre şi Guver­nnului de miniştri a primit ur­mătoarea telegramă din partea Excelenţei Sale Contele Ciano, . . . . ministrul afacerilor străine al Italiei. Excelenţei Sale S fi] D-LUI MIHAI ANTONESCU UU,U­ W 1,­ vice-preşedintele consiliului de miniştri ROMA 30 ( şi ministrul afacerilor străine­­ , Bucureşt italian, profesa In momentul când lupta anti- Guidi, expert bolşevică, începută acum 19 ani nai In ştiinţa se apropie de sfârşitul său vie- membru al A­ionos, nu­ a sosit salutul cald al încetat din vie Excelenţei Voastre, salut pe care am­. Ciano roman dial Domniei Voa­­nului Român. CIANO talan Camuto cetei din mată R­ador). — Savantul rul inginer Camillo renumit internaţia­­construcţiunilor şi cademiei italiene, a­iţă în vârstă de 38 Trupele ger­mane Înaintează rapid in Crimeea Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 30. — Pe primul plan al evenimentelor militare stă as­tăzi înaintarea trupelor germane în peninsula Crimeia. Ocuparea aces­tei regiuni de către trupele ger­mane este numai o chestiune de timp, dar ea va însemna luarea în stăpânire a celui mai important punct al Mării Negre. In cercurile neutre de aci se crede că Sovietele nu vor reuşi să ridice o linie de rezistenţă în Cri­meia împotriva germanilor cari in­­naintează atât de rapid. In ceea ce priveşte celelalte fron­turi de răsărit, se consideră cu in­teres atacurile aeriene deosebit de grele asupra Moscovei. Probabil că pentru a masca efectul acestor ata­curi şi pentru a da populaţiei o nouă pastilă de speranţă, propa­ganda sovietică afirmă acum că în noaptea spre 30 octombrie, adică ori noapte, avioanele sovietice ar fi executat un teribil bombardament asupra Berlinului. Aici nu s’a dat însă nici o alarmă în noaptea de care e vorba şi nici măcar nu s’a arătat vreun avion sovietic în preajma oraşului. Radio Londra a preluat această minciună transmi­­ţând-o mai departe. D. Roosevelt va mai ţine un discurs Ultimul discurs al d-lui Roosevelt e considerat la Berlin ca ne mai fiind actual, deoarece nici preşe­dintele Statelor Unite, nici colabo­ratorii d-sale nu sunt în stare să prezinte harta misterioasă a îm­părţirii Americii de Sud. Acum se anunţă că d. Roosevelt va vorbi din nou la lx Noembrie, cu pri­lejul aniversării armistiţiului în­cheiat după terminarea războiului mondial. Acest discurs va avea un caracter şi mai aţâţător decât a­­ceia de până acum. Americanii cer englezilor noui baze Ultimele ştiri sosite din America arată că Statele Unite au intenţia de a cere englezilor noui baze. Pe lângă aceasta, Statele Unite n’au renunţat la bazele cerute Sovietelor în Siberia, fapt care provoacă mare îngrijorare poporului japonez. Ştirile împrăştiate de americani că Japonia ar face pregătiri de răz­boi într’o anumită direcţie nu sunt comentate ,ci fiindcă intreaga lume ştie că Japonia numai atunci va în­treprinde vreo acţiune, când va fi forţată la aceasta de anglo-saxoni. Case şi depozite de combustibil incendiate de bolşevici, în retragerea germane (PK. .Wb.) din faţa trupelor D. Togo a primit pe toţi ambasadorii străini din Tokio TOKIO 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R anunţă: Pentru prima dată de la numi­rea sa ca ministru de Externe, d. Togo a primit joi pe toţi amba­sadorii străini. Vineri, d. Togo va primi pe miniştri plenipotenţiari şi pe însărcinaţii cu afaceri. Noul procuror ge­neral al Statelor Unite WASHINGTON, 30 (Rador).— Corespondentul agenţiei DNR a­­nunţă : . Preşedintele Roosevelt a nu­mit procuror general all Statelor Unite pe d. Charles Fahre, care a fost până acum funcţionar în ministerul de justiţie. Se aminteşte că d. Riddle, fos­tul procuror general ,a fost nu­mit recent ministru al justiției. Itt corpul ziarului ! MARE MIȘCĂRI NI MAGISTRATURA SlmfiSM I WoembVîe WM Director: PAMFIL SEICARtJ TELEFOANE*« REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA SfraS» Belvedere N­r. 6 Keflseti* Secretarul Redacţia politici Redacţia «porției Tipografia 8.40.«9 ( direcWtwlnl ren. 4.84.4iti^ld'Stirul d'stei«t 4.81.« 3.4(1.n f ați,î^tț(Jij®'o ?. 3.4$fe.tvAtH­ a. «I pjjj)licit. 48 Controlflen Exped. 4 23 Biroul comennic Secretariatul « .). Propriei Trib. Mov. 4.84 41 5.54,83 3.4­1 80 3.10 84 htenerisnl 4.92.Sft proelpcla 3.40 8* 1(Curentul” S. A. R. Jlstrul publicațiilor. No. 174'1998 Taxa poștali plătită tn numerar conform adresei direcţiei generale P. T. T. No. 29.744/1939 Abon.: anual 700 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei. Instituţii de Stat şi particulare: una mie led anual Eftenirea vie­ţii prin comitetele cetăţeneşti de DEM. I. DOBRESCU Faţă cu marea criză din 1929, când veneam ca primar al Capitalei, am căutat să interesez opinia publică la administraţia mea comunală, mai cu seamă pentru a combate specula. Şi iată cum: Observasem că realizările mele edilitare, entuziasmaseră aşa de mult populaţia Capitalei, încât toată această mare mulţime forma­ un ade­vărat organism social viu gata să mă ajute in opera mea. El devenise aşa der devotat Intere­sului comunal, încât puteam să-l u­­tilizez şi să-l fac, auxiliarul meu, să-i fac o nouă „autoritate de fapt“. Se născuse un adevărat „patriotism co­munal bucureştean“. Din studiul „psihologiei colective“ făcute de Sighete şi Gustave­le Bon, ştiam că mulţimea, transformată in­tr’un organism social viu, este capa­bilă de acte idealiste ca­ şi de acte săl­batice, după cum ştii s’o entuziasmezi cu un scop altruist sau cu unul e­­goist... Am căutat s’o organizez ca un auxi­liar al meu sub numele de „Comitete cetăţeneşti". In ele intra ori care ce­tăţean, de orice partid şi fără partid, pentru că aceste comitete erau in a­­fară de orice spirit de politică de partid. Ele erau organizate pe secţii poliţieneşti, cu un consiliu special şi cu un preşedinte. Am făcut organiza­rea lor chiar fiind primar. Aveau şi un consiliu central tot nepolitic, în care era şi d. Bataria, membru mar­cant în partidul liberal. Două regu­lamente făcute de mine, dau comite­telor un rol de control şi un rol de­ realizări. Controlul era general: hi­­giena publică, asistenţa, educaţiunea cetăţenească, cultura populară etc. Entusiasmul popular era atât de mare în­cât cu Comitetele, cu per­sonal şi singur, am putut să fac cea mai­ mare întrunire cetăţenească din Capitală, cu 25.000 de oameni, după chiar raportul Poliţiei Capitalei. Cu ajutorul acestor „Comitete cetăţe­neşti", aşa de mari şi de entuziaste, am făcut educaţia cetăţenească a Ca­pitalei, în care cetăţenii se controlau şi se îndrumau singuri şi reciproc. Am făcut educaţia funcţionarilor, educaţia negustorilor şi antreprenorilor Capi­talei ,etc. Era o autoritate de fapt aşa de largă şi de puternică, încât ea ştia tot, putea tot, vedea tot şi auzea tot. Comitetele erau ochii şi urechile mele şi erau interesate să facă un control serios şi cinstit. Posibilitatea unui astfel de grandios control, intimida şi pe speculant şi pe şperţar şi pe contravenient la regulamentele comu­nale. Prin Comitetele cetăţeneşti, eu am putut să obţin gratuit şi benevol de la­ cetăţenii entuziasmaţi, teren de cel puţin 60.0­19.000 lei ,pentru alinie­rile şi lărgimea pieţelor şi străzilor Capitalei. Bătrânii îşi puneau casele la aliniere, „ca să fie şi ei în rândul lumii“. O femee căreia îi ceream o întindere de 140 m. p. îmi spunea: „Domnule primar tac în camere şi fi frumos". Comitetele cetăţeneşti inter­­­veneau şi controlau ca toţi cetăţenii să facă curăţenie; să-mi arate pe bă­trânii şi pe­­copiii care aveau nevoa de ajutorul Primăriei; ele îmi de­nunţau cotropirile şi hoţiile în averea comunei. Comitetele denunţau ne­cinstea antreprenorilor. In pavarea de pe Calea 13 Septembrie, antrepre­norul pusese „cbişar“ în loc de nisip. Ele l-au făcut să paveze din nou P® o distanţă, de 300 metri, chiar fără să mă anunţe pe mine, etc. etc. Prin comitete desfiinţasem definitiv „coş­­niţa controlorilor“ şi am desfiinţat „şperţul". Comitetele cetăţeneşti mi-au dat mare ajutor în greva şoferilor,, căci ele mi-au găsit particulari, care au scos maşinele lor pe piaţă, in ser­viciul publicului. Dar, cu Comitetele cetăţeneşti am înfrânt specula, printr’un control general şi colectiv, care intimida­se speculanţi. Nu mai îndrăznea nimeni să speculeze sau să cântărească in­corect, pentru că ştiam tot şi aflam tot. Speculanţii au amuţit. Numai prin comitetele cetăţeneşti, poţi să ai un control aşa de ideal făcut cu mii de ochi­ Confrolariii şi cu mii de voci denunţătoare. Când măcelarii mi-au declarat, greva, eu, prin cetăţeni, am adus imediat carne suficientă, din oraşele dimpre­jur şi din Transilvania. Ele mi-au restituit sumele rămase până la cen­timă. La ei făcusem apel că, dacă greva măcelarilor s'ar fi prelungit, să (Continuare' Im pag. 9-a) Acuzaţii din procesul dela Riom vor fi strămutaţi pentru detenţiune intr’o fortăreaţă din fo­rtul Porta­es VICHY, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. R. transmite: Printr’un decret apărut azi în Monitorul Oficial, fortul Portales, în apropiere de Urdos (departamen­tul Hautes Pyrenees) a fost decla­rat ca loc de internare în sensul pedepsei „detenţiune într’o fortă­reaţă”. Acuzaţii din procesul de la Riom vor fi strămutaţi în scurt timp, a­­colo. Excese împotriva catolicilor din Argentina BUENOS AIRES, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei CNR co­munică : In oraşul Rio Cuarta s’au pro­dus in ultimele zile excese împo­triva catolicilor. Au fost, arestaţi mai mulţi ca­tolici printre cari şi un preot sub învinuirea de agitaţii dăunătoare securităţii statului. Presa declară că e vorba de un complot. S-a deschis o anchetă. t. ' - ' ■; P%k­*■ b . mm Infanteriști germani pornind la atac cu granitele de mână, pe frontul de Est. (Pk. Ob.)

Next