Curentul, iunie 1942 (Anul 15, nr. 5132-5160)

1942-06-10 / nr. 5141

UNUL XV, No.1’s'ff. i împotriva nepăsării de PAMFIL ŞEICARU Intr’o gospodărie individuală, ca şi în administraţia Statului, nimic mai ruinător decât risipa. Un vechii prea sprinten la soco­teli rotunjite poate fi suprave­­ghiat şi printr’un control sever pagubele pe care le-ar pricinui pot fi simţitor reduse, dar nu poţi face dintr’un administrator ne­păsător un om de energică rârn­­duială. Se duce o luptă împotriva ele­mentelor cu prea multe adaosuri la socoteli, se caută prin asprimea neîndurată a legilor să se eli­mine pe toţi cei ce compromit ad­ministraţia Statului. Fără îndoială că-i lăudabilă această acţiune, dar trebue pornită şi lupta împotriva nepăsătorilor din ad­ministraţie. Pentru că mult mai ruinătoare este o nepăsare, o in­capacitate administrativă, decât scăderile de corectitudine care pot avea o limită. Mai puţin interesează cum s-au alcătuit contractele de modernizare a J...-------—N­---- ---- i---A_______a. ___ Ui UlUUXUUi CU UiUctlllClU ttJLTUi­­ial de bitum, decât neiertata greșeală de a se fi svârlit un mi­liard de lei în 1938, fără ca, în prealabil, să se fi experimentat rezistența unei asemenea moder­nizări pe o distanţă de 1,5 km. Suntem dispuşi să credem că graba de a se moderniza drumu­rile a fost stimulată de cele mai neprihănite dorinţi, dar rezulta­tele se văd şi impun sancţionarea celor ce­ au făcut din neprevedere o aşa de vinovată risipă a banului public. Alt aspect al nepăsării admi­nistrative, şoselele prevăzute în planul de modernizare. De vre­o şapte ani şoseaua Buzău-Urziceni a fost trecută în planul de moder­nizare, fiind de o mare impor­tanţă economică. Şi fiindcă este trecută în planul de modernizare nu s-au mai svârlit măcar câteva lopeţi de pietriş, aşa că şoseaua, începând de pe la mijlocul lui Septembrie şi până către sfârşitul lui Aprilie, nu mai poate fi utili­­za­tă de căruţe. Când pornesc p oile, se înfundă roata până la osie de-şi blestemă soarta ţăra­nul care se încumetă să pornească la tâ­rg cu recolta. O întreagă regiune — şi cea mai bogată în porumb şi grâu — es­te imobilizată o jumătate de an, fără ca nimeni să fi făcut­­soco­teala pagubelor pe care le pro­voacă economiei naţionale prin in­diferenţa cu care se aşteaptă pină ce-i va veni rândul şoselei să fie modernizată. întreţinerea şoselei ar fi costat cu mult mai puţin decât va costa refacerea şo­selei părăsită de orice îngrijire timp de şapte ani. Am putea înmulţi la nesfârşit dovezile unei nepăsări risipitoare a banului public care a dăinuit prea mult. Mai zilele trecute, la Tecuci, mi s’a arătat clădirea unei şcoli normale. O construcţie frumoasă prin proporţii, prin simplitatea stilizată a liniilor, solid lucrată, însă terminată numai de roşu şi prevăzută cu ferestre şi uşi. Ca să se construiască azi ar fi nece­sare peste o sută de milioane, ca să se termine ar fi destul două- zeci de milioane. Or, dela 1924 clădirea tot aşteaptă să fie ter­minată. Când s’a observat că avem prea multe şcoli normale şi numărul absolvenţilor este dis­proporţionat de mare faţă de lo­curile libere din învăţământul primar, evident că s’a renunţat la şcoala normală proectată la Te­cuci. Clădirea a rămas netermi­­nată, neîntrebuinţată şi în aceşti 18 ani s’a plimbat dela un minis­ter la altul proprietatea, ca să i se dea o destinaţie. In 18 ani nu s’a aflat ce întrebuinţare să se gă­­sească unei construcţii, anii au trecut fără să poată tulbura se­nina nepăsare a birourilor. Nici o conştiinţă nu a tresărit la gândul că banii cheltuiţi s’ar putea să se piardă prin ruinarea clădirii rămasă de izbelişte. Cu­tremurul din 1940 nu a provo­cat nici o surpare, în afară de câteva găuri în acoperiş, sufi­cient de mari, pentru a lăsa ploii foc să-şi înceapă acţiunea ruină­toare. Şi a nins prin acoperişul spart, şi a plouat şi zidurile au început să se resimtă, dar n’a fost administraţia locală nimeni care să aibă o fărâmă de tra­gere de inimă, să-i pară rău de banul public ce s’a cheltuit. Pe undeva, într’un ungher de minister va fi existând un do­sar, un funcţionar va întreţine în răstimpuri o corespondenţă cu alt minister, care, sigur, are şi el un dosar în care se îngră­mădesc hârtii; şefi de servicii, directori, vor fi semnând aceste corespondenţe, convinşi de vred­nicia cu care îşi fac datoria. In acest timp de chiverniseli biro­cratice, clădirea aşteaptă, ploaia roade din tăria zidurilor, iar vânturile mai smulg câte o frân­tură din acoperiş, ca să lase cât mai mare loc de acţiune ploilor. Să fie chiar de nici un folos a­­ceastă construcţie, care tot aş­teaptă din 1924, să i se dea o u­­tilizare ? M’am interesat şi am aflat că s’ar putea face un spital, putând să cuprindă cinci-şase sute de paturi. Mi-am amintit că suntem în războiu, şi în afară de invalizi, vom avea foarte multe trupuri şubrezite care vor necesita o serioasă asistenţă me­dicală. M’am gândit la lipsa de spitale pentru ţărani, la toate necazurile satelor şi priveam ne­dumerit clădirea rămasă de izbe­lişte. Ceva al nimănui, şi acest ceva a costat bani mulţi, banii colectivităţii româneşti şi acum trec anii, pe nesimţite zidurile se vor ruina şi un bun public se va prăpădi. Mai devastator decât orice, mai păgubitor decât cea mai îndrăsneaţă incorectitudine, este această nepăsare adminis­trativă. Anii au trecut fără să stimuleze râvna păstrătoare a bunurilor publice, nici un interes nu a miş­cat grijile de apărare a investi­ţiilor făcute, împotriva acestei nepăsări faţă de bunurile colec­tivităţii româneşti va trebui în­cepută o aprigă luptă, pentru dezmorţi lipsa de interes, spre a înviora un simţ de răspundere mai preţios decât toaleta socote­lilor din punct de vedere al le­gilor contabilităţii publice. De la 1924 clădirea Şcolii Nor­male din Tecuci aşteaptă să i se dea o întrebuinţare şi să fie ter­minată, iar prin acoperişul spart şueră vântul şi bate ploaia. Su­ficient pentru a legitima o ener­gică acţiune trezitoare a vinova­telor nepăsări birocratice. Aliaţii nu pot creia un al doilea front în Europa GENEVA, 8 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei DNR transmite : Se anunţă din New York că d. Da­vies, fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, a scris între altele în revista nord-americană : „încă de la inceputul războiului germano-rus, trupele germane exer­cită asupra Sovietelor o presiune a­­tât de mare încât trupele sovietice au suferit pierderi atât de mari că un ajutor din partea aliaţilor a de­venit indispensabil. Aliaţii nu reuşesc să creeze un al doilea front în Europa şi să uşureze situaţia bolşevicilor prin aceasta. To­tul va depinde de trimiterea de ma­terial de război şi lucrul acesta este indispensabil dat fiind că industria de război rusă, în urma ocupaţiei germane, a pierdut mult din capaci­tatea sa. Punctul nevralgic al maşinei de război sovietice este reaua situaţie a aprovizionării cu muniții, precum şi dificultatea de a se înlocui rapid armele tehnice pierdute în cursul luptelor. Sovietele au pierdut 372 , britanicii 332 de avioane, săptămâna trecută BERLIN 8 (Rador). — Cores­­pondentul agenţiei RADOR tran­­smite: In săptămâna trecută (31 Mai-7 Iunie), Sovietele au pierdut 372 avioane şi englezii 332, după cum anunţă oficial înaltul comanda­ment german. mei o soluţie pentru lipsei de tonaj anglo-saxon LISABONA 8 (Rador). — Cores- insuficienţa tonajului continuă să producă grave îngrijorări guverne­lor din Londra şi Washington şi că „până acum nu s’a găsit nici o soluţie pentru această problemă“. pendentul agenţiei ŞTEFANI tran­smite: D. Lyttleton, ministrul britanic al producţiei, a declarat presei că Avion-spital italian doborit de englezi ROMA 8 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei DNR transmite: Cu privire la doborârea, contra­ră dreptului ginţilor, anunţată în comunicatul italian din 7 iunie, a unui avion-spital italian de către aviaţia britanică, TRIBUNA dă ur­mătoarele amănunte. Avionul-spital italian pornise spre Malta pentru a veni în ajuto­rul victimelor violentelor lupte ae­riene. Englezii, deşi ştiau că avioa­­nele-spital italiene dau îngrijire atât aviatorilor germani şi italieni, cât şi aviatorilor inamici, s-au re­pezit asupra avionului şi l-au do­borât. Această fărădelege nu a rămas multă vreme nepedepsită, căci pu­ţin mai târziu formaţiuni de vâ­nătoare italiene, care executau rai­duri de baraj în strâmtoarea Si­­ciliei, au sosit deasupra Maltei şi au doborât două avioane SPITFI­RE, care luaseră parte la doborâ­rea avionului-spital și au avariat serios altele prin focul mitralie­relor. Baterie italiană in plină acţiune în luptele din pustiul marmaric. Tanc sovietic modern de tipul T 34, distrus de artileria germană (PK. Wb.). Războiul din umbră al Angliei Prin tolnfnn Halo nnrocnnnHontii! nnctrn t I Aii IViUIVU usvm WA UM|f VUUVUIU * ----------------­uvuu u Hin Rnrlin «Wimi BERLIN, 8. — După­­cum, constată cercurile berlineze, atentatul împo­triva viceprotectorului Reichului pen­tru Boemia și Moravia, Hey­dpi­ch, tre­buie privit ca un gest îndrepta­t con­tra ordinei europene. Chiar momen­tul în care se produce această în­cercare de tulburare britanică este privit drept concludent. In Franţa, activitatea englezilor s’a întărit, o­­dată cu recenta preluare a guvernu­lui francez, de către preşedintele de consiliu Laval, care este privit la Londra ca exponentul politicei fran­ceze care tinde la o colaborare euro­peană cu Reichul. Creşterea activi­tăţii subversive în Norvegia a putut fi observată, in momentul în care s-a format un guvern norvegian condus de Quisling , în momentul în care politica internă se întărise, în chip evident. Chiar şi incidentele din O­­landa îşi găsesc originea, după pă­rerea germană, în orientarea crescân­dă a acestei ţări spre o colaborare economică mai strânsă, cu Reichul, iar atentatul din protectorat împo­triva vice-protectorului Reichului s-a produs exact în momentul în care se realizase o revenire mai pronunţată la administraţia cehă. După părerea germană aceste ob­servaţii întăresc convingerea că, în fond, toate aceste acţiuni subversi­ve, în teritoriile europene ocupate, sunt provocate şi conduse din afa­ră. De aceea se vede, în cele din urmă, în ele numai o confirmare a progreselor făcute peste tot de po­litica de ocupaţie germană, progre­se pe care inamicul îşi dă ostenea­la, să le împiedice cu orice chip. Se constată de asemenea la Ber­lin că marea massă a populaţiei ţă­rilor ocupate nu a participat câtuşi de puţin la aceste incidente şi că niciodată nu a fost vorba de o re­­acţiune spontană a populaţiei. Inci­dentele regretabile, din diferitele ţări de sub ocupaţie militară, nu pot fi privite de aceea la Berlin ca rebeliuni, sau ca o evoluţie în a­­ceastă direcţie, ci sunt considerate, mai de­grabă, ca făcând parte din războiul din umbră, pe care inami­cul îl duce împotriva poziţiilor mi­litare ale Reichului. După observa­ţiile germane, în toate cazurile cei ce s-au pus la dispoziţia inamicului pentru a încerca actele de sabotaj au fost anumite elemente de o fac­tură dubioasă a căror­­ cooperare nu putea fi obţinută decât de condu­cerea politică situată in afară. Cercurile informate germane nu au nici o îndoială cu privire la insuccesul (Continuare în pag. 7­ a) FUEHRERUL HITLER Redacţia 3.27.53 Secretariatul 3.404­6 Secretaral gen. 4.84.40 Redacţia politică 3.40.88 Redacţia sportivi 3.27.53 Provincia 4.89.28 Miercuri 10 Iunie 1942 Director: PAMFIL ŞEICARU R­EDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere IVr. 6 TELEFOANELE­­ Cab. directorului 4.84.47 Au­torul delegat 5*54^2 Contab. $1 depot 3.40.80 Abon. și publicit. 3.40.84 Control gen. Exped 4.23.32 Tipografia 4.84.48 Biroul comenzilor, Personal­ul, Contenciosul 4.92.59 Proprietar: „Curentul” S. A. R* Tribunalul Mon. Registrul publicațiilor. No. 174/1936 Taxa poștali plătită In numerar conform adresei direcţiei generale P. T. T. No. 29.744/1939 Abonamente: anual 12,00 lei; şase luni 600 lei , trei luni 350 lei Instituţii de stat şi particulare: sute lei anual două ri" Economia în capitala­ de vite ______________de P. NEMOIANU __________ Intr’o conferinţă publică rostită la tânăra „Academie Agricolă”, un mare proprietar care, în acelaş timp, este şi un cunoscut teoretician în ale eco­nomiei, polemizând cu cei ce susţin o agricultură ţărănească, ca principal pivot al viitoarei noastre politici a­­grare, afirmă imperativ că, între a­­gricultura mare şi mică nu există niciun conflict de interese şi că, pen­tru îndreptarea situaţiei aceleia din urmă nu trebuie decât să aplicăm procedeele cunoscute ale marilor pro­prietăţi. Din argumentele aduse în sprijinul acestei teze, pentru mo­ment, vom reţine unul singur şi de care ne vom ocupa în cele ce ur­mează. Printre avantajele exploatării în mare, conferenţiarul nostru enumera şi principiul economiei de capital, împrumutat de marii no­ştri agricul­tori de la marea industrie care, gra­ţie acestuia şi-a putut desvolta pro­ducţia în măsură atât de mare in cursul veacului al XIX-lea, în timp ce producţia mică săvârşeşte o ade­vărată risipă de capital. Şi pentru a ne ilustra aceasta, Conferenţiarul ne dă următorul grăit°r exemplu : în producţia mare este deajuns să ţii o pereche de boi la 15 hectare, adică zece perechi la 150 de hectare şi douăzeci de perechi la 300 de hec­tare, pe câtă vreme, în producţia mică numărul vitelor este dispropor­ţion­at raţa uc mnnuc» ct* pi upi u.twţn. Acest exemplu întăreşte şi el afir­­maţiunea noastră de totdeauna, con­firmată şi de ştiinţa agricolă euro­peană că, marea proprietate tinde spre monocultură agricolă — numă­rul vitel°r fiind în funcţie excluziv de arat — în timp ce proprietatea mică şi mijlocie nu poate trăi decât printr’o intensă creştere şi producţie de vite, după cum ne-o dovedesc a­­ceasta şi toate celelalte ţări euro­pene. Prin urmare, în timp ce la marea proprietate, numărul redus de vite constituie un mare avantaj, la aceea mică şi mijlocie este un mare nea­juns şi deci, stăm în faţa unui exem­plu tipic de tendinţe şi năzuinţe con­trarii, iar nici­decum înaintea unor interese identice. Dar, înregistrând aceste concepții diferite, întrebarea este: oare din a­­ceste două se apropie cel mai mult de interesele Statului ? Pentru a răspunde la această în­trebare trebuie să ne ridicăm pe dea­supra celor două categorii de produ­cători şi să judecăm lucrurile de pe un piedestal mai înalt şi pe care vre­murile actuale ni-l indică mai uşor decât acelea normale de ieri. Toate declaraţiile oficiale r°stite sub regimul Mareşalului Antonescu se rezumă la dorinţa categorică a ri­dicării economice şi sociale a păturii noastre rurale, pentru că aceasta este izvorul permanent de înnoire a na­ţiei, ea reprezintă marea majoritate a poporului românesc, ea dă cel mai mare număr de ostaşi, şi din ea tre­buie să răsară elitele chemate să c°nducă ţara de mâine. O asemenea politică nu se poate face fără ridica­rea ţărănimii, deci a micilor agricul­tori, la o bunăstare cât mai înaltă, ceia ce, fără venituri cât mai mari, nu se poate atinge. In consecinţă, urmărind înălţarea poporului românesc, pontica cea mai potrivită este aceea care tinde spre o agricultură multilaterală, îmbrăţişând mai ales creşterea şi producţia vite­lor, o ramură agricolă ce asigură cel mai mare câştig agricultorului mic şi mijlociu, iar nu una bazată pe cel mai redus număr de vite practicată de marea proprietate. Dacă proprie-4■>!---J„ n ni O Dr.uni n wm­ a uc U|Vi-o uvivtait­ ui uaual «a­duce un venit agricol de 22.000 lei la hectar, în Ardeal 12.000 lei, în Olte­nia şi Muntenia 7.000, în Moldova 5.000, iar în Basarabia 4.000 lei la hectar, aceasta se datoreşte faptului că, în Banat nu se respectă princi­piul economiei la capitalul de vite preconizat de marii noştri proprie­tari ci, dimpotrivă, şi rezultatul este la îndemâna şi controlul oricui. In orice caz, ţinem să afirmăm cu orice risc, sus şi tare, în auzul tutu­rora că, făcând economie în capita­lul de vite, raportându-le numai la plug, — cum ne recomandă doctri­narii marilor noştri proprietari — vechiul Regat şi Basarabia foarte greu se vor putea ridica din starea lor agricolă şi socială înapoiată, orice randament de producţie cerealistă se va ajunge la hectar. Situaţia fronturilor de lupta­­ de ST. BECEANU 1 Bătălia din Libiai continua. După 6 luni de război în Pacific PE FRONTUL RASARITEAN, nu­mai angajamente locale menţin acti­vitatea operativă pe ansamblul tea­trului de războiu germano- sovietic. Este o stare de tranziţie naturală, sau mai bine zis o fază intermediară a operaţiunilor d­intre eşecul planului ofensiv sovietic împotriva Ucrainei şi deslănţuirea ofensivei germane de primăvară. Liniştea care domneşte pe câmpul de luptă este întreruptă de acţiuni locale care urmăresc diferite sco­puri. Postul de radio Londra arată că germanii încearcă pe întregul front să găsească punctul slab al sovieticilor. Nici nu se poate o afirmaţiune mai eronată. Comandamentul german nu caută puncte slabe. Nu are nevoie. In pla­nul său de operaţiuni se conduce de alte scopuri mai înalte, ceea ce de atâtea ori a dovedit-o. In concepţia germană direcţiile mari de operaţiuni sunt de mult fixate astfel încât ele nu sunt alese abia acum. Dacă în momentul de faţă centrul luptelor se deplasează de la un sec­tor la celălalt, aceasta se datoreşte condiţiunilor locale şi nevoilor pe care le impune situaţia acelor fron­turi. In sectorul de Nord, o violentă o­­fensivă locală sovietică in contra părţii exterioare a poziţiilor ger­mane din jurul Leningradului a e­­şuat. In regiunea lacului Ilmen au avut loc angajamente destul de vii. Pe frontul central forţele germane continuă a curăţi cu minuţiozitate forţele sovietice care au putut să se infiltreze în cursul iernii in această parte. Pe frontul de Sud domneşte liniş­te După marea bătălie dela Char­­cov o mare linişte s’a stabilit. Nu­mai scurte dueluri de artilerie şi câ­teva rafale de mitralieră au loc la diferite intervale de timp. In schimb, activitatea aeriană a fost foarte intensă în ultimile 24 ore. Aviaţia germană a bombardat fără întrerupere concentrările de trupe sovietice de pe malul răsăritean al Doneţului şi a atacat cu violenţă reţeaua de comunicaţii, depozitele de muniţii şi alimente, precum şi ae­rodromurile sovietice din spatele primelor linii. După ştiri aduse de avioanele ger­mane de recunoaştere, mari con­­voac de trupe sovietice se îndreaptă spre zona de operaţii. Aviaţia de re­cunoaştere germană şi-a întins ac­ţiunea până la 000 km. in spatele frontului, executând mai multe rai­duri deasupra regiunilor situate dea­­lungul fluviului Volga, unde sovie­ticii construesc acum lucrări de fortificaţii. In cursul unui asemenea raid o escadrilă germană a ajuns la Sara­tov, localitate situată la numai 200 km. de Kuibişev. La Sevastopol, atacurile aviaţiei germane au fost intensificate în mod considerabil. Cele mai violente ata­curi au fost executate în ultimele două nopţi fiind îndreptate împotriva instalaţiilor portuare. Duminică dimineaţa staţia de ra­dio­difuziune sovietică a anunţat că Stalin a ordonat ca toate centrele in­dustriale sovietice să fie transferate din părţile Europene ale Uniunii So­vietice în regiunile asiatice ale U­. R. S. S-ului. Aceasta denotă că Sovietele îşi iau măsuri pentru a face faţă unor acţiuni germane pe care le socotesc de pe acum pline de succes. Dar transplantarea unei mari in­dustrii în regiuni improprii, lipsite de comunicaţii şi de materii prime, nu poate să dea rezultate. Evacuarea fabricilor din regiunea Doneţului, făcută încă din anul tre­cut, a umplut gările, piesele fiind în­şirate dealungul traseelor de cale ferată, încât şi acum zac acolo fără să se fi putut pune în acţiune. Aşa se va întâmpla şi de această dată. Războiul în Africa de Nord In Libia lupta continuă cu aceeaşi înverşunare. Un corespondent de războiu anunţă că lupta aceasta este de o violenţă nemaipomenită. După contraatacurile engleze pe care forţele Axei le-au făcut să se prăbuşească, a început o viguroasă reacţiune din partea trupelor ger­mane şi italiene. Războiul in Extremul Orient S’au împlinit 6 luni dela izbucni­rea războiului in Pacific. Aproape toate bazele britanice din Extremul Orient se află în mâi­nile trupelor japoneze. In acest timp trupele japoneze au făcut peste 290.000 prizonieri. Au fost doborîte 1800 avioane, au fost cap­(Continuare în pag. ..»tang.v..v .­.T­r. vrrsaat Reducerea raţiei de pâine în Croaţia ZAGREB, 8 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Ştefani trans­mite : Cu începere de Duminică raţia de pâine a fost redusă la 150 gr. de persoană, iar lucrătorii întrebuin­ţaţi la muncile grele vor primi o raţie de 200 gr. Numiri noui pentru teri­­toriile ocupate de niponi TOKIO 8 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei ŞTEFANI anunţă că consiliul de miniştri japonez a hotărât creiarea unei comisiuni speciale, însărcinate să studieze îndepărtarea tuturor numelor geo­grafice, care amintesc de invaziu­­nile anglo-americane şi olandeze, din teritoriile ocupate din sud. Comisia va fi însărcinată să pro­pună numiri noui, în care­ se va ţine seama în primul rând de nu­mirile băştinaşe. Brutărie de campanie sovietică, căzută neatinsă în mâinii«* trupe­­lor germane. (Ph. Sehe.).

Next