Curentul, iunie 1942 (Anul 15, nr. 5132-5160)
1942-06-10 / nr. 5141
UNUL XV, No.1’s'ff. i împotriva nepăsării de PAMFIL ŞEICARU Intr’o gospodărie individuală, ca şi în administraţia Statului, nimic mai ruinător decât risipa. Un vechii prea sprinten la socoteli rotunjite poate fi supraveghiat şi printr’un control sever pagubele pe care le-ar pricinui pot fi simţitor reduse, dar nu poţi face dintr’un administrator nepăsător un om de energică rârnduială. Se duce o luptă împotriva elementelor cu prea multe adaosuri la socoteli, se caută prin asprimea neîndurată a legilor să se elimine pe toţi cei ce compromit administraţia Statului. Fără îndoială că-i lăudabilă această acţiune, dar trebue pornită şi lupta împotriva nepăsătorilor din administraţie. Pentru că mult mai ruinătoare este o nepăsare, o incapacitate administrativă, decât scăderile de corectitudine care pot avea o limită. Mai puţin interesează cum s-au alcătuit contractele de modernizare a J...-------—N---- ---- i---A_______a. ___ Ui UlUUXUUi CU UiUctlllClU ttJLTUiial de bitum, decât neiertata greșeală de a se fi svârlit un miliard de lei în 1938, fără ca, în prealabil, să se fi experimentat rezistența unei asemenea modernizări pe o distanţă de 1,5 km. Suntem dispuşi să credem că graba de a se moderniza drumurile a fost stimulată de cele mai neprihănite dorinţi, dar rezultatele se văd şi impun sancţionarea celor ce au făcut din neprevedere o aşa de vinovată risipă a banului public. Alt aspect al nepăsării administrative, şoselele prevăzute în planul de modernizare. De vreo şapte ani şoseaua Buzău-Urziceni a fost trecută în planul de modernizare, fiind de o mare importanţă economică. Şi fiindcă este trecută în planul de modernizare nu s-au mai svârlit măcar câteva lopeţi de pietriş, aşa că şoseaua, începând de pe la mijlocul lui Septembrie şi până către sfârşitul lui Aprilie, nu mai poate fi utilizată de căruţe. Când pornesc p oile, se înfundă roata până la osie de-şi blestemă soarta ţăranul care se încumetă să pornească la târg cu recolta. O întreagă regiune — şi cea mai bogată în porumb şi grâu — este imobilizată o jumătate de an, fără ca nimeni să fi făcutsocoteala pagubelor pe care le provoacă economiei naţionale prin indiferenţa cu care se aşteaptă pină ce-i va veni rândul şoselei să fie modernizată. întreţinerea şoselei ar fi costat cu mult mai puţin decât va costa refacerea şoselei părăsită de orice îngrijire timp de şapte ani. Am putea înmulţi la nesfârşit dovezile unei nepăsări risipitoare a banului public care a dăinuit prea mult. Mai zilele trecute, la Tecuci, mi s’a arătat clădirea unei şcoli normale. O construcţie frumoasă prin proporţii, prin simplitatea stilizată a liniilor, solid lucrată, însă terminată numai de roşu şi prevăzută cu ferestre şi uşi. Ca să se construiască azi ar fi necesare peste o sută de milioane, ca să se termine ar fi destul două- zeci de milioane. Or, dela 1924 clădirea tot aşteaptă să fie terminată. Când s’a observat că avem prea multe şcoli normale şi numărul absolvenţilor este disproporţionat de mare faţă de locurile libere din învăţământul primar, evident că s’a renunţat la şcoala normală proectată la Tecuci. Clădirea a rămas neterminată, neîntrebuinţată şi în aceşti 18 ani s’a plimbat dela un minister la altul proprietatea, ca să i se dea o destinaţie. In 18 ani nu s’a aflat ce întrebuinţare să se găsească unei construcţii, anii au trecut fără să poată tulbura senina nepăsare a birourilor. Nici o conştiinţă nu a tresărit la gândul că banii cheltuiţi s’ar putea să se piardă prin ruinarea clădirii rămasă de izbelişte. Cutremurul din 1940 nu a provocat nici o surpare, în afară de câteva găuri în acoperiş, suficient de mari, pentru a lăsa ploii foc să-şi înceapă acţiunea ruinătoare. Şi a nins prin acoperişul spart, şi a plouat şi zidurile au început să se resimtă, dar n’a fost administraţia locală nimeni care să aibă o fărâmă de tragere de inimă, să-i pară rău de banul public ce s’a cheltuit. Pe undeva, într’un ungher de minister va fi existând un dosar, un funcţionar va întreţine în răstimpuri o corespondenţă cu alt minister, care, sigur, are şi el un dosar în care se îngrămădesc hârtii; şefi de servicii, directori, vor fi semnând aceste corespondenţe, convinşi de vrednicia cu care îşi fac datoria. In acest timp de chiverniseli birocratice, clădirea aşteaptă, ploaia roade din tăria zidurilor, iar vânturile mai smulg câte o frântură din acoperiş, ca să lase cât mai mare loc de acţiune ploilor. Să fie chiar de nici un folos această construcţie, care tot aşteaptă din 1924, să i se dea o utilizare ? M’am interesat şi am aflat că s’ar putea face un spital, putând să cuprindă cinci-şase sute de paturi. Mi-am amintit că suntem în războiu, şi în afară de invalizi, vom avea foarte multe trupuri şubrezite care vor necesita o serioasă asistenţă medicală. M’am gândit la lipsa de spitale pentru ţărani, la toate necazurile satelor şi priveam nedumerit clădirea rămasă de izbelişte. Ceva al nimănui, şi acest ceva a costat bani mulţi, banii colectivităţii româneşti şi acum trec anii, pe nesimţite zidurile se vor ruina şi un bun public se va prăpădi. Mai devastator decât orice, mai păgubitor decât cea mai îndrăsneaţă incorectitudine, este această nepăsare administrativă. Anii au trecut fără să stimuleze râvna păstrătoare a bunurilor publice, nici un interes nu a mişcat grijile de apărare a investiţiilor făcute, împotriva acestei nepăsări faţă de bunurile colectivităţii româneşti va trebui începută o aprigă luptă, pentru dezmorţi lipsa de interes, spre a înviora un simţ de răspundere mai preţios decât toaleta socotelilor din punct de vedere al legilor contabilităţii publice. De la 1924 clădirea Şcolii Normale din Tecuci aşteaptă să i se dea o întrebuinţare şi să fie terminată, iar prin acoperişul spart şueră vântul şi bate ploaia. Suficient pentru a legitima o energică acţiune trezitoare a vinovatelor nepăsări birocratice. Aliaţii nu pot creia un al doilea front în Europa GENEVA, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR transmite : Se anunţă din New York că d. Davies, fost ambasador al Statelor Unite la Moscova, a scris între altele în revista nord-americană : „încă de la inceputul războiului germano-rus, trupele germane exercită asupra Sovietelor o presiune atât de mare încât trupele sovietice au suferit pierderi atât de mari că un ajutor din partea aliaţilor a devenit indispensabil. Aliaţii nu reuşesc să creeze un al doilea front în Europa şi să uşureze situaţia bolşevicilor prin aceasta. Totul va depinde de trimiterea de material de război şi lucrul acesta este indispensabil dat fiind că industria de război rusă, în urma ocupaţiei germane, a pierdut mult din capacitatea sa. Punctul nevralgic al maşinei de război sovietice este reaua situaţie a aprovizionării cu muniții, precum şi dificultatea de a se înlocui rapid armele tehnice pierdute în cursul luptelor. Sovietele au pierdut 372 , britanicii 332 de avioane, săptămâna trecută BERLIN 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei RADOR transmite: In săptămâna trecută (31 Mai-7 Iunie), Sovietele au pierdut 372 avioane şi englezii 332, după cum anunţă oficial înaltul comandament german. mei o soluţie pentru lipsei de tonaj anglo-saxon LISABONA 8 (Rador). — Cores- insuficienţa tonajului continuă să producă grave îngrijorări guvernelor din Londra şi Washington şi că „până acum nu s’a găsit nici o soluţie pentru această problemă“. pendentul agenţiei ŞTEFANI transmite: D. Lyttleton, ministrul britanic al producţiei, a declarat presei că Avion-spital italian doborit de englezi ROMA 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Cu privire la doborârea, contrară dreptului ginţilor, anunţată în comunicatul italian din 7 iunie, a unui avion-spital italian de către aviaţia britanică, TRIBUNA dă următoarele amănunte. Avionul-spital italian pornise spre Malta pentru a veni în ajutorul victimelor violentelor lupte aeriene. Englezii, deşi ştiau că avioanele-spital italiene dau îngrijire atât aviatorilor germani şi italieni, cât şi aviatorilor inamici, s-au repezit asupra avionului şi l-au doborât. Această fărădelege nu a rămas multă vreme nepedepsită, căci puţin mai târziu formaţiuni de vânătoare italiene, care executau raiduri de baraj în strâmtoarea Siciliei, au sosit deasupra Maltei şi au doborât două avioane SPITFIRE, care luaseră parte la doborârea avionului-spital și au avariat serios altele prin focul mitralierelor. Baterie italiană in plină acţiune în luptele din pustiul marmaric. Tanc sovietic modern de tipul T 34, distrus de artileria germană (PK. Wb.). Războiul din umbră al Angliei Prin tolnfnn Halo nnrocnnnHontii! nnctrn t I Aii IViUIVU usvm WA UM|f VUUVUIU * ----------------uvuu u Hin Rnrlin «Wimi BERLIN, 8. — Dupăcum, constată cercurile berlineze, atentatul împotriva viceprotectorului Reichului pentru Boemia și Moravia, Heydpich, trebuie privit ca un gest îndreptat contra ordinei europene. Chiar momentul în care se produce această încercare de tulburare britanică este privit drept concludent. In Franţa, activitatea englezilor s’a întărit, odată cu recenta preluare a guvernului francez, de către preşedintele de consiliu Laval, care este privit la Londra ca exponentul politicei franceze care tinde la o colaborare europeană cu Reichul. Creşterea activităţii subversive în Norvegia a putut fi observată, in momentul în care s-a format un guvern norvegian condus de Quisling , în momentul în care politica internă se întărise, în chip evident. Chiar şi incidentele din Olanda îşi găsesc originea, după părerea germană, în orientarea crescândă a acestei ţări spre o colaborare economică mai strânsă, cu Reichul, iar atentatul din protectorat împotriva vice-protectorului Reichului s-a produs exact în momentul în care se realizase o revenire mai pronunţată la administraţia cehă. După părerea germană aceste observaţii întăresc convingerea că, în fond, toate aceste acţiuni subversive, în teritoriile europene ocupate, sunt provocate şi conduse din afară. De aceea se vede, în cele din urmă, în ele numai o confirmare a progreselor făcute peste tot de politica de ocupaţie germană, progrese pe care inamicul îşi dă osteneala, să le împiedice cu orice chip. Se constată de asemenea la Berlin că marea massă a populaţiei ţărilor ocupate nu a participat câtuşi de puţin la aceste incidente şi că niciodată nu a fost vorba de o reacţiune spontană a populaţiei. Incidentele regretabile, din diferitele ţări de sub ocupaţie militară, nu pot fi privite de aceea la Berlin ca rebeliuni, sau ca o evoluţie în această direcţie, ci sunt considerate, mai degrabă, ca făcând parte din războiul din umbră, pe care inamicul îl duce împotriva poziţiilor militare ale Reichului. După observaţiile germane, în toate cazurile cei ce s-au pus la dispoziţia inamicului pentru a încerca actele de sabotaj au fost anumite elemente de o factură dubioasă a căror cooperare nu putea fi obţinută decât de conducerea politică situată in afară. Cercurile informate germane nu au nici o îndoială cu privire la insuccesul (Continuare în pag. 7 a) FUEHRERUL HITLER Redacţia 3.27.53 Secretariatul 3.4046 Secretaral gen. 4.84.40 Redacţia politică 3.40.88 Redacţia sportivi 3.27.53 Provincia 4.89.28 Miercuri 10 Iunie 1942 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere IVr. 6 TELEFOANELE Cab. directorului 4.84.47 Autorul delegat 5*54^2 Contab. $1 depot 3.40.80 Abon. și publicit. 3.40.84 Control gen. Exped 4.23.32 Tipografia 4.84.48 Biroul comenzilor, Personalul, Contenciosul 4.92.59 Proprietar: „Curentul” S. A. R* Tribunalul Mon. Registrul publicațiilor. No. 174/1936 Taxa poștali plătită In numerar conform adresei direcţiei generale P. T. T. No. 29.744/1939 Abonamente: anual 12,00 lei; şase luni 600 lei , trei luni 350 lei Instituţii de stat şi particulare: sute lei anual două ri" Economia în capitala de vite ______________de P. NEMOIANU __________ Intr’o conferinţă publică rostită la tânăra „Academie Agricolă”, un mare proprietar care, în acelaş timp, este şi un cunoscut teoretician în ale economiei, polemizând cu cei ce susţin o agricultură ţărănească, ca principal pivot al viitoarei noastre politici agrare, afirmă imperativ că, între agricultura mare şi mică nu există niciun conflict de interese şi că, pentru îndreptarea situaţiei aceleia din urmă nu trebuie decât să aplicăm procedeele cunoscute ale marilor proprietăţi. Din argumentele aduse în sprijinul acestei teze, pentru moment, vom reţine unul singur şi de care ne vom ocupa în cele ce urmează. Printre avantajele exploatării în mare, conferenţiarul nostru enumera şi principiul economiei de capital, împrumutat de marii noştri agricultori de la marea industrie care, graţie acestuia şi-a putut desvolta producţia în măsură atât de mare in cursul veacului al XIX-lea, în timp ce producţia mică săvârşeşte o adevărată risipă de capital. Şi pentru a ne ilustra aceasta, Conferenţiarul ne dă următorul grăit°r exemplu : în producţia mare este deajuns să ţii o pereche de boi la 15 hectare, adică zece perechi la 150 de hectare şi douăzeci de perechi la 300 de hectare, pe câtă vreme, în producţia mică numărul vitelor este disproporţionat raţa uc mnnuc» ct* pi upi u.twţn. Acest exemplu întăreşte şi el afirmaţiunea noastră de totdeauna, confirmată şi de ştiinţa agricolă europeană că, marea proprietate tinde spre monocultură agricolă — numărul vitel°r fiind în funcţie excluziv de arat — în timp ce proprietatea mică şi mijlocie nu poate trăi decât printr’o intensă creştere şi producţie de vite, după cum ne-o dovedesc aceasta şi toate celelalte ţări europene. Prin urmare, în timp ce la marea proprietate, numărul redus de vite constituie un mare avantaj, la aceea mică şi mijlocie este un mare neajuns şi deci, stăm în faţa unui exemplu tipic de tendinţe şi năzuinţe contrarii, iar nicidecum înaintea unor interese identice. Dar, înregistrând aceste concepții diferite, întrebarea este: oare din aceste două se apropie cel mai mult de interesele Statului ? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să ne ridicăm pe deasupra celor două categorii de producători şi să judecăm lucrurile de pe un piedestal mai înalt şi pe care vremurile actuale ni-l indică mai uşor decât acelea normale de ieri. Toate declaraţiile oficiale r°stite sub regimul Mareşalului Antonescu se rezumă la dorinţa categorică a ridicării economice şi sociale a păturii noastre rurale, pentru că aceasta este izvorul permanent de înnoire a naţiei, ea reprezintă marea majoritate a poporului românesc, ea dă cel mai mare număr de ostaşi, şi din ea trebuie să răsară elitele chemate să c°nducă ţara de mâine. O asemenea politică nu se poate face fără ridicarea ţărănimii, deci a micilor agricultori, la o bunăstare cât mai înaltă, ceia ce, fără venituri cât mai mari, nu se poate atinge. In consecinţă, urmărind înălţarea poporului românesc, pontica cea mai potrivită este aceea care tinde spre o agricultură multilaterală, îmbrăţişând mai ales creşterea şi producţia vitelor, o ramură agricolă ce asigură cel mai mare câştig agricultorului mic şi mijlociu, iar nu una bazată pe cel mai redus număr de vite practicată de marea proprietate. Dacă proprie-4■>!---J„ n ni O Dr.uni n wm a uc U|Vi-o uvivtait ui uaual «aduce un venit agricol de 22.000 lei la hectar, în Ardeal 12.000 lei, în Oltenia şi Muntenia 7.000, în Moldova 5.000, iar în Basarabia 4.000 lei la hectar, aceasta se datoreşte faptului că, în Banat nu se respectă principiul economiei la capitalul de vite preconizat de marii noştri proprietari ci, dimpotrivă, şi rezultatul este la îndemâna şi controlul oricui. In orice caz, ţinem să afirmăm cu orice risc, sus şi tare, în auzul tuturora că, făcând economie în capitalul de vite, raportându-le numai la plug, — cum ne recomandă doctrinarii marilor noştri proprietari — vechiul Regat şi Basarabia foarte greu se vor putea ridica din starea lor agricolă şi socială înapoiată, orice randament de producţie cerealistă se va ajunge la hectar. Situaţia fronturilor de lupta de ST. BECEANU 1 Bătălia din Libiai continua. După 6 luni de război în Pacific PE FRONTUL RASARITEAN, numai angajamente locale menţin activitatea operativă pe ansamblul teatrului de războiu germano- sovietic. Este o stare de tranziţie naturală, sau mai bine zis o fază intermediară a operaţiunilor dintre eşecul planului ofensiv sovietic împotriva Ucrainei şi deslănţuirea ofensivei germane de primăvară. Liniştea care domneşte pe câmpul de luptă este întreruptă de acţiuni locale care urmăresc diferite scopuri. Postul de radio Londra arată că germanii încearcă pe întregul front să găsească punctul slab al sovieticilor. Nici nu se poate o afirmaţiune mai eronată. Comandamentul german nu caută puncte slabe. Nu are nevoie. In planul său de operaţiuni se conduce de alte scopuri mai înalte, ceea ce de atâtea ori a dovedit-o. In concepţia germană direcţiile mari de operaţiuni sunt de mult fixate astfel încât ele nu sunt alese abia acum. Dacă în momentul de faţă centrul luptelor se deplasează de la un sector la celălalt, aceasta se datoreşte condiţiunilor locale şi nevoilor pe care le impune situaţia acelor fronturi. In sectorul de Nord, o violentă ofensivă locală sovietică in contra părţii exterioare a poziţiilor germane din jurul Leningradului a eşuat. In regiunea lacului Ilmen au avut loc angajamente destul de vii. Pe frontul central forţele germane continuă a curăţi cu minuţiozitate forţele sovietice care au putut să se infiltreze în cursul iernii in această parte. Pe frontul de Sud domneşte linişte După marea bătălie dela Charcov o mare linişte s’a stabilit. Numai scurte dueluri de artilerie şi câteva rafale de mitralieră au loc la diferite intervale de timp. In schimb, activitatea aeriană a fost foarte intensă în ultimile 24 ore. Aviaţia germană a bombardat fără întrerupere concentrările de trupe sovietice de pe malul răsăritean al Doneţului şi a atacat cu violenţă reţeaua de comunicaţii, depozitele de muniţii şi alimente, precum şi aerodromurile sovietice din spatele primelor linii. După ştiri aduse de avioanele germane de recunoaştere, mari convoac de trupe sovietice se îndreaptă spre zona de operaţii. Aviaţia de recunoaştere germană şi-a întins acţiunea până la 000 km. in spatele frontului, executând mai multe raiduri deasupra regiunilor situate dealungul fluviului Volga, unde sovieticii construesc acum lucrări de fortificaţii. In cursul unui asemenea raid o escadrilă germană a ajuns la Saratov, localitate situată la numai 200 km. de Kuibişev. La Sevastopol, atacurile aviaţiei germane au fost intensificate în mod considerabil. Cele mai violente atacuri au fost executate în ultimele două nopţi fiind îndreptate împotriva instalaţiilor portuare. Duminică dimineaţa staţia de radiodifuziune sovietică a anunţat că Stalin a ordonat ca toate centrele industriale sovietice să fie transferate din părţile Europene ale Uniunii Sovietice în regiunile asiatice ale U. R. S. S-ului. Aceasta denotă că Sovietele îşi iau măsuri pentru a face faţă unor acţiuni germane pe care le socotesc de pe acum pline de succes. Dar transplantarea unei mari industrii în regiuni improprii, lipsite de comunicaţii şi de materii prime, nu poate să dea rezultate. Evacuarea fabricilor din regiunea Doneţului, făcută încă din anul trecut, a umplut gările, piesele fiind înşirate dealungul traseelor de cale ferată, încât şi acum zac acolo fără să se fi putut pune în acţiune. Aşa se va întâmpla şi de această dată. Războiul în Africa de Nord In Libia lupta continuă cu aceeaşi înverşunare. Un corespondent de războiu anunţă că lupta aceasta este de o violenţă nemaipomenită. După contraatacurile engleze pe care forţele Axei le-au făcut să se prăbuşească, a început o viguroasă reacţiune din partea trupelor germane şi italiene. Războiul in Extremul Orient S’au împlinit 6 luni dela izbucnirea războiului in Pacific. Aproape toate bazele britanice din Extremul Orient se află în mâinile trupelor japoneze. In acest timp trupele japoneze au făcut peste 290.000 prizonieri. Au fost doborîte 1800 avioane, au fost cap(Continuare în pag. ..»tang.v..v ..Tr. vrrsaat Reducerea raţiei de pâine în Croaţia ZAGREB, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite : Cu începere de Duminică raţia de pâine a fost redusă la 150 gr. de persoană, iar lucrătorii întrebuinţaţi la muncile grele vor primi o raţie de 200 gr. Numiri noui pentru teritoriile ocupate de niponi TOKIO 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei ŞTEFANI anunţă că consiliul de miniştri japonez a hotărât creiarea unei comisiuni speciale, însărcinate să studieze îndepărtarea tuturor numelor geografice, care amintesc de invaziunile anglo-americane şi olandeze, din teritoriile ocupate din sud. Comisia va fi însărcinată să propună numiri noui, în care se va ţine seama în primul rând de numirile băştinaşe. Brutărie de campanie sovietică, căzută neatinsă în mâinii«* trupelor germane. (Ph. Sehe.).