Curentul, iulie 1942 (Anul 15, nr. 5162-5192)
1942-07-22 / nr. 5183
f 28 pag.) 99Curentul” economic Cum se vor rezolva cererile pentru firele de bumbac Se aduce la cunoştinţa ţesătorilor de bumbac, că In vederea repartizării restului de disponibil din contingentul de fire din Italia, urmează să facă ministerului Economiei Naţionale, cereri de import documentate prin Asociaţia Profesională a Ţesătoriilor de Bumbac, in şi cânepă din Bucureşti Str. Ing. A. Saligny No. 6. Cererile vor trebui făcute pe formular obişnuit de import, arătând în motivare cantităţile angajate din cotele primite până în prezent. Ţesătoriile de bumbac sunt informate că prin cererile ce prezintă trebue să se angajeze formal că vor comanda efectiv firele ce le solicită, într’un termen maxim de 30 zile dela eliberarea licenţei. După expirarea acestui termen, firmele sunt obligate să justifice darea comenzilor. Cererile vor trebui să fie însoţite de facturi proforma în două exemplare cu două copii în traducere. La soluţionarea acestor cereri se vor avea în vedere în primul rând ţesătoriile ce fac livrări militare. Aceste cereri trebuesc depuse la numita asociaţie, cel mai târziu până la 27 iulie a. c. inclusiv, care le va înainta ministerului Economiei Naționale cu un aviz consultativ. Obligativitatea întreprinderilor de a prezenta registrele comerciale Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa întreprinderilor comerciale şi industriale că sunt obligate să prezinte registrele comerciale, atât cu ocazia aşezării impunerilor, cât şi cu prilejul verificărilor fiscale. Potrivit legii contribuţiunilor directe, întreprinderile care nu vor prezenta la verificare şi cu ocazia impunerilor, registrele lor comerciale, vor fi supuse sancţiunilor prevăzute de această lege. Ministerul finanţelor a luat măsurile necesare ca sancţiunile respective să fie aplicate tuturor întreprinderilor care nu s-au conformat sau nu se vor conforma acestei obligaţiuni legale. Preţurile maximale ale lemnelor de foc Se reaminteşte populaţiei Capitalei preţurile lemnelor de foc : a) De la depozitarii cu linii de garaj : 10.000 kilograme netăiate lei 22.000. 10.000 kilograme tăiate lei 23.000. 10.000 kilograme sparte lei 24.000. Aceste preţuri se înţeleg loco depozit pentru orice fel de esenţă de lemn de foc (şleau, fag, salcâm, etc.). b) pentru lemnele aduse de aceşti depozitari la domiciliu : 10.000 kgr. lemne netăiate 24.400 lei. 10.000 kgr. lemne tăiate 25.200 lei. 10.000 kg. lemne sparte 26.200 lei. La lemnele de foc cumpărate de la depozitari fără linii de garaj se majorează cu lei 200 la mia de kilograme pentru lemnele netransportate și cu 260 lei de fiecare mie de kilograme transportate. a) depozitarii cu linii de garaj: 1000 kgr. lemne de foc netăliate lei 2520. 1000 kgr. lemne de foc tăiate lei 2600. 1000 kgr. lemne de foc sparte lei 2700. La domiciliul consumatorului: 1000 kgr. lemne de foc netăiaite lei 2730. 1000 kgr. lemne de foc tăiate lei 2820. 1000 kgr. lemne de foc sparte lei 2920. m Preschimbarea cartelelor colective de pâine Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării comuncă următoarele : , In cursul săptămânii 20-26 Iulie a. c., se vor preschimba cartelele colective de pâine, care expiră în cursul acestei săptămâni. Pentru acestea posesorii se vor adresa în felul următor : Intreprnderile industriale cu peste 20 lucrători, 1 an şi atelierele şi întreprinderile industriale sub 20 lucrători, vor preschimba cartelele primite pentru supliment de pâine pe baza unei adrese în care se va menţona numărul total al lucrătorilor (femei şi bărbaţi) şi ucenicilor. Cererea însoţită de cotoarele vechi, va fi certificată de şeful întreprinderii, sau de delegatul ofical de pe lângă întreprindere, în căzul când el există, şi care îşi asumă toată răspunderea asupra exactităţii datelor şi a executării distribute a pâinii. întreprinderile şi atelierele ce au sub 20 lucrători vor prezenta cererea vizată de către circumscripţia respectivă ; se va menţona de asemenea în toate cererile numărul raţiilor avute pentru cele şase intervale precedente. Pentru fiecare întreprindere se va face o singură cerere pentru lucrători , eventual pentru cantină şi cămi. Depunerea cererilor se va face începând de Joi 23 Iulie a. c. la Ofeiul Raţionalizării Consumului, Calea Victoriei 133. Spalele, sanatoriile, casele de sănătate, se vor prezenta Sâmbătă 25 Iulie a. c. la Ministerul Sănătăţii, Direcţia Medicine Curative, pe baza unei situaţii întocmită şi semnată de d. medic şef al spitalului în conformtate cu instrucţiunile precedente. Cantinele Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, vor primi cartele de la acea Instituţie începând de joi 23 iuli a. c. Cantinele Instituţiunilor publice şi pariculare pentru funcţionarii lor vor depune cererile pentru cartelele colective de pâine, la Oficiul Raţonalizării Consumului cu începere de Jo 23 Iulie ora 8 dimineaţa. Toate instituţiunile depinzând de Directa Generală a Căilor Ferate române, vor trimite cererile la Direcţa Asistenţei C. F. R., care le va trimite centralizate pe categorii la Oficiul Raţionalizării Consumului, Luni 27 Iulie a. c. Toate instituţiunile depinzând de Primăria Municipiului Bucureşti, vor trimite cererile la Direcţia Economatului de pe lângă acea Primărie, care le va trimite ,centralizate pe categorii la Oficiul Raţionalizării Consumului, Sâmbătă 25 iulie a. c. Strănutul a fost şi este considerat, atât la popoarele primitive, cât şi la cele civilizate, din cele mai vechi timpuri şi până în ziua de astăzi, ca un semn supranatural, iar poporul l-a interpretat în diferite chipuri, socotindu-l ca o prevestire bună sau rea, după împrejurări. La baza tuturor credinţelor privitoare la strănut stă concepţia străveche, păstrată încă la multe popoare primitive, că, în timp ce omul strănută, îi intră sau îi iese, prin nări, un duh rău sau o părticică din suflet. Teama de a nu i se întâmpla ceva rău, ba chiar moartea, celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la popoarele civilizate, la cunoscuta urare ce se adresează în asemenea împrejurar: Doamne ajută ! — Să-ți fie de bine ! — Sănătos ! etc., cum se obicinuește la noi. Tot astfel la Francezi : A vos souhaits ! A voîra santé! — Dieu vces bânisse! — la Italieni: Alia salute ! — Viva ! — Felicită ! — la Spanioli : Dios le ayude ! — la Germani : Helf Gott! — Prosti! — Gesundheit ! — la Englezi : God bless you ! — la Slavi : Na zdorovie ! (Rușii) — Na zdrowie! (Polonezii) — Na zdravlje ! (Sârbii) — Na zdrave ! (Bulgarii) — la Albanezi : shëndet ! (sănătate) — la Greci : ghiasu! (sănătate ţie) etc. Vechii Greci urau celui ce strănuta : „să trăeşti, Zeus să te păzească !” După cum raportează Pliniu, împăratul Tiberiu, care era de o fire posmorîtă, pretindea să i se ureze sănătate, când se întâmpla să strănute, chiar atunci când se afla în trăsură. Şi Pliniu se întreabă mirat : „de unde vine obiceiul de a se face urări celui ce strănută ?" I se poate răspunde acum că era un obiceiu magico-religios, un fel de conjuraţie care are de scop înlăturarea efectelor dezastruoase ale acţiunii duhului rău, strecurat prin nări în corpul celui ce a strănutat. La noi, când strănută un copil mic trebue neapărat să-i urezi : Doamne, ajută-i cu bine! sau Sănătos ! ca să crească mare. Până şi calului trebue să-i zici : „sănătos !" când strănută. In Franţa, Bretonii din Finistère fac şi ei invocaţiuni în favoarea cailor, când aceştia strănută, şi-i recomandă sfântului Elei, patronul lor. In Bucovina se crede că dacă strănută cineva noaptea, trebue neapărat să i se ureze , sănătos !", căci altfel se poate întâmpla să se afle vreo strigoaică pe-acolo, care să-l pocească sau să-l omoare. Se povesteşte că a fost un fecior de boier care-şi propusese să plece noaptea la drum. Calul îi sta legat afară, numai să-l încalece şi să pornească. Un tâlhar însă, văzând calul, se apropie să-l fure. Tocmai atunci vede prin fereastră pe un strigoiu care se apropiase de patul feciorului de boier şi era gata să-i sugă sângele sau să-l pocească. Atunci se întâmplă ca feciorul să strănute. „Sănătos ! a strigat tâlharul de afară, iar strigoiul, de ciudă, a crăpat, căci, de nu-i ura tâlharul sănătate, feciorul boierului era în primejdie de moarte. Auzind cei din casă sgomotul, au eşit afară, întrebând ce este. „Veniţi singuri şi veţi vedea", le răspunse tâlharul, „să vă încredinţaţi ce treabă v’am făcut". Şi le arătă strigoiul crăpat. Cu toţii s’au bucurat şi i-au dat de bună voie calul. De atunci a rămas obiceiul ca totdeauna să se ureze celui ce strănută : „sănătos !" (Voronca, Datinele 1074). Una din credinţele cele mai răspândite, la noi şi la multe alte popoare, e următoarea : dacă a strănutat cineva îndată după ce el însuşi sau altul a afirmat ceva, spusele lui sunt adevărate sau se vor împlini în viitor. Această credinţă e atestată şi la Grecii din antichitate. După credinţa rabinilor, strănutatul era, la început, o prevestire de moarte, dar patriarhul lacov ar fi obţinut de la Dumnezeu ca efectul lui să se schimbe în bine. După Aristotel, dimpotrivă, strănutatul e o favoare a cerului pe care trebue s’o primim şi s’o cinstim ca pe un lucru sfânt şi ca un semn de sănătate deplină. Această credinţă e împărtăşită şi de Hipocrat, care socoteşte chiar că o femeie însărcinată e plină de noroc, când strănută mai des. In timpurile noastre, cu foiarte puţine excepţii, strănutul e considerat ca o prevestire bună, e semn de chef şi de veselie. La noi, ca şi aiurea, i se dau încă interpretări diferite după timpul, după împrejurarea în care se produce şi după frecvenţa lui. Astfel, Cine strănută în seara de Sf. Vasile va avea noroc tot anul sau va primi daruri a doua zi. Această credinţă o găsim şi la alte popoare. Cu privire la obiceiu de a se dărui ceva aceluia ce strănută la Sf. Vasile, Del Chivo aminteşte datina (de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu) de a se închina un pahar de vin aceluia ce a strănutat la masă şi de a i se dărui două bucăţi de postav. Dacă se întâmpla să strănute Domnitorul, i se dâruia, pe stama visteriei, o bucată de stofa de brocat de aur, pentru a-şi face o haină (Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. Iorga, p. 63). Cei ce nu strănută în ziua de Anul nou, acela nu va ajunge până la anul viitor. Când un copil strănută la lăsatul secului, atunci să i se dăruească o vită oarecare, ca să aibă parte şi noroc de ea. Vinerea, fiind o zi nefastă, cine strănută în această zi, dimineaţa, va avea supărare în timpul zilei. Dacă strănută cineva Sâmbătă dimineaţa, nu va sfârşi lucru, ce şi-a propus. Cine strănută de două ori e a bine; cine strănută numai odată sau de trei ori e semn rău. La fel cred Saşii din Ardeal şi locuitorii din munţii Boemiei. Alţii cred însă că strănutatul de trei ori în şir e semn de mare chef (Tecuci). Aceeaşi credinţă o regăsim şi aiurea. La Englezi găsim următoarele credinţe. Dacă-ţi vine cineva în casă şi strănută odată, roagă-l să mai stea, căci e semn de noroc; dacă însă strănută de două ori, pofteşte-l să plece. Dacă strănută cineva trei nopţi de-a rândul de câte două ori, trebue să moară cineva din casa aceea. Dacă intră cineva într’un han şi strănută de două ori, să-şi ia catrafusele şi să-şi caute alt adăpost,, dacă vrea să nu păţească ceva. Omului care strănută o singură dată Luni de dimineaţă, când se scoală, are să-i meargă bine toată săptămâna ; dacă strănută de două ori, se va întâmpla contrariul. Japonezii cred următoarele: omul care strănută o singură dată a vorbit de bine în momentul acela; dacă strănută de două ori, e vorbit de rău ; dacă strănută de trei ori în Șir, e semn că lumea-şi bate joc de el ; dacă însă strănută de patru ori, apoi... are guturaiu. Când strănută un bolnav, e semn că se va însănătoşi. Această credinţă, foarte răspândită la noi, o găsim la multe alte popoare. In peninsula Sorrento (Italia) se crede că cine strănută la începutul unei boale nu se va mai face bine; dacă însă strănută când începe să se întremeze, se va face sănătos. In Bucovina se crede că dacă-i vine cuiva să strănute și nu poate, e semn că va fi purtat de nas de nevastă-sa sau... de altcineva. Nu putem încheia acest articol fără a pomeni următoare ciudată întâmplare pe care o povestește cronicarul Neculce în ale sale „O samă de cuvinte" : „Barnovski-Vodă mergând cu multă groată din ţară la Poartă, cu mulţi boieri şi mazili şi curteni şi cu ceilalţi mai proşti, şi preoţi şi cu călugări, şi mergând pe drum şi popoind, şi şezând la masă, au început a strănuta Barnovski-Vodă dos şi tare. Iară boierii cari erau la masă cu Barnovski-Vodă i-au zis după obiceiu : „Sănătos, Doamne, şi pre voia Măriei Tale!" Iar pe urmă, văzând că tot strănută, un boier să fi zis : „Viermi, Doamne !" şi cum i-au zis „Viermi, Doamnei", au şi tăcut de strănutat”. Acest exorcism — căci era, fără îndoială, un exorcism pentru alungarea duhului necurat care provoca strănutul — nu l-am mai întâlnit nici la noi, nici la alte popoare. EMPIRICUS Abecedar latin Reminiscenţe păgâne — Strănutai in credinţele noastre — Taxa benevolă asupra veniturilor proprietăţilor agricole Taxa benevolă de 1 la sută asupra veniturilor proprietăţilor agricole, în folosul Camerelor Agricole, se menţine şi pe exerc. 1942-43, conform legii Camerelor Agricole. -----oxoxoxox • xoxoxoxo---- Vehicule pentru ghiaţă Subsecretariatul de Stat al aprovizonării aduce la cunoştinţa autorităţilor, întreprinderilor alimentare, ca şi fabricilor şi revânzătorilor de ghiaţă, care sunt lipsiţi de suficiente mijloace de transport, să se adreseze la prefectura poliţiei Capitalei, serviciul circulaţiei, în fiecare zi până la ora 7.30, pentru a obţine contra plată, vehculele necesare transportului de ghiaţă . Orice informaţiuni sau reclamaţiuni în legătură cu obţinerea vehiculelor se vor adresa subsecretariatului de Stat al aprovizonării, direcția transporturilor, telefon 5.40.26 și 4.42.00 interior. -----oxoxoxox • xoxoxoxo---- Asigurarea seminţelor din noua recoltă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a luat măsuri pentru asigurarea seminţelor, din noua recoltă, necesare la înfăptuirea planului de cultură de toamnă şi primăvară. Sămânţa pe care şi-o vor păstra-o agricultorii va trebui să fie curată, de soi bun şi sănătos. Ministerul nu va achiziţiona seminţe decât pentru aprovizionarea regiunilor eventual deficitare. -----oxoxoxox • xoxoxoxo----Acte de Notariat LUNI, 7a IULIE 1942 VANZARI-CUMPARARI — 21127 — Berceanu I. C. D. Fănica S. a. — vând Vasile și Anica Mihăilescu, imob. itr. Balcic 13, lei 160.000. — 21068 — Reiner Paul şi Frederik —Costea Gavrilă şi Simionaţ Petre, imob. Com. Sub. Lupeasca, cu 100.000 lei. — 21069 — Horovitz Aurelia — Maria Costin — apart., str. Atena 8, cu lei 355.000. 21095 — Albulescu Maria — Aron Berghian, imob., str. Răcoroasa 9, lei 205.000. — 21114 — Ionescu Nicolae — C. Ionescu Ferando, imob. str. Negru Vodă 34, lei 120.000 — 21126 — Otopeanu N. Marta — Gheorghe Otopeanu ,imob., str. Simion Bărnuţiu 5, cu lei 300.000. — 21103 — Gohn Friederch —Natalia Nedea C. Ionescu, apart., str. Precupeţii Vechi7, cu lei 1.000.000. — 21110 — Ghiţulescu Iile a. a.—Marta şi Mihalache Ioniţă, imob., strada Târnava 27, cu lei 250.000. INSCRIPTIUNI IPOTECARE — 21107 — Tănase Ilie şi Constanta ipotechează Casei Aut. de Finanţare şi Amortizare, imob., str. Matei Voevod 44, s. a., pentru garantarea împrumutului de lei 4.500.000, contractat de ing. I. Teodoru. ACTE DOTALE — 21105 — Teodorescu Tinca şi Nic., constitue dotă Elena Teodorescu la căsătoria cu I. Mugioiu, imob. str. Călugăreni 18, eval., lei 400.000 Amenajarea nouilor orezarii Se aduce la cunoştinţa agricultorilor, că ministerul Agriculturii prin serviciul îmbunătăţirilor Funciare va continua şi în anul agricol 1942—43, campania de extindere a culturii orezului. Cei interesaţi din judeţele în care această cultură reuşeşte, se vor adresa serviciului îmbunătăţirilor Funciare în B-dul Const. Brâncoveanu (fost Regele Albert) No. 27 etaj I, Bucureşti, — pentru a fi trecuţi pe programul de lucru, — cunoscând că cererile vor fi luate în considerare numai în ordinea înscrierei. Se atrage atenţia că orezăriile pregătite din toamnă, imediat după strângerea recoltelor, sunt cele care dau rezultatele cele mai bune. Distribuirea zahărului Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării face cunoscut următoarele : Distribuirea zahărului necesar hranei pentru populaţia Capitalei pe lunile Iulie şi August a. c., se va face cu începere de la 21 Iulie a. c., pe baza bonului Nr. 4 din cartela nouă, astfel: 1.200 grame pentru populaţia creştină ; 400 grame pentru populaţia de origină etnică evreiască (cu bonurile barate). Toţi comercianţii grosişti şi demigrosişti, se vor aproviziona de la S. A. pentru Comerţul Zahărului, cu cantităţile de zahăr în limita justificărilor cu bonuri pe care le-au depus pe luna precedentă. Bonurile 2 şi 3 sunt valabile Încă până în seara zilei de 22 Iulie a. c. Comercianţii sunt obligaţi să justifice cantităţile de zahăr eliberate pe baza bonurilor Nr. 2 şi 3 depunănd la grosişti bonurile amintite până cel mai târziu în seara de 27 Iulie a. c. Grosiştii sau demigrosiştii, vor depune bonurile Nr. 2 şi 3 primite de la detailişi la Oficiul Raţionalizări Consumului, cel mai târziu până în seara de 31 Iulie a. c. Comercianţii sunt obligaţi să satisfacă pe toţi consumatorii cari deşi nu sunt înscrişi la magazinul lor, locuesc în apropierea acelui magazin. Deci toţi consumtorii cari au obţinut cartele după ce s-au făcut înscrierile la magazine, sau şi-au schimbat domiciliul vor fi aprovizionaţi de comerciantul cel mai apropiat de domiciliul lor. Cu rentulAMUL XV, No. 5183, Miercuri 22 Iulie IS4# ^ La zi Ce noşlia d. Roosevelt Dacă Statele Unite nu au pus Încă pe picior de război Industria lor uriaşă şi nici nu au putut trimete în linia de joc nicio singură divizie complet echipată, au mobilizat, în schimb, întregul lor geniu publicitar In serviciul răsboiului şi nu au cruţat miliardele pentru a făuri o gigantică organizaţie propagandistică, fără asemănare in lumea Întreagă. Folosind aceleaşi mijloace ca pentru lansarea gumei de mestecat, a telefonului, a rachidelor sau a cutărui antinevralgic, Roosevelt a mobilizat 1400 experţi de publicitate pentru conducerea uriaşei campanii propagandistice, in favoarea războiului, încercând să „lanseze" victoria ca pe un dendlirice. Publicul din Statele Unite şi din restul continentului trebuia pe deo parte, speriat de „groaznica primejdie a puterilor Tripartite" iar pe de alta, convins de o mulţime de lucruri caii de cart mai greu de convins: ba că alianţa capitalismului yankeu cu bolşevismul e ceva gresc şi chiar avantajos pentru cel dintâi, ba că America de Sud, „foarte ameninţată de Axă", trebue să ceară protecţia Statelor Unite, etc. etc. Cu toată uriaşa aparatură, cu toate miliardele investite, cu toată genialitatea experţilor in publicitate, sarcina este extrem de ingrată. Prea trebuiesc folosite minciuni sfruntate şi prea se scontează naivitatea marelui public care are şi alte surse de informaţie. Experţii raportează că această uriaşă campanie de propagandă are nevoie şi de lapte concrete: izbânzi militare, succese diplomatice, aderări de neutri... Dar de unde să iei aceste „lupte concrete"? In schimb Înfrângerile militare şi diplomatice se ţin lanţTM Roosevelt, foarte plictisit de propaganda radiofonică japoneză care intercalează In ştirile de răsboi, convorbiri cu prizonierii americani foarte atent ascultate de publicul din Statele Unite, a chemat de urgenţă pe generalul Marshall, cerându-i să pună imediat să vorbească la posturile de radio americane, prizonieri japonezi. Generalul Marshall, deveni alb ca varul și începu să bâlbâie: — Să vedeți... dar... numai că... — Ce vrei să spui? întrebă cu priviri congestionate Roosevelt. — Că... n'avem de unde să luăm prizonieri japonezi. — Cum? Nu am luat până acum nici un prizonier japonez? — Nici unul. — Dar paraşutiştii de la Pearl Harbour? — Cei mai mulţi au pierit dând foc aeroporturilor noastre cu mâna lor, iar alţii şi-au făcut „hara-kiri" înainte de a fi prinşi. — Dar piloţii avioanelor japoneze doborâte? — Piloţii japonezi nu au paraşute... Roosevelt a rămas împietrit. Va să zică, faimosul său „The big dive", uriaşa campanie propagandistică cu care vrea să zdrobească forţele tripartite, nu servea la mare lucru, dacă ea nu se bizuia şi pe reale victorii militare, care la rândul lor nu se fabrică de la Casa Albă... A. Pomescu Probleme de erică de azi ale pedagogiei româneşti Numele d-lui Stanciu Stoian este îndeajuns de cunoscut în pedagogia românească prin lucrările d-sale care, dela 1928 lacoace, începând cu acea metodică a clasei I-a primare, s’au adăogat an cu an, îmbrăţişând toate aspectele pedagogiei contimporane, până la această masivă contribuţie asupra cunoaşterii problemelor de eri şi de azi ale pedagogiei româneşti. Lucrarea recent apărută de sub teascurile editurii ,Scrisul Românesc“ şi intitulată „Probleme de ieri şi de azi ale pedagogei româneşti“, aduce o largă şi preţioasă contribuţie la cunoaşterea unui mare capitol de vieaţa şcoalei. E interesant să cunoaşteam căpedagogia românească a avut precursori de seamă chiar printre domnii ţărilor româneşti, ca Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir, enciclopedistul cele mai de seamă al veacului XVIII-l lea. De la influenţa slavonă, care dăduse naştere în Moldova, prin ucenicii lui Petre Movilă, unei şcoli de erudiţie, în care era şi puţin amestec latin şi grec, se trece pe nesimţite la o influenţă franceză care se desfăşoară paralel cu una germană, avându-şi fiecare susţinătorii ei, de proporţiile unui 1. Eliade Rădulescu, Ion Ghica, V. Conta, Simion Bărnuţiu, Ion Popescu, ca să ajungem la herbertianul şcoalei româneşti, d. prof. G. G. Antonescu, spirit format la şcoala germană. E bine iarăşi de ştiut că pedagogia românească — şi aici e marele merit al lucrării d-lui Staniciu Stolian, — a găsit în scriitorii noştri, indiferent de curente şi şcoli literare, aprigi susţinători. Un junimist ca Titu Maiorescu, ajuns ministru al şcoalelor, un M. Eminescu, I. Creangă şi alţii, vor fi mereu prilej de cercetare în legătură cu domeniul pedagogiei şi psihologei. Opera lor are, pe lângă meritul literar pur, un profund sens moral. Dintre pedagogii de actualitate, un S. Mehedinţi, C. Rădulescu-Motru şi alţii care sunt continuatorii aceluiaş spirit junimist şi semănătorist, ca şi reprezentanţii poporanismului (care în pedagogie ne-au ne-au dat pe un Spiru Haret, D. Gusti, St. Zeletin şi alţii), şi-au dat osteneala să îndrumeze şcoala românească pe făgaşuri noui, aducând o largă contribuţie atât la cunoaştere ei, cât şi mai ales, la sprijinirea ei. După prezentarea acestui cadru de mişcare a pedagogiei româneşti, impresionant prin bogăţia de cunoştinţe şi material, d. Stanciu Stoian trec la problemele de actualitate ale pedagogiei româneşti, probleme care trebuesc luate în serios şi sprijinite, deoarece de ele depind reforma ce se va da şcolii. Aceste probleme sunt: ridicarea culturală a satului, rolul sociologiei înformarea învăţământului, tradiţia şi prejudecată în şcoală, grupul şcolar, promovarea elevilor în şcoala primară, educaţia cooperatistă, educaţia fizică, scrierea frumoasă şi predarea ei în şcoala primară, etc. Toate aceste probleme sunt bine studiate şi prezentate pe toate feţele, cu obiectivitate de simţire şi realizare. Dar lucrarea d-lui Stanciu Stoian trebue citită în totul de către acei cari au grija şcoalei româneşti. Ceea ce am vrut sa facem aici, a fost să trezim tocmai acest interes pentru lucrare care se cere studiată. In sărăcia actuală de scrieri în legătură cu educaţia şi învăţământul, o scriere ca aceasta este un eveniment: să găsim o clipă răgazul de a-l cerceta. D. Iordan Expoziţie şcolară Camera de Comerţ şi de Industrie din Capitală aduce la cunoştinţa publicului, că expoziţiile Şcoalei Industriale a Ucenicilor Metalurgişti, constând din probe de examen, lucrări manuale, modele, calcule de rezistenţă, executate de elevii acestei şcoale, cât şi expoziţia Şcoalelor Practice de Comerţ, din Palatul Camerei de Comerţ, Str. Bursei Nr. 4, rămân deschise până la 10 August a. c. Vizitarea expoziţiilor se face zilnic între orele 16—20, iar duminicile şi sărbătorile între orele 9—13. Intrarea liberă. CUGETAREA — GEORGESCU DELAFRAS a lansat romanul la o de ORIO VERGANI In românește de MARIELLA COANDA carte reprezentativă a literaturii italiene moderne Succesul artei populare româneşti în Germania facterul mâneştilui nostru. ... Cele patru expoziţii de artă populară românească de la Viena, Stuttgart, Frankfurt şi Colonia, au avut aşadar un rol deosebit de a înfăţişa poporului german una din forţele poporului nostru, ele răspunzând unei tmbtî neceslm tati de propagandă, acum, când, pe ldngfl faptele de arme, naţiunile cauta să se cunoască unele pe altele ţi să se afirme pe tărâm cultural. specific al artei populare raji spiritul inventiv al poporu-In intenţia de a face căt mai cunoscute, peste hotare, valoarea şi posibilităţile creatoare ale poporului român, ministerul propagandei naţionale a organizat anul acesta o serie de expoziţii in principalele orare germane, in cadrul cărora au fost înfăţişate opera de artă populară românească realizată, de ţăranii noştri. Prin aceste expoziţii străinătatea a avut prilejul să cunoască mai deaproape caracterul sufletesc şi moral al poporului român, însuşirile lui artistice, precum şi înaltele-i idealuri ce caracterizează şi pentru care luptă România. Obiectele expuse constau din sculpturi în lemn, obiecte casnice lucrate artistic, ţesături, vase de ceramică, toate produse din spiritul inventiv al poporului şi executate de artişti din mijlocul poporului, in dosul cărora pulsează însuşi sufletul naţiei Expoziţiile au avut loc, pe rând, la Viena, Stuttgart, Frankfurt şi Colonia, stârnind peste tot un interes deosebit în rândurile vizitatorilor şi un larg ecou în presa germană. Aceste expoziţii de artă populară românească, din Germania n’au avut numai ecoul de a satisface curiozitatea cercetătorilor şi etnografilor germani, ci ele au avut şi misiunea de a arăta Germaniei adevărata faţă a României şi meritele reale ale poporului român. Prin obiectele expuse acolo vorbea poporul român, însuşi, a cărui vitejie pe câmpul de luptă este egalată de posibilităţile lui creatoare pe câmpul artistic şi cultural. Poporul german a avut ocazia să cunoască pentru prima dată sufletul şi valoarea naţiunei romăne ale cărei trăsături fundamentale sunt exprimate în aceste opere de artă populară care alături de limbă şi de puterea de rezistenţă a masei, constitue stâlpul vieţii româneşti. Peste tot în oraşele germane expoziţiile româneşti de artă populară s’au bucurat de un succes strălucit. Sute de vizitatori treceau zilnic prin faţa obiectelor expuse, ajungându-se uneori, cum s’a întâmplat la Colonia, la cifra record de 2200 vizitatori într’o singură zi. Dificultăţile şi mai ales presa — cea obicinuită şi cea ştiinţifică — a acordat acestor manifestări româneşti o atenţie deosebită. In fiecare zi ziarele germane, de la cotidianele politice, până la revistele periodice, au consacrat articole, studii sau note informative despre arta populară românească, comentându-se în acelaş timp meritele poporului român, eforturile lui în lupta comună pe care o duce alături de Germania şi străduinţele de a colabora cât mai intens la crearea nouei ordine europene ale cărei fraze se pun acum prin colaborare tuturor naţiunilor aliate. Oameni de ştiinţă şi etnologii au cercetat îndeaproape caracterele artei populare româneşti, punând in evidenţă asemănările cari există între arta românească şi cea germană, relevând in acelaş timp marea originalitate, ca 1 »■■■ — — I Festivalul dela „Aro*1 pentru sărbătorirea victoriei dela Sevastopol Duminică dimineaţă a avut loc la sala ARO un mare festival organ««» de revista ARMATA, cu concursul secţiei de propagandă a Marelui stat Major, închinat victoriei dela Sevastopol. ... In faţa unei săli arhipline, festivalul a fost deschis prin intonarea Imnului Regal Român, a imnurilor germane și a celui italian, executate de orchestra simfonică a armatei de sub conducerea d-lui căp. Juncu Dumitru. Cuvântarea de deschidere a fost rostită de d. general Georgescu Pion, care a reliefat însemnătatea victoriei de la Sevastopol, unde armatele române, înfrăţite cu cele germane au scris una din cele mai strălucite pagini ale războiului pentru desrobire. D. George Vraca a recitat „Sseastotpolul", a doua scrisoare din Crimeea, versuri de maiorul Mîrcel Mărcovu. Au urmat apoi reportajele de război de la Sevastopol, precum şi „Românii la Balahlava" schiţă de război de d. Codin Lăzărescu. Partea muzicală a fost alcătuită din „Coriolan", uvertură de Beethoven, executată de orchestra simfonică a armatei sub conducerea maestrului Teodor Rogalski, „închinarea eroilor de la Sevastopol", marș eroic de căp. de rezervă I. Ghiga, executat sub conducerea d-lui căpitan Juncu Dumitru, iar in cinstea armatei germane s’a executat „Uvertura Rienzi" de Wagner. La urmă a fost executat „Marșul festiv" de Teodor Rogalski, sub conducerea autorului, după care a avut loc rularea filmului „Victoria de la Sevastopol", ediţie specială O. N. C. in primă viziune, executat de operatorii de războiu căp. Panţu Constantin şi caporal T. R. Simionof Al. Festivalul, care s-a bucurat de un mare succes de public, a fost dat în folosul Darul Ostașului din Crimeea. BIBLIOFILA Cel mai mare anticvariat din ţară cumpără şi vinde : cărţi române, străine ediţii rare, stampe, gravuri, monede, documente, picturi alese. BIBLIOFILA în faţa ziarului ».CURENTUL”, str. Domniţa Anastasia 8. Tel. 3.32.82. &$5pî0g lâ/ruif'A’jţtâie Marţi 21 Iulie 1942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55 1 8.00 : ORA DIMINEŢII- Deschiderea emisiunii. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA • SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale in limbile ucrainiană şi rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Quartetul de mandoline. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RĂNIŢILOR . Orchestra Costică Tandin (voce : Rodica Bujor şi Alex Grozuţa). 15.30 : Reportagii germane de pe front. 15.40 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA • 17.40: Emisiuni speciale in limbile ucrainiană şi rusă RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Orchestra Societăţii Române de Editură (voce: Liana Petrică şi Ion Luican). 19 00 : Alecu Dan : Egiptul. RADIO ROMANIA 19.15 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15 : ORA ITALIEI. I D-ra Mariella Coandă: „Amintiri din Roma“. II. D-ra Maria Teresa Ferrero : „Canzoni del Vesuvio“. III Actualităţi italiene. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serile serviciului german. 20.00 : Radio jurnal. 20.10 : Muzică variată (discuri). " " 20.20 : Jurnal în limba turcă. 20.35 : Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO I Ciclul „Poeţii satului românesc". Dem. Theodorescu : „Şt. O. Iosif. 21 00 : Concert simfonic de muzică clasică (discuri) . 22.00 : Radio jurnal. Sport. 22.20: Muzică din operete (discuţi). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00 : Muzică variată uşoară (disc.). 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA (280,9 ro) 13.00: Deschiderea emisiunii. Învăţătura zilei. Muzică uşoară (discuri). 13 20 : Radio Jurnal (I). 13.30: Orchestra Grigoraş Dinicu (discuri). 14.00 : Radio Jurnal (II). 14.20 : Muzică variată pentru masă (discuri) 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30 : Deschiderea emisiunii. Muzică patriotică (discuri). 18 50 : Radio jurnal in limba rusă. 19.00 : Muzică de Händel (discuri). 19.15: Actualităţi culturale. D. prof. Mircea Manca? 19.30: Din operete cunoscute (disc.). 2000 : Conferinţă. D. dr. Gr. T. Popa: Starea actuală a ideilor de evoluţia. 20.15 • Coruri româneşti (discuri). 20 30 : Radio jurnal (III). 20.40: Orchestra de promenadă din Iaşi dirijată de d. prof. Alexandru Garabet. 21.10 : Lieduri (discuri). 21.30 • Continuarea programului orchestrei de promenadă 22.00 : Radio jurnal (IV). 22 20 : Muzică de jazz (discuri). 22 30 : închiderea emisiunii.