Curentul, octombrie 1942 (Anul 15, nr. 5254-5284)
1942-10-14 / nr. 5267
8 PAGINI 5 LEI ANUL XV, No. 5287 Miercuri 14 Octombrie 1942 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ' ŞI ADMINISTRAŢIA' Strădui Belvedere Nr. 6 « TELEFOANELE» Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sportivă Proma. v.j, Biroul OWBpnţtUo:' Tribunal! Taxa post direct Aboniiment 3.27.53 8.40.86 4.84.40 8.40.88 ,2.27.53 4.89.28 Cab. directorului 8.84.41 Ad-torul delegat 5.54.82 Contab. 1l depoz. 8.40.80 Abon. el publicit. 8.40.84 Control gen. Exped. 4.23.32 Tipografia 4.84.48 Personalul, Contenciosul Clientul” S. R. 4.92.59 tilul publicațiilor. No 174/1988 In numerar conform adresate P. T. T. No. 29.744/1939 Tanual 1200 lei; şase luni 600 lai; trei luni 850 lei Instituţii de stat şi particulare: două mil cinci ( sute lei anual Constatări cu privire la românizare — ——— de PAMFIL ŞEICARU ■■■■i Examinând într’o amplă expunere reforma românizării, d. Titus Dragoş, titularul departamentului, a fixat unele principii care se impun prin limpedea lor formulare : „Românizarea vieţii economice înseamnă stabilirea condiţiilor de exploatare a avuţiilor ţării prin români în beneficiul naţiunii de sânge românesc“. O asemenea operă nu se poate înfăptui de la o zi la alta. Nu este vorba numai de o trecere a proprietăţii din mâinele evreilor în mâinele românilor ci de a păstra şi după această delicată operaţie, acelaş ritm al producţiei. Deci, în primul rând, se impune o severă selectare ca numai cei calificaţi, elementele energice, de iniţiativă, să ocupe locurile rămase de la evrei . O lege a românizării creiază cadrele, dar nu poate să umple simultan cu un nou conţinut de energii cadrele creiate. Cu cât se va păstra mai multă prudenţă, alegerea înlocuitorilor români făcându-se cu mai îndelungă chibzuinţă, cu atât această mare reformă va avea în viitor consecinţe de durată. Cineva îmi remarca apariţia persanilor în comerţul românesc. Oricât de mare mi-ar fi simpatia pentru verva melancolică a lui Omar Kayam, pentru poezia lui Hafiz, sau Saadi, aceste infiltraţii ale Orientului nu mă pot bucura, fiindcă simt prezenţe cari contrazic rosturile esenţiale ale legii românizării. D. Titus Dragoş a indicat între alte greutăţi, cu care a avut şi are de luptat. „Mentalitatea publică tulburată de înţelegerea greşită a sensului şi resortului administrativ de românizare şi îndemnată în atitudinile ei de o febrilă preocupare de câştig foarte frecventă ca psihoză publică în perioadele de criză socială şi politică“. A existat un adevărat iureş de pretenţii, un asalt al improvizaţiilor, justificate doar prin iluzia unui câştig uşor şi o îmbogăţire fulgerătoare. Fiecare s’a socotit îndreptăţit să participe, ca la un praznic, fără nici un fel de obli- ^ gaţii, fără să socoată un singur moment că ideia românizării a pornit de la punctul de vedere al unei necesităţi naţionale, deci toate pretenţiile, toate veleităţile individuale vor trebui să se subordoneze unei discipline naţionale, adică să nu se accepte nici o nepregătire zgomotos îmbulzită, fiindcă — mai ales în timp de războiu — nu este îngăduită nici o experienţă care ar putea să scadă potenţialul de producţie. Reforma românizării să nu contrazică interesele economiei naţionale, în timp de războiu şi nici să nesocotească principiile fundamentale ale producţiei. Să luăm câteva exemple. Nimeni nu arendează o moşie, sau o vie, pe termen de un an, fiindcă cine se pricepe nu-i dispus să joace la loterie, fiindcă numai pe o perioadă de cinci ani un vrednic gospodar poate realiza un beneficiu cumpănind anii buni cu anii răi. Nu cunosc care este starea viilor expropriate dela evrei şi nici suprafaţa lor, dar nu m’ar surprinde de fel dacă s’ar fi părăginit datorită sistemului arendărilor pe termen scurt. Arendaşul bun face investiţii, dar numai un termen mai lung al arendării poate să-i asigure scoaterea acestor investiţii. Aceleaşi criterii sunt valabile şi pentru întreprinderile industriale şi nu ar strica dacă d. Titus Dragoş ar organiza un control asupra rezultatelor românizării, adică să examineze individual, cu minuţiozitate, dacă cel care şi-a asumat răspunderea unei întreprinderi, ce i-a fost încredinţată de ministerul românizării, a corespuns sau nu. Această severă de inventariere a rezultatelor va înlesni orânduirea metodică a lucrărilor ca reforma să fie dusă cu succes până la capăt. In treacăt d. Titus Dragoş a mai pomenit şi de „incuria şi incorectitudinile întâlnite, în câteva cazuri personale, în cadrele funcţionăreşti, în care pasiunile şi interesele personale erau ajutate de starea de aglomerare şi nelămurire a lucrurilor“, stări de lucruri cu care a avut de luptat. Este o mărturisire utilă, fiindcă sincerităţile curajoase sunt mai de folos, decât acoperirea cu grijă a unor deficienţe în execuţie, deficienţe provenite, fie din vina personalului, fie din metoda sau concepţia greşită. Recapitulările sunt necesare pentru a vedea îndreptările posibile. In orice domeniu de activitate nimic mai primejdios decât să-ţi reazimi acţiunea pe date care nu corespund realităţilor, ca şi când ai vroi să construeşti pe o temelie cu calculul de rezistenţă greşit. Mai gravă chiar decât incorectitudinea este incuma, fiindcă dacă există o limită la incorectitudine, fie şi aceea pe care o impune, în chip firesc, teama de sancţiuni, la incume nu există nici o margine. Mi-a fost dat să văd case care datorită unor administratori lăsători au început să arate semne de suferinţă. Ajunge câteva bucăţi de ţiglă smulse de vânt dintr-un acoperiş ca ploaia să se prelingă prin tavan şi să ruineze o casă oricât de solid ar fi construită. Unii cărora li s-a încredinţat administrarea imobilelor de la românizare, au luat funcţia drept o sinecură şi, în afară de încasarea salariului, nu se preocupă de nimic. Fiindcă d. Titus Dragoş a identificat răul, este bine să întrebuinţeze o expertiză, făcută de arhitecţi, a imobilelor şi să execute din timp reparaţiile ce s’ar ivi. In măsurile de conservare şi control ar putea să fie trecută şi aceasta. Am găsit ca foarte chibzuită şi grija cu care se selecţionează cei cărora li s’ar acorda credit pentru preluări şi desvoltări de întreprinderi românizate. O continuă fereală de aventurieri, de grăbiţii ce se improviziază industriaşi, comercianţi şi orice, socotind că nu-i nici un risc să-şi încerce norocul folosind Creditu Românizării. Acolo unde nu se poate realiza, dintr-odată românizarea, din lipsa elementelor calificate, este mai bine să se proceadă prin etape, fie prin asociere la firmă, fie prin introducerea în conducerea unei întreprinderi a elementelor românești, care să se formeze din practica cotidiană. O întreagă operă de pregătire, o familiarizare cu ceea ce este în realitate practica întreprinderilor comerciale şi industriale, cu totul diferită fiind practica de noţiunile teoretice. Să nu se uite că totul în aceste întreprinderi este în funcţie de muncă, de cât mai multă risipă de energie. Iniţiativă, risc,** muncă fără preget, simţ al realităţilor iată elementele de bază ale celor ce vor vroi să românizeze în comerţ şi industrie. Cât priveşte grăbiţii învârtelilor, bine face d. Titus Dragoş că-i identifică şi caută să-i înlăture ca cei mai primejdioşi adversari ai reformei românizării. Aportul trupelor române în luptele de pe frontul oriental Rolul jucat de vitejii soldaţi ai Mareşalului Antonescu MADRID 12 (Rador). — Ziarele ABC şi UA subliniază, în corespondenţe de la Berlin, bravura trupelor române la asediul Stalingradului şi, în general, aportul lor extrem de preţios la luptele de pe frontul oriental. Relevând fortificaţiile construite de sovietici la Stalingrad ziarul VA subliniază credinţa şi curajul disciplinat al infanteriei germane şi române care luptă contra apărătorilor oraşului. Intr’o bună zi, spune textual ziarul, se va scrie epopeea trupelor care au pătimit cel mai mult în acest război, înfruntând de la cotul Donului şi până la Stalingrad focul, moartea şi o climă fără egal. Stepa însăşi participă la luptă, ziua o căldură sufocantă, iar noaptea un frig umed, care aproape că împiedică mişcările. Explicând ritmul lent al înaintării la Stalingrad prin necesitatea de a se cruţa cât mai mult vieţi, ziarul ABC, la rândul său, scrie între altele: Şi poate că această aparentă încetineală s’ar explica prin intenţia de a face să coincidă aceste operaţii cu o regrupare a forţelor, în urma căreia se va putea vedea mai bine rolul însemnat pe care-l joacă în toată campania din est vitejii soldaţi ai Mareşalului Antonescu. es=== 1 - -----------. ---—sg Maltratarea prizonierilor Declaraţiile soldaţilor germani scăpaţi din captivitatea britanică BERLIN, 12 (Rador). — Din declaraţiile a doi soldaţi germani, care au reuşit să scape pe insula Sereq din captivitatea britanică, rezultă noul date care contrazic declaraţia oficială a guvernului britanic, dată la 10 octombrie. Se ştie că englezii au pretins că au recurs la legarea mânilor soldaţilor germani pentru ca soldaţii care i-au capturat să poată duce pe prizonieri, ţinându-i la braţ. Dimpotrivă, cei doi soldaţi germani au declarat că ei nu au fost ţinuţi de braţ cu ocazia luării lor ca prizonieri. Cei cinci prizonieri germani au fost legaţi separat de către englezi şi duşi spre un centru de adunare, fiecare soldat german fiind urmat de câte doi soldaţi englezi. Drumul urmat de englezi în retragerea lor nu îngăduia decât în unele locuri trecerea in acelaşi timp a trei persoane. Guvernul britanic, în declaraţia sa, a motivat asasinarea soldaţilor germani prizonieri, deci lipsiţi de apărare, pretinzând că prizonierii trebuiau să fie duşi către bărci prin faţa cazărmilor ocupate de germani. Această alegaţie este complet falsă. Drumul pe care trebuiau să fie duşi prizonierii germani, până la bărci, nu trece prin faţa vreunor adăposturi de trupe şi nici prin faţa vreunei clădiri. Singura clădire, ce se găseşte pe o rază de 100 m, este o mică casă părăsită, care niciodată nu a fost ocupată de trupe. Comandantul trupelor germane în Danemarca rechemat COPENHAGA 12 (Rador). — Corespondentul Agenţiei DNR transmite : După cum anunţă biroul de presă RITZAU, generalul de infanterie Luetdke, comandantul suprem al trupelor germane în Danemarca a fost rechemat, urmând a i se încredinţa un alt post. Tun antiaerian german, pe frontul Stalingradului gg-a"'"- ===a=i'i. I , ■■ , ■■ ■ ..................===== înfrângerea sovietică dela lacul Ladoga Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 12. — De pe frontul răsăritean, rapoartele germane de astăzi nu semnalează evenimente deosebite. In sectorul central și nordic al frontului se anunţă doar ostilităţi locale, în timp ce la Stalingrad, atacul se desfăşoară mai departe, sub forma unor bombardamente ale aviaţiei şi artileriei. Ostilităţi mai însemnate au avut loc pe frontul Caucazului, în sectorul Nord-Vestic, tinde pe drumul spre Tuapse a fost nimicit un grup de forţe inamice, încercuite mai înainte. Cercurile din Berlin menţionează cu uimire comunicatele sovietice, care, în legătură cu bătălia de la lacul Ladoga, încearcă să răstălmăcească lucrurile, transformând succesul german într’o victorie iategică, pe care ar fi realizat-o trupele bolşevice. Presa germană afirmă, în legătură cu aceste pretenţii, că, din motive Străvezii, bolşevicii n’au făcut decât să schimbe termenii comunicatului special german, vorbind despre victorii proprii, cari nu există decât în fantezia conducerii lor. In realitate, sovieticii au încercat, prin atacul lor, să creieze un coridor către lacul Ladoga, anume spre trupele încercuite dela Leningrad. Acţiunea aceasta s’a soldat cu un eşec nimicitor pentru forţele lor. Nu numai că atacurile sovietice au putut fi oprite de apărarea gerliană, dar printr’un contraatac sistematic întreprins, forţele germane au reuşit de grabă să încercuiască părţi din trupele atacatoare sovietice şi să le nimicească după lupte dârze de mai multe zile. Cifrele autentice date de comandamentul german, cu privire la victoria din spaţiul Lacului Ladoga nu pot fi, în niciun caz, desfiinţate prin asemenea manevre bolşevice de propagandă. In ce priveşte succesul din Nord- Vestul Caucazului, se subliniază că 4.000 de prizonieri au rămas în mâinile germanilor, în timp ce numărul morţilor este evaluat la 10.000. Trupele de munte germane şi-au reluat înaintarea spre Tuapse. Bătălia producţiei germane de războiu Din izvor oficial german se dau indicaţii asupra bătăliei germane pe tărâmul producţiei de războiu. In primul rând e vrednic de subliniat că, în ce priveşte politica aceasta economică, nu este vorba doar de acţiuni ce au fost iniţiate în plin războiu, ci de măsuri fundamentale, luate încă din primii ani de guvernare naţional-socialistă. Succesele obţinute, în ce priveşte producţia de cereale, precum şi ridicarea producţiei de unt trebuesc subliniate ca realizări excepţionale pe timp de războiu. In cazul untului, s-a realizat un spor de producţie prin concentrare şi raţionalizarea procedeielor de valorificare a laptelui. Faptul că Germania, al cărei număr de vaci e limitat, produce anual 700.000 t. reprezintă o performanţă excepţională, de vreme ce Uniunea Americană, al cărei parc de Vite e de trei ori pe atât, nu produce decât 750.000 t., adică aproximativ 70/o mai mult. De ani de zile, pe de altă parte, s-a arătat, de către specialiştii germani, că numărul cel mai mare de calorii îl oferă cartofii și că deci, culturile de cartofi trebuesc cât mai mult extinse. Valorificarea terenurilor existente și încă neculti-FUEHRERUL HITLER rate s’a făcut în primul rând prin cultura cartofilor și a sfeclei de zahăr. In legătură cu cele de mai sus, se precizează că în primul războiu mondial rămăseseră necultivate aproximativ 3 mii. ha. din solul german, în timp ce între 1939 și 1942 se poate spune că niciun ha. n’a rămas nelucrat. îngrădirea consumului de pâine, ca urmare a îngheţului ce s’a prelungit atât de mult în iamna trecută, a făcut să se ridice consumul cartofilor de la 13 mii. t., cât era înainte de războiu, la 23 mii. t. în cursul ultimului an. Sporirea suprafeţei cultivate cu cartofi a îngăduit să se satisfacă acest consum ridicat, fără ca hrana porcilor să aibă de suferit. In acelaşi timp, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr s’a ridicat cu 17°/». Trebue să se ţină necontenit seama că nouile realizări au fost obţinute într’o perioadă de continui tensiuni. Cifrele de mai sus sunt privite la Berlin, drept un succes nu mai puţin categoric decât victoriile militare de pe front. Americanii au ocupat Insulele Bahrein In cercurile politice berlineze se dă atenţie ştirii din Ankara conform căreia Americanii au instituit o garnizoană pe Insulele Bahrein. Acest fapt Americanii îl explică prin aceia că interesele lor economice ar fi acele mai mari ca acele ale Englezilor. Această luare în posesie, din partea lui Roosevelt, a unui grup de insule, care este sub protectorat englez din anul 1861 şi care e totdeodată cel mai însemnat punct de sprijin pe drumul în spre India, dovedeşte brutalul imperialism a lui Roosevelt, care răpeşte aliaţilor britanici un punct de sprijin după altul. Nu de mult, revista engleză „Life" a declarat deschis, în faţa întregei Britanii, că Americanii nu luptă pentru a salva imperiul britanic. Ocuparea Insulelelor Bahrein de către Americani confirmă svonurile," după cam Americanii, printr’un tratat secret, și-au aranjat o situație preponderant în Siria, Arabia Saudică, Irak și Iran, în timp ce Englezii au rămas numai cu Egiptul. Resturile unui tren de muniţii bolşevic distrus de aviaţia română pe frontul Stalingradului (P.P.) însemnările unui trecător Din jurnalul basarabean ______ de AIL. LASCAROV-MOLDOVANU ______ După puţ», intrăm în scrtul Cuşmirca, numele căruia mi s'a spus că se trage dela cuşmă, că adică aici se lujerau pe vremuri cjişme, căciuliil şi acesta un mare sert din ţinutul Sorocei, curat moldovenesc, fără nici un amestec străin. De la început, satul face o minunată impresie, case bine întreţinute, curţi largi şi curate, pomi peste tot, iarbă netedă prin bătături, flori pe poliţele dintre stâlpii caselor sau pe la ferestre, — un aer de bună gospodărie moldovenească. Se simte că, deşi oamenii nu sunt chiaburi, totuşi le place să aibă o gospodărie frumos rotunjită. Chipurile lor sunt surâzătoare şi blajine, aşa că de la început îţi merg la suflet. Te simţi bine într'un asemenea sat, chiar de cum ai poposit în el. Suntem, fireşte, şi aici, primiţi cu toată cuvenita băgre de seamă şi cu acea necăutată plăcere de a primi oaspeţi. Mergem în grup, cu preot, cu învăţător şi cu un pumn de gospodari la biserică. Părintele, un inimos păstor şi tot pe atât un mare iubitor al satului său, ne dă bogate amănunte peste tot, neuitând să adaoge un cuvânt de laudă pentru păstoriţii sfinţiei sale. II întreb despre săteni — şi părintele îmi spune : — „Sunt creştini buni... Vin la biserică, brii sub bolşevici au plătit taxele până la un ban, aşa că biserica nu a fost de loc închisă"... Localul de biserică deşi vechi, este bine întreţinut. In altar, mi se arată o evanghelie foarte veche , de pe timpul lui Mihail Racoviţă, voevod, mitropolit fiind Neofit. Anul : 1742, iar evangheliile au o ordine neobişnuită : Ioan, Matei, Luca, Marcu. După ce stăm puţin în reculegere, ieşim din biserică şi cercetăm localul de şcoală, care este chiar în poarta bisericii. Părintele ia din nou cuvântul, zicând : — „Localul aista de şcoală e ridicat numa şi numa cu din banii sătenilor"... Le fac şi eu cuvenitele laude, după care trecem să vizităm cooperativa începătoare, care totuşi face bun dever. Vânzătorul este un fost mobilizat din sat, care este angajat la parter şi îşi scoate existenţa din această îndeletnicire. Şi aici, părintele ne dă cuvenite lămuriri, arătându-ne cum această cooperativă, ieşită din activitatea căminului cultural, a ieftinit viaţa în sat. Căminul cultural din Cuşmirca are o activitate întru totul de laudă. Are o sală largă în localul primăriei. O bibliotecă (Continuare din pag. IV Situaţia fronturilor de luptă ----------------------- de ST SEGEAN11--------------------------- Forţe numeroase sovietice nimicite în Caucaz. Cum se duce lupta aici LA STALINGRAD asediul oraşului continuă metodic. Un plan detailat al oraşului, publicat de presa germană arată că trei blocuri-uzine, pe care forţele germane le atacă de aproape 15 zile, ocupă cca 2/5 din oraş şi se întind din centrul oraşului spre nord-est, paralel cu Volga, în ordinea următoare: „Octombrie Roşu“, „Baricada Roşie“ şi „Dzierjinski“. Tot restul oraşului, în primul rând cele două gări principale din care una se află chiar în centru iar alta în Sud, este ocupat de germani. Prin acţiunea din ultimul timp mai multe grupuri sovietice au fost nimicite. In afara oraşului Stalingrad, atât la Nord cât şi la Sud, forţele Timoşcenko atacă neîntrerupt cu scopul de a produce o degajare, dar fără nici un rezultat. IN CAUCAZ, condiţiile atmosferice — furtuni şi zăpadă în munţi, ploaie şi ceaţă în văi — încep să stânjenească în mod serios operaţiile. Totuşi, în partea occidentală, unde munţii nu depăşesc 700 de metri înălţime, germanii îşi dublează forţele pentru a trece strâmtorile şi a atinge litoralul Mării Negre. In munţi, printr’o acţiune energic condusă trupele germane şi române au reuşit să încercuiască un grup important de forţe bolşevice. O divizie de gardă sovietică şi părţi dintr’o divizie de vânători de munte, care făceau parte din acel grup au fost nimicite. Patru sute puncte fortificate au fost cucerite de trupele germane şi române. Ultimile cuiburi de rezistenţă au fost îngrămădite într’un spaţiu plin de păduri şi lipsit complet de comunicaţii. Tot în zona muntoasă, alte 47 poziţii fortificate sovietice, au fost cucerite. Cum se dă lupta in munţii Caucaz Condiţiile de mişcare şi de luptă din această regiune sunt descrise de un corespondent de război german care a luat parte la asaltul defileului Mirneaga, aflat „undeva, în nordvestul Caucazului“. „Atacul poziţiilor sovietice a trebuit să fie declanşat frontal — scrie corespondentul — orice mişcare tactică fiind exclusă din pricina drumului care era mărginit de ambele părţi de munţi abrupţi. Pe acest drum se găseau sute de obstacole felurite : baraje de lemn, câmpuri de mine, blocuri de piatră şi beton etc. Tirul bateriilor noastre uşoare de câmp s-a dovedit puţin eficace. Chiar de la început, soldaţii noştri au fost întâmpinaţi de un foc ucigător. Cea mai mare parte a timpului sovieticii ne aşteptau să ajungem la 20 metri !Continuare în pag. 7) Fuehrerul a felicitat pe d. Tiso BERLIN 12 (Rador).— De la cartierul general al Fuehrerului se transmite următorul comunicat: Fuehrerul a adresat d-lui Tiso, preşedintele republică slovace, o telegramă de felicitări în termeni cordiali, cu prilejul zilei de 13 octombrie, ziua aniversării președintelui. I Alt vas petrolier american scufundat de japonezi AMSTERDAM, 12. (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. comunică : Postul de radio nord - american Shenectady anunţă că un submarin japonez a scufundat, în largul coastei de vest a Americei, un vas petrolier, aparţinând Statelor Unite. Tinerii fascişti îngrijesc armele lor în cursul unui repaos