Curentul, decembrie 1942-ianuarie 1943 (Anul 15, nr. 5315-5351)

1943-01-01 / nr. 5343

ANUL XV, No. 5343, Vineri I lanuari? 1343 Ctirpnfn!s Anul 1942 stă sub semnul unor lupte grele, dar pline de un succes răsunător în acelaş timp. Centrul de gravitate al răsboiului continuă să fie tot pe frontul de răsărit. Armatele principale care şi-au luat misiunea la 22 iunie 1941 să sfarme lanţul bolşe­vic pregătit de Moscova pentru su­grumarea continentului nostru, au trebuit să facă o sforţare uriaşă în faţa puhoiului inamic şi a unei ierni îngrozitoare, în primele luni ale a­­nului trecut. De un secol şi jumătate Europa nu a mai pătimit atât de mult de pe urma gerului şi a năme­ţilor. Le-a fost dat ostaşilor germani, români şi finlandezi să înfrunte zi de zi, noapte de noapte, duşmănia unei vremi apocaliptice, care parcă se înfrăţise cu bolşevicii pentru a-i doborî. Cu toate acestea forţele cruciate trecute în poziţie de defensivă în mai toate sectoarele au fost în stare să stăpânească şi natura şi fiara asiatică. Cea ma­i puternică cetate rusească ,de la Marea Neagră, Sevastopolul, este asediată fără întrerupere , reuşindu-se chiar în primele zile ale lui Ianuarie, să se execute străpun­geri profunde în poziţiile bolşevice. Şi câteva zile după aceasta, se pro­duce o debarcare la Feodosia, însă forţele noastre febu­tesc repede să decimeze inamicul atât de încrezut şi de îndrăzneţ. Prin această acţiune comandamentul sovietic încercase să cadă în spatele asediatorilor de la Se­vastopol şi să le taie retragerea spre Perekop. In cazu­l când lovitura le reuşea, trupele germane şi române aflate în strâmtoarea Kerci ar fi avut o situaţie extrem de grea. La 10 ia­nuarie, trupele române, alături de cele germane, printr'un contraatac plin de avânt, nimicesc patru divizii sovietice, silind restul forţelor sovie­tice să se retragă pe linia cea mai îngustă a istmului Kerci. Ofensiva sovietică de iarnă Dar comandam­e­ritnul sovietic vă­deşte un mare neastâmpăr pe toatece sectoarele frontului, încrezător în forţele sale, acest comandament plă­­nuitor de mare ofensive sfârşite prin înfrângeri dezastruoase, își încearcă toate puterile în­deosebi în sectorul central pentru a feri Moscova de presiunea germană, iar în sectorul de sud, pentru a recuceri oraşele Kursk şi Charkov, — ca apoi să întingă să­geata la Niepropet­rovsk, de unde să coboare pe Nipru, până la Marea Neagră — închizând astfel calea for­ţelor germane şi române care operau în nordul Mării de Azov şi în Gri­­meea. In sectorul central, comandamentul bolşevic urmărea distrugerea forţelor germane cari operau între Kafinin- Viasma-Tula, printr’o dublă învăluire pe la nord şi pe la sud, cu ţinta fi­na® ocuparea Smolenskului. Planul sovietic nu a fost atins câtuşi de pu­ţin. Şi aici, inamicul­ se alese cu mari pierderi în oameni şi materiale. In sectorul d® sud, ruşii reuşesc după încercări de aproape două luni de ziile, să treacă Doneţul în regiunea Istlum, producând o mare spărtură în frontul german. Punga formată de bolşevici s’a transformat d­uipă relua­rea ofensivei de către germani şi di­viziile române comandate de genera­lul’ Dragalirna, sosite de curând în acea parte a frontului, îmtr’o adevă­rată ghilotină pentru faimoasa arma­tă roşie. Bătălia de nimicire de la sud de Harkov Ofesiva germană din anul 1942 a fost întârziată din cauza timpului ne­favorabil aproape până în luna Apri­lie. Contra­atacul german se desfă­şoară pe direcţiile peninsula Kerci şi Sevastopol în sud, şi Don în sectorul de mijloc, pentru a se deschide calea spre Caucaz şi Volga. In timp ce forţele germane şi ro­mâne deslănţuesc ofensiva în penin­sula Kerci, unde în decurs de câteva zile cu ajutorul mecanizatelor şi a mia de blindate, sunt nimicite trei armate sovietice, sunt luaţi 150.000 de prizo­nieri, ia­r 1153 tunuri, 259 care blin­date şi 3814 automobile au fost cap­turate, — comandamentul bolşevic în­cearcă să exploateze situaţia favora­bilă obţinută prin punga de la Islam Ofensiva de la sud de Harkov este sprijinită pe o mare armată de foc 30 de divizii de infanterie, 14 brigăzi blindate, 2 corpuri de cavalerie so­vietice. Comandamentul german cu forţe mult inferioare numericeşte, is­buteşte să stăvilească atacurile furi­oase ale inamicului şi să-l încercuias­că în cele din urmă în valea Bereka­­o înscriind bătălia de la sud de 1 kW printre cele mai mari bătălii din istorie. Pierderile bolșevicilor aici au fost dezastroase. Iată-le în cifre: Arma­tele 6, 9, 5, 7,­­20 de­­divizii de infan­terie, 7 divizii de cavalerie și 14 bri­găzi de care de luptă) au fost com­plet nimicite, prizonieri 240.000; tankeri 1200; tunuri 2000; avioane 500. Corpul de armată român comandat de generalul Corneliu Dragalina a fă­cut 30.000 de prizonieri, dintre care 400 ofiţeri şi a capturat 60 tunuri grele, 100 tunuri uşoare, 1000 de blin­date, precum şi numeroase puşti mi­traliere, autocamioane şi mari canti­tăţi de muniţii. Din partea Comandamentului ger­man s’a subliniat cu acest prilej că participarea diviziilor româneşti la bătălia de la Harkov va rămâne pen­tru totdeauna o pagină de glorie în istoria armatei române. Prin disci­plina, vitejia şi rezistenţa lor, soldaţii acestor divizii asigură României un loc de frunte între naţunile care a­­pără cultura şi civilizaţia europeană. Odată ce a fost sfărmată rezistenţa în sectorul acesta, drumul armatelor germane spre Caucaz şi Volga este deschis. Ofensiva din 1942 restabileşte la în­ceputul lui iunie, linia pe care forţele germane o atinseseră înaintea iernii. Cucerirea Sevastopolului Asaltul Sevastofpo­liu­i, cea mai mare bază navală sovietică în Ma­rea Neagră şi singurul focar bolşevic în Crimeea, este început de trupel­e ger­mane şi române în primele zile de verii, printr’un formidabil bombarda­ment de aviaţie şi artilerie grea. Şi aici, mai cu seamă infanteriştii români s-au distins în mod deosebit, atacând la baionetă sau realizând asalturi îndrăzneţe împotriva celei mai fortificate cetăţi din lume. Principalele forturi din jurul Se­vastopolului nu au putut fi luate de­cât prin lupte corp la corp. După 25 de zile de lupte crâncene, trupele germane şi românie de s­ub comanda generalului von Manstein intră triumfătoare în Sevastopol — transformat din pauza rezistenţei săl­batice a bolşevicilor, numai în ruine şi seruri. Desigur că această baz­ă şi-a grăbit sfârşitul şi prin faptul că puternica flotă sovietică din Marea Neagră a fost împiedecată să se mişte în voie. Marina rovnânâ a jucat un rol de frunte în acţiunea de hărţuire a ina­micului şi de proteguire a transpor­turilor de m­aterial de răsboi pentru frontul­ aliat din sud. Pe de altă parte ea a realizat distrugerea a numeroase submarine şi nave sovietice, asigu­­rându-şi prin aceasta stăpânirea mă­rii de soldaţi şi au fost luaţi 4200 pri­zonieri. In Plus, 542 tankuri, 447 tu­nuri, un mare număr de arme grele şi uşoare de infanterie, peste 1000 de autocamioane şi numeroase materiale de război, au fost nimicite sau cap­turate. Atacurile împotriva punctului ger­man de sprijin Velik­-Luki şi încer­cările de străpungere de la sud de Rjev dau mereu greş în faţa dârzei apărări germane. IV. Trupele blindate germane după ce au respins sângeros pe inamic, au început să-l atace in timp ce acesta se retrage. La sud şi sud-vest de Alagir, în masivul Kasbek, trupele germane şi române îşi continuă înaintarea, cu toată rezistenţa înverşunată a bolşe­vicilor. In concluzie, se poate spune că ofensiva rusă de iarnă, rru şi-a ajuns niciun ţel. Datorită pierderi­lor enorme, în oameni şi material, forţa de şoc a slăbit considerabil, încât trupele germane şi române au putut să treacă la contra-ofen­­sivă, cu atât mai mult cu cât iar­na se arată îngăduitoare faţă de acţiuni de mare amploare. Punctul nevralgic al frontului pare să fie tot în sectorul Donu­lui mijlociu, unde bolşevicii au deslănţuit atacuri violente. Cum trupele germane au trecut peste Donul îngheţat la Voronej şi au distrus numeroase poziţii inamice, iar între Don şi Volga, trupele germane şi române câştigă mereu teren, se poate deduce că noua acţiune bolşevică va fi repede pa­ralizată. In orice caz, anul 1942 se închee pe frontul din răsărit sub semnul stăpânirii totale a situaţiei de că­tre forţele anti-comuniste. Sur­priza bolşevică nu s’a produs, cu toate trâmbiţările lui Stalin şi Churchill. Şi nici nu se va produce. Dim­potrivă, anul 1943 va dovedi că ofensiva de iarnă comandată de Moscova, va fi fatală armatei roşii. Pe celelalte fronturi şi pe celelal­­te teatre de răsboi for­ţele aliate împotriva pluriocraiţiei şi iudaismului, au stăpânit de departe situaţia, dând inamicului lovituri grele. In vestul Europei, trupele germane au zdrobit toate încercările de debar­care britanice şi americane pe con­tinent. La Dieppe, duşmanii Europei, n’au putut să se menţină decât 9 ore. In Africa de Nord, forţele Mare­şalului Rommel bat pe britanici, reo­cupă Cirenaica şi pătrund în Egipt, până la 80 de kilometri de Alexan­dria. Sub comanda generalului Mont­gomery un milion de soldaţi englezi reiau ofensiva împotriva poziţiilor o­­cupate de germani şi italieni la El Alamein. Datorită superiorităţii în oameni şi material, forţele Axei ,se retrag pe poziţii dinainte pregătite în Cirenaica. La 8 Noembrie se produce debarca­rea trupelor americane pe teritoriul francez din Africa de Nord (Maroc şi Algeria) — debarcare înlesnită de grupul de trădători francezi în frun­te cu Darlan. Pentru a-şi întări poziţiile în A­­frica de Nord forţele Axei debarcă în Tunisia, de unde încep atacuri siste­matice împotriva trupelor inamice. In Mediterana şi în Atlantic sub­marinele germane şi italiene produc mari pierderi în tonajul flotelor a­­mericane şi britanice. Deasemeni pentru a feri continen­­tul european de o debarcare inamică trupele germane şi italiene ocupă şi restul Franţei. In felul acesta — în Europa — cor­donul împotriva celor nepoftiţi este complet încheiat. In Extremul Orient In 1939 războiul avea caracter lo­cal (continental), în 1942, prin alătu­rarea Japoniei la forţele Axei, el a luat caracterul de mondial. Niponii prin marile bătălii date împotriva en­glezilor şi americanilor pe apă, în aer şi pe uscat, s’au înfăţişat lumii întregi ca nişte soldaţi formidabili. Ei ‘ scot pe englezi din Birmania şi ameninţă India; cuceresc Singapore şi pun astfel mâna pe controlul co­municaţiilor de pe o emisferă spre cealaltă; îi isgonesc pe americani din insulele Filipine, debarcă apoi în In­­diile Olandeze, în insulele Timor, în insulele Salomon şi în Aleutine. Pe apă dau bătălii împotriva for­ţelor navale anglo-americane în a­propiere de insulele Bali, Java, Mid­­wai, în Marea Coralilor, în largul in­sulelor Solomon şi în Oceanul Indian Pretutindeni forţele inamice înregis­trează mari pierderi de crucişetoare şi distrugătoare. Nicăeri adversarii popoarelor hotă­râte să creeze o nouă ordine în lume, n’au câtuşi de puţin noroc. Stăpânirea deplină a situaţiei pe toate fronturile principale de luptă — la care se adaugă un tonaj de 24.000.000 scufundat anglo-americani­­lor şi aliaţilor până în prezent — în­dreptăţeşte forţele pactului tripartit să aştepte în anul 1943, victoria fi­nală. • Hi* de AUREL POPOVICI tXCAI □orar Mt«(» V '■uUnmuîvnk, AXMAVJiii tu Lkvtjfevd* j riATH.UUVK. Ki-iut*** V\JA ta­i&X.d W­t-NOA BtAtCfUtl 0£ Í»AtHtAfi£ ALL tai-SVt«* €0NTÂÎŢ!A ÄÄTE1 HOMAKE LA LUPTELK BIN CAUCÄZ­CNOSS! -AT** •Müi/OM*»« Ofensiva germană de vară Căderea Sevastopolului la sfârşitul lrnei Iunie, pune capăt dominaţiei militare a Rusiei Sovietice în Marea Neagră marchează deslănţuiirea ma­rei ofensive germane pe întreg fron­tia — ofensivă caracterizată printr’o amploare neobişnuită şi printr’o for­ţă de şoc considerabilă. Direcţiile în care se desvoltă ata­curile germane sunt: Kursk-Vorcmej şi Charkow.Dem. Bolşevicii, sleiţi da ofensiva de la Harkom nu pot opune nicio rezistenţă. Efectivele lor sunt descompletate, iar comandamentul este demoralizat. Consecinţele acestor atacuri se învederează prin prăbuşi­rea frontului rus pe o întindere de 200 kilometri. In prima jumătate a lunii iulie, forţele germane pornite de la Kursk ajung la Voronej pe Don, iar forţele germane şi române plecate de la sud de Harkov, după ce ocupă importantul oraş industrial Voroşilov­­grad, trec Doneţul şi se îndreaptă spre Don. Dela 15 iulie, se poate preciza ţe­lul ofensivei germane: trupele ajunse la Voromej coboară pe Don, către bucla fluviului, de unde printr’un salt, au misiunea să acopere distanţa dintre Don şi Volga, tăind astfel Caucazul de restul Rusiei. Ocuparea Stalingraduluii mai însemna fi in­terceptarea marei artere Volga şi a drumurilor prin Marea Caspică. Tru­pele germane şi române după trece­­rea Doneţului se îndreaptă spre Don, direcţia Stalingrad, alte trupe ger­mane ocupând Nowocerkask, coboară pe Don spre Rostov. Ameninţat cu învăluirea pe stânga şi cu un atac frontal, Rostovul cade la 24 iulie, după două zile şi două nopţi de lupte furioase. Cheia Caucazului de nord fiind smulsă dur mâinile bolşevicilor, drumul spre Caucazul de sud este deschis trupelor germane şi române. Asediul Stalingradului şi pătrunderea în Caucaz In prima decadă a lunei August, forţele germane şi române dau ata­cul împotriva primelor fortifi­caaţe ale Stalingradului în nord, iar în sud, după ce au trecut Kubanul în mai multe puncte, au ocupat oraşele Krasnodar, Piatigorsk şi importantul centru petrolifer Maikop. Cam în a­­celaş timp este atins şi fluviul Terek care se varsă în Marea Caspică. Acţiu­nea germană se îndreaptă acum spre bazinul petrolifer de la Grozny. Con­comitent cu mişcările pentru învălui­­rea munţilor, se operează lichidarea ultimelor nuclee comuniste la mare. Mari succese române în Caucaz Cavaleria şi vânătorii de munte ro­­­­mâni au contribuit în cea mai mare măsură la răsunătoarele succese din Caucaz. Iată cum s’au desfăşurat cronologic cuceririle române: 8 August, portul Jeisk ; 25 August, portul Temriuk ; oraşul şi portul A­­napa, punct de straje şi de amenin­ţare a strâmtoarei Kerci, la 3 Sep­tembrie ; 6 Septembrie, portul Novo­­rosisk; 29 Oc­tombrie, oraşul Nalcik, situat la vest de râul Terek ; la 30 Octombrie, vânătorii de munte au încercuit câteva divizii sovietice. Pe de altă parte trupele alpine ger­mane au cucerit la 21 August vârful Elbrus (5.630 m.) cel mai înalt al munţilor Caucaz, iar la 7 Octombrie infanteriştii au ocupat oraşul Malgo­­bek, din regiunea petroliferă Grozny. In sectorul Stalingrad, situaţia se prezintă astfel: Germanii şi români dau la 25 Au­gust puternice atacuri la sud şi nord­­vest de oraş ; la 2 Septemvrie, ger­manii au atins Volga la nord, iar la 11 Septemvrie şi la sud, împreună cu diviziile generalului Dragalina ; la 18 Septembrie se dau lupte grele de stradă, trupele germane şi române ţintind să ocupe centrul oraşului ; la 28 Septembrie, s-a pătruns şi în partea de nord a Stalingradului ; la 17 Octombrie a fost ocupat cartierul uzinelor „Baricada Roşie“ ; la 24 Oc­tombrie, cea mai mare parte din uzi­nele „Octombrie Roşu“ era în mâi­nile aliaţilor. Penultima lună a anului găseşte pe germani în jurul Leningradului, şi pe linia care trece aproximativ prin Kiev-Tula-Voronej, pe germani şi ro­mâni sus pe Don, în Stalingrad, în Kalmucia, iar în Caucaz în regiunea Grosny. In a doua jumătate a lunei Noem­­­­rie, bolşevicii deslănţuesc o puter­nică ofensivă de iarnă în toate punc­tele principale ale frontului, socotind că vor întoarce situaţia în favoarea lor, printr’o mare risipă de oameni şi materiale. Dar şi de această dată, încercările au dat greş­­i s­au con­vins încă odată că, pe lângă mate­rial şi oameni mai au nevoie şi de un cap strategic. Şi acesta le lipseşte cu desăvârşire. Iată cum s’a desfăşurat ofensiva a­­ceasta, care iniţial a umplut de bucu­rie pe ruşi şi pe englezi — dar care îndată după eşec, a arătat fără drept de apel democraţilor şi duşmanilor crucii — că nu au parte decât de înfrângeri sângeroase : I. Dela sud şi dela nord-vest de Stalingrad în vederea încercuirii tru­pelor din Stalingrad. II. Intre Serafimovici şi Kalaci, pe Don, cu direcţia Rostov, pentru a în­chide aprovizionarea şi retragerea forţelor din Caucaz. III. In sectorul central, focarele de luptă fiind concentrate în jurul punctelor : Veliky-Luki, Toropeţ, sud Rjev. IV. In Caucaz, la nord de Terek­. I. Ofensiva pripită a lui Timoş­­enko a ajuns la câteva zile după ce a fost pornită, cu tot succesul de surpriză obţinut în primele ceasuri de luptă, la un punct mort. Aprovi­zionarea proastă a fost cauza princi­pală care a încurcat toate planurile mareşalului sovietic. Armele sale grele rămânând fără carburanţi, s-au dovedit o pradă uşoară pentru apăra­rea română şi germană. Astfel, stră­pungerile de la nord şi sud de Stalin­grad, care trebuiau să ducă la încer­cuirea asediatorilor, au rămas fără e­fect. Atacatorii trupelor aflate în Stalingrad au avut pierderi conside­rabil de mari de pe urma „mitralie­rii electrice“ a germanilor care trage câte 3000 de gloanţe pe minut, în stepa Kalinică de altfel trupele germane şi române au trecut la îna­intare. II. In sectorul Donului mijlociu bolşevicii au înregistrat oarecari câş­tiguri de teren. Totuşi, apărarea dârză germano-român­ă nu le îngădue să-şi atingă obiectivele. III. Trupele sovietice s’au izbit de barajul german pregătit din vreme Atacurile lor violente s’au domolit repede, întrucât forţele germane după o scurtă pregătire au trecut la con­tra-atac La sud de Toropet a fost în­cercuit şi nnuncit corpul­­ sovietic moto-blindat. Aici au fost ucişi 14.000 -----oxoxoxox • xoxoxoxo-----­ Cum se adaptează ochiul la întuneric Dacă mergi pe o stradă camuflată, poţi vedea foarte bine pereţii albi, pe­tele albe şi dungile deschise, oricât de întuneric ar fi. Dacă însă apare subit lumina reflectoarelor unui automobil sau a unei lămpi de buzunar, nu mai vezi nimic. Ochiul se obişnuieşte însă curând iarăşi cu întunericul. Adaptarea relativ rapidă a ochiului la lum®4 şi întuneric se datoreşte unui fenomen destul de complicat In întuneric se vede numai datorită „b­astonaşelor”, ce­lule care se află pe retină şi conţin aşa numită „purpură”. Când ochiul s’a o­­bişnuit la întuneric şi această purpură a vederii este lovită de raze de lumină care apar subit, roşul se schimbă mai întâi în galben, devenind apoi alb, ieşind în evidenţă prin orbirea timp de câteva secunde. Dacă orbirea este numai de scurtă durată, „purpura" de­vine repede iarăşi roşie, ochiul recăpă­­tând în acelaş timp capacitatea de a vedea în întuneric. Dacă fenomenul durează mai mult, deoarece acum, cu toate că se întâmplă acelaş lucru când purpura devine complect albă , s-a for­mat în acest „alb al vederii” vitamina A, revenirea la roșu necesitând astfel un timp mai îndelungat. Nu mai aşteptaţi: In luna ia­nuarie 174.850.000 lei în 22.000 câştiguri; 10.000.000 lei în premii de consolare. Luaţi-va lozuri. mai fericit se poate câştiga Un­ premiu de 5.000.000 Lei Un câştig de 5.000.000 Lei Un câştig de 2.000.000 Lei 2 câştiguri a 1.000.000 Lei şi încă 21.995 câştiguri dela 500.000 la 6.000 Lei 50 PREMII de consolare in valoare de 10.000.000 Lei TRAGERILE INCER IA IANUARIE 1943 şi continuă toată luna. ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII­ COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE „REGELE MIHAI I” CLUJ-BRAȘOV Concurs la Catedra de Geografie economică In „Monitorul Oficial” Nr. 296 din 17 Decembrie 1942 s’a publicat va­cantă catedra de Geografie economi­că dela Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale „Regele Mihai I” din Cluj cu sediul la Bra­şov. Ocuparea se va face prin concurs, conform legii învăţământului supe­rior din 23 Mai 1942. Candidaţii îşi vor înainta cererile de înscriere la concurs Secretariatu­lui General al Academiei, în termen de 30 zile, adică până la 19 Ianuarie 1943, însoţite de următoarele acte: de studii; extrasul de naştere; certificatul de naţionalitate; memoriul de titluri şi lucrări pre­cum şi un număr s­ur­cent de exemplare din lucrări. Data concursului se va anunţa ul­terior şi se va fixa în cursul lunei Ianuarie 1943. — 5 — LICITAŢIE PENTRU MEDICAMENTE Se aduce la cunoştinţă că în ziua de II Ianuarie 1943 se va ţine la Eforia Spitalelor Civile, B-dul Eli­­sabeta Nr. 9, licitaţie pentru medi­camente. Condiţiunile se pot vedea în zilele şi orele de lucru la Drecţia Spitale­lor, Serv. Farmaciilor. — 8 — PUBLICAŢIE No. 122738 din 20 Decembrie 1942 COMANDAMENTUL V TERITORIAL Aduce la cunoştinţa celor interesaţi cumpărarea a : — Orice fel alimente, — Orice cantităţi — De la orice furnizor din orice parte a Ţării, — Fie în stare proaspătă, fie în sta­re conservată, pe bază de ofertă cu preţurile cele mai avantajoase. Se tratează numai cu ofertanţi se­rioşi şi cu oferte clare şi precise şi cu clauze complete, uzuale şi legale şi anume: — Ce subzistenţe oferă spre vân­zare? — Ce cantitate­­ şi calitate? — Cu ce preţ? — Locul de predarea măriei? — Data când se poate preda marfa? — Comandamentul face plata ime­diat după predarea mărfei şi facerea recepţiei. Doritorii se vor adresa imediat du­pă apariţia în ziare a acestei publi­­caţiuni. A. S. 19.XII.1942. — 11 — EPITROPIA SFT. SPIRIDON IAŞI Direcţia Silvico-Domenială PUBLIC­AŢIUNE 17462 din 22 Decembrie 1942 In ziua de 26 Ianuarie 1943 ora 11, ţinem licitaţie publică cu oferte în­chise şi sigilate urmate de strigări în cancelaria Epitropiei Str. I. C. Brăt­ianu 144, Iaşi, pentru vânzarea parchetului No. 6, păd. Blăgeşti „Va­lea lui Ion“ jud. Bacău. Concurenţii la licitaţie vor depune o garanţie de 5Vo în numerar sau efecte garantate de Stat. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu Legea Contabilităţii Publice şi a Regulamentului O. C. D. C­dtul de Sarcini şi informaţiile se obţin în orice zi de lucru la Dir. Silvică a Epitropiei între orele 8—12. Concurenții se vor conforma Le­gei No 2125-941, publicată în Monit. Oficial No 173-941 și Legei No. 1736/942, publicată în Monit. Oficial No 140-942. Epitropi : Indescifrabil. Director Silvic-Domenial Ing. Insp. Silvic P. Otin — 14 -In luna Ianuarie cel mai mare câștig la Loteria de Stat este de 10­00.000 lei. LA MULTI ANI SANATATE ŞI BUCURIE CU BELŞUG UREAZA ONORATEI CLIENTELE MAGAZINUL SAVON ALICE ŞTEFAN M­ACULESCU Bucureşti, Str. Pri­ncipatele Unite Nr. 62 Urează distinsei sale clientele Ani mulţi şi fericiţi cu pros­peritate şi belşug, 1 Ianuarie 1913 DIRECTIUNEA RESTAURANTULUI ODERN D­UREAZA DISTINSEI CLIENTELE tî*LA MULTI ANIU ANTINEVRALGIC Dr. Nanu Muscel PRODUS PUR ROMANESC Cel mai bun antinevralgic contra : gripei, nevralgic, dureri de cap, dureri de dinţi, reumatism, sciatică, etc. Depozit Farmacia N. I. POPOV­ICI, calea Rahovei 265, Bucureşti 6.­­ Huiţi am fericiţi mm intursi­­ilontiloi .i Cunoicatiiar­­U SALOME DE SINUS SI IMESÍN­E U MM HM. IlfBt BON­ DI FUI scaun anevoios, spasmodic, la hipera­. „Gastro D“ se găseşte la far­­ci­ditate, arsuri de stomac şi star. I mack şi droguerii, sau contra ram­­nervoase medicii indică, ca cel mai burs de le 201 in provincie plus bun mijloc de tratament preparatul I­porio, la farmacia Hanes, București, cu renume mondial „Gastro D", I calea Victoriei nr. 124.

Next