Curentul, ianuarie 1943 (Anul 16, nr. 5352-5372)
1943-01-20 / nr. 5361
Mâine la BD. PALAS Continuarea marelui succes de la cinema FANTASIO nist, în care învingătorul e greu de prevăzut. Programul va fi completat cu câteva matchuri amatoare. La 24 ianuarie lucişi rom si constamn Md se întâlnesc pentru titlul national la categoria pană Arena circului Moea, care a găzduit vor lupta la ultimul match profesieîn ultimul timp cele mai reuşite gale * * de box, va fi în ziua de 24 ianuarie teatrul unei întâlniri de mari proporţii, care pasionează opinia publică. Lucian Popescu, campionul României la categoria pană îşi pune titlul în joc în faţa lui Constantin David. Doi boxeuri de mari posibilităţi se întâlnesc într’un match care va trebui să tranşeze într’un fel sau altul rivalitatea care există între ei, cum şi svomurile în contradictoriu asupra rezultatului matchulud nul disputat la Braşov înaintea matchului dela Viena şi lui Lucian Popescu. Dată fiind importanţa partidei, cei doi protagonişti s’au antrenat intens şi fiecare crede că victoria va fi de partea lui. In semivedetă, Ion Chiriac şi cu Ion Gorun îşi dispută întâietatea într’un match în care Chiriac îşi face o reintrare pe care o anunţă la înălţimea valorii lui. Titu Sărbătoare şi cu Mehedinţeanu Comitetul de conducere al Federaţiei de ski Organizarea Sportului Românesc a aprobat următoarea listă a membrilor Comitetului de conducere al Federaţiei Române de Ski: Preşed. de onoare: d. g-ral Alex. Manolescu. Preşedinte: col. I. Grigoriu. Vicepreşedinte: Lt. Col. I. Dimăncescu. Secretar general: I. Gaiser. Membri: ing. N. Florescu, dr. Virgil Voicu, prof. Stelian Gheorghiu, și Otto Schil. Delegatul Grupului Etnic German: Kurt Riechter. II 151 vu înfiinţând noul secţiuni sportive Scrisoarea adresată d-lui prof. I. Gheorghiu, şeful Sportului Românesc Pentru strălucita activitate desfăşurată pe plan naţional-sportiv, d. prof I. Gheorghiu, şeful Sportului Românesc a distins gruparea „Universitatea Cluj-Sibiu“, citând-o prin ordin de zi pe întregul sport românesc. Faţă de onoarea făcută, gruparea universitară a trimis şefului Sportului Românesc o scrisoare de mulţumiri, din care extragem: „Faptului că S. S. S. Universitatea Cluj-Sibiu, al cărei renume a trecut de mult hotarele ţării, a fost pusă în fruntea tuturor grupărilor sportive din ţară, vom căiuita să-i acordăm întreaga noastră atenţie cu dublul ei înţeles.In primul rând a propagandei ce trebue să o facem, iar în al doilea, imboldul ce ni se dă prin aceasta, ca lupta începută pentru recunoaşterea dreptăţii româneşti să acţioneze dârz şi fără şovăire, pe toate fronturile“. După ce se cere d-lui prof. N. Gheorghiu să intervină la amble federaţii, printre cari şi cea de football, pentru ca „U“ să găsească mai multă solidiitudine, scrisoarea, care e semnată de d. prof. rector Iuliu Haţeganu, prof. dr. Gr. Benetato şi d. Gh. Căliman, termină astfel : Vom continua, domnule profesor, să desvoltăm activităţii sportive şi cu ce................................................................ Ceilalte secţii ale grupării noastre, ca: atletism, hockey, scrimă, volley, tir, etc., astfel ca să dăm ţării întregi şi în special lumii sportive, satisfacţia cuvenită, pe care o aşteaptă de la „şepcile roşii“, mândria Ardealului, dârzenia lui de astăzi şi speranţele ţării. Exprimând întreaga noastră recunoştinţă, pentru fapta cu adevărat românească de care aţi dat dovadă din primele dumneavoastră manifestări oficiale sportive, vă rugăm d-le profesor, să primiţi salutul noastru sportiv. O mare demonstraţie internaţională de patinaj va avea loc în Capitală Cu ocazia turneului echipei germane de hockey „Berlinerschlischubdub“ în Capitală, care se va produce între 31 Ianuarie şi 4 Februarie, va avea loc şi o mare demonstraţie de patinaj artistic, cu participarea a doi virtuoși germani, ce vor sosi odată cu formația berllineză de hockey. Roza vânturilor La 13 Februarie 1943, după amiază, va avea loc la Predeal concursul de ski-titas, înscrieri până la 8 Februarie la sediul Federației, str. Alex. Lahovary nr. 14. * încă de la 3 Ianuarie a. c„ funcţionează la Predeal cursul de ski al liceelor militare, organizat cu ajutorul F. R. S. şi la care participă peste 300 elevi. Sâmbătă 23 ort., acest curs va lua sfârşit, cu o demonstraţie de sol şi cu un concurs de patrule pe liceele militare, cu tragere. Aest concurs este dotat cu o frumoasă cupă donată de d. maior Dudescu, preşedintele F. R. T. Se vor mai distribui diplome şi plachete din partea Federaţiei * Campionatul naţional şcolar de ski care se va desfăşura la Predeal în ziua de 24 Ianuarie a. c., are următorul program : Sâmbătă 23 Ian., ora 20, tragerea la sorţi a concurenţilor după care întregul lot de concurenţi vor viziona filme de skigermane, franceze şi româneşti. Duminică 24 Ian., ora 9.30, concursul de emberire — Creasta Cocoşului. Duminică 24 Ian., ora 14.30, concursul de Slalom — Teren Vestea — iar la ora 16.30 împărţirea premiilor la Cazinoul din Parc. Organizatorii concursului au intervenit şi pentru funcţionarea funiculanului, aceasta pentru proba de Slalom. înscrierile elevilor pentru acest campionat se vor face numai prin liceele respective cari se vor adresa în scris la sediul F. R. S.-ului din atr. Alex. Lahovary 14. CITIŢICurentul pentru copii şi tineret revista de acest gen cu cel mai mare tiraj, cea mai frumoasă ţinută technică şi cel mai bogat :- conţinut literar 16 PAGINI IN 4 COLORI 10 LEI fteranful Măsuri de ordin sanitar şi preventiv în asigurările sociale Problema prevenirii boalelor şi ac-l general al Casai Naţionale a asigurăridentelor de muncă devine din ce în I rilor sociale, pentru protecţia sărăce mai importantă în asigurările socităţii şi vieţii muncitorilor, sau manioiale. Deşi târziu, totuşi e destul de testat sub toate raporturile. Astfel, mulţumitor că s’a înţeles abia în al-t cu toate greutăţile întâmpinate s’au temut timp că este mai bine să previi putut trimite şi în vara anului 1942 decât să combaţi şi, datorită măsurilor de ordin sanitar luate la Casa Naţională a asigurărilor sociale, s-a îmbunătăţit simptofitarea sănătăţii muncitorilor, meseriaşilor şi funcţionarilor asiguraţi. Asistenţa sanitară în instituţia aceasta se realizează aproape în total prin organizaţie proprie. Această asistenţă constă din consultaţii medicale la dispensării şi spitale. Numărul acestor consultaţii în ultimii, ani a variat între 5.801.750 şi 6.324.715 anual. Intre anii 1939-1941 s’au dat următoarele consultaţii: Anul numărul consultaţilor 1939 6.312.104 1940 6.124.715 O LATURĂ A MEDICINEI PREVENTIVE Pentru sprijinirea şi încurajarea natalităţii In lumea muncitorească şi cu un serios mijloc de politică demografică s’a înfiinţat, organizat şi utilat cu toată aparatura necesară unei bune funcţonări „Institutul de naşteri" de pe lângă dispensarul nr. 1 din B-dul colonel Mihail Ghica pus sub conducerea d-lui dr. Gh. Vintilă, medicul primar al Institutului. Medicamentele necesare asiguraţilor bolnavi au fost acordate prin farmacii proprii sau prin plata de medicamente procurate de către asigur941 (şase luni) 2.698.252 O grije deosebită se pune la internarea în spitale şi sanatorii a muncitorilor asiguraţi, cât şi a membrilor lor de familie. Durata internării pentru asigurat este de 26 săptămâni pentru aceiaş boală şi 36 săptămâni pentru boli diferite în cursul a 12 luni. Pentru muncitorii care au suferit un accident, internarea în spitale sau sanatorii se poate prelungi, conform legii, până la vindecarea sau consolidarea leziunii. In acest scop, asigurările sociale dispun de 16 spitale și sanatorii proprii cu o capacitate de 1.489 paturi, afară de internările care se fac în spitalele de Stat şi particulare, pe bază de convenţie speciale. Cheltuelile de spitalizare pe ultimii 3 ani sunt: 91.623.810 lei (1939) , 89.391.875 leii (1940) şi 86.929.000 lei (1941). Reese că în anii 1939-1940 şi 1941, s-a cheltuit cu internarea în spitale şi sanatorii, suma de lei 268.484.685. Pentru asiguraţii bolnavi de tuberculoză s-au creat dispensării şi sanatorii speciale unde se dau tratamente speciale de t. b. c. cu internări în sanatorii până la 3 ani. Pentru stabilirea acestei boale şi cu rarisirea bolnavilor, pe lângă cele 29 dispensării speciale t. b. c. s’a construit, amenajat şî utilat cu toată aparatura necesară sanatoriul t. b. c. din Brad. In domeniul asistenţii medicale, grija celor doi conducători ai instituţiei d. P. Alexandrescu-Roman, preşedintele consiliului de administraţie şî d. dr. C. Dăniţă, directorul în staţiunile balneare un număr de aproape 2400 asiguraţi a căror întreţinere a necesitat suma de 15.000.000 lei. Pe lângă toate acestea s-au mai înfiinţat încă 33 dispensării pe lângă marile întreprinderi din Capitală, aceasta în scopul de a se da asistenţă medicală asiguraţilor câta mai aproape de locul unde îşi desfăşoară activitatea lor profesională. Iaţi, în condiţiunile stabilite de lege Pentru asigurarea nevoilor de mediamente, instituţia asigurărilor sociale a cheltuit în decursul anilor sume foarte importante. Astfel în ultimii ani s’au cheltuit următoarele sume: în 1939 s’au cheltuit 88.713.021 lei, în 1940, 93.500.000 lei şi în 1941 s’a cheltuit 123.289.600 lei, în total 205.502.621 lei. In total suma ce se cheltueşte cu asistenţa medicală, medici, medicamente, accesorii medicale, internări în spitale şi sanatorii pentru muncitorii asiguraţi şi membrii de familie, după bugetul 1942/ 1943, se ridică la lei 1.187.458.537. Este de notat că instituţia aceasta se menţine prin proprii fonduri neavând nici o subvenţie din partea Statului, în plus contribue în oarecare măsură la sarcinile financiare ale altor aşezăminte ale Statului. Muncitorimea este din ce în ce mai mulţumită de roadele asigurărilor sociale, conducătorii, în frunte cu d. ministru dr. C. Dăniraşcu, titularul departamentului muncii, nu au precupeţit nici un efort pentru a veni cât mai mult în ajutorul asiguraţilor cari in timp de pace îşi duc viata in fabrici, pe şantiere sau ateliere, iar in timp de război duc culorile româneşti pe culmile gloriei şi eternităţii naţionale. Nic. Negrilescu 99Pagini agrare şi sociale“ O editură harnică şi pe atât de valoroasă în realizări, este aceea a revistei „Pagini agrare şi sociale“, condusă de d. ing. agr. insp. g-raf Constantin Filipescu. La nod, deşi agricultura este ramura principală de producţie şi îndeletnicirea de căpetenie a majorităţii populaţiei literatura de specialitate agricolă nu beneficiază — nici pe departe — da locul ce i s’ar cuveni în câmpul culturii naţionale : numărul, cetitorilor este cu totul restrâns, iar interesul agricultorului pentru carte nu îşi dovedeşte — în nici un fel — prezenţa. Strădania oficialităţii de a stimula acest interes, tipărind şi distribuind, gratuit, numeroase publicaţiuni de specialitate destinate pentru toate categoriile degricultori şi specialişti, pe măsura pregătirii lor intelectuale sau ştiinţifice, nu şi-a atins scopul ci mai degrabă a prilejuit formarea generalizatei convingeri că este o îndatorire a Statului de a înzestra, pe fiecare amator, cu o bibliotecă de cărţi agricole primite ca daune. Ca şi cum agricultura nu ar fi — mai presus de toate — o îndeletnicire economică în care întreprinzătorul este obligat, de propriul său interes, să fie pasul progresului, pe propria sa socoteală. Nu am avea — firește — ,nimic împotriva acestei dărnicii oficiale dacă ea nu ar duce la rezultate contrarii celor urmărite. Primită de pomană cartea este, de cele mai multe ori, socotită ca fiind și lipsită de valoare și are soarta adecvată , ornamentează netăiată necitită, neconsultată câte, un dulap sau o etajeră șchioapă până ce — plictisită de colbul pe care tot trebue să-l scuture de pe filele ei — câte o gospodină avizată bagă de seamă că ele ar putea fi bine folosite la legatul borcanelor de dulceaţă. De vreme ce a fost căpătată, necerută, adusă de poştă la domiciliu, cartea agricolă ia funcţiunea de cea mai eftină hârtie pentru uzul domestic. Intr’un asemenea climat, o acţiune particulară desfăşurată pe două planuri paralele, mai întâi pe acela de a forţa inerţia publicului stimulându-i setea de a afla din lectură, ceia ce trebuie să ştie, apoi de a-l şi obliga să-şi cumpere, ca pe orice lucru, cartea folositoare, apare — la prima vedere — ca o aventură riscată. A îndrăznit-o totuşi cineva, împins la aceasta de o neostoită dragoste pentru slova tipărită, de nobilă râvnă de a fi folositor agricultorilor de care se simţea legat prin chemarea ancestrală sufletului, de pasiunea sa pentru ridicarea breslei căreia îi aparţine, de neastâmpărul uunei minţi agere şi iscoditoare atentă la ceia ce se petrece şi promptă în oferirea unor sugestii sau soluţiuni — întotdeauna — interesante. Astfel a apărut, acum douăzeci de ani, primul număr al revistei „Pagini Agrare şi Sociale", care — lună după luna — a adaugit valori nouă în lupta de idei pe care a susţinut-o fără întreruperi şi fără defecţiuni, dealungul a două decenii — o eternitate pentru viaţa unei publicaţiuni de strictă specialitate, neîntreţinută decât de credinţa cetitorilor ei şi care a văzut dispărând, în timp ce ea se încărca de ani fără ca totuşi să îmbătrânească atâtea alte reviste. Atâta chiar, douăzeci de ani existenţă şi încă ar fi însemnat o strălulucită biruinţă. Dar „Pagini Agrare şi Sociale” au năzuit la mai mult şi au izbutit. Infrângând greutăţi materiale, de nimeni ştiute, ea a provocat scrisul agricol românesc, făcând să apară, deosebit de revistă, peste o sută de lucrări de specialitate, oferind celor ce voiau şi puteau să se distingă, nu numai o tribună de luptă ci şi un instrument de afirmare. „Pagini Agrare şi Sociale” a devenit editura agricolă până acum unica la noi, care a polarizat aproape unanimitatea scriitorilor agricoli din ţara noastră. Nu ne-am propus să reproducem catalogul editurii — şi de aceia nici nu vom arăta varietate de lucrări tipărite de ea, îmbrăţişând tot complexul agriculturii româneşti. Nici lista de autori nu o vom da Vom menţiona numai, că în acestă editură apare „Marea Enciclopedie Agricolă“. Inatocmiată de un grup ales de specialişti, sub conducerea d-lui C. Filipescu, tipărită în excelente condiţiuni grafice şi ajunsă la al cincilea volum pus acum sub presă, „Marea Enciclopedie Agricolă" însumează în cele patru volume apărute până acum, peste 3.509 pag., peste 12.000 cuvinte, aproape 5000 ilustraţii, numeroase planşe în dublu ton şi în culori. O realizare grafică vrednică să stea alături cu orice mare enciclopedie agricolă din occident. Dincolo de breasla plugarilor, Enciclopedia Agricolă e predestinată să intereseze publicul cărturăresc, printr’un material care lipseşte cu totul în toate dicţionarele şi enciclopediile noastre, şi care apare întâia data în sursa lui directă, vie, a limbajului popular. Opera aceasta, aşa cum este concepută şi realizată, răspunde tuturor exigenţelor ştiinţifice şi practice. Orice specialist al marei familii agricole, care alcătueşte existenţa economiei româneşti, va găsi în această operă detaliile specialităţii sale, detalii integrate pe un plan destoinic care-l va mulţumi întotdeauna şi la care oricând va putea apela cu cel mai mare folos. Ar fi destul să enumără câteva din marile capitole ale acestei Enciclopedii, pentru a se vedea că nici un compartiment al ştiinţei nu a fost lăsat la o parte. Ţinând seama de materialul concentrat în paginile ei — cu litera atât de mică, de clară şi de frumoasă, cu ilustrarea atât de bogată, instructivă şi artistică — „Marea Enciclopedie Agricolă“ înlocueşte cu succes peste 100 lucrări de specialitate, oferind în plus înlesnirea că se poate consulta uşor şi rapid. Publicul a primit cu încredere lucrarea, Academia Română a distins-o cu unul din marile sale premii, ne - acordat nici mai înainte, nici de atunci unei alte opere. In curând, volumul al cincilea, va ieşi de sub teascurile tipografiei şi, completând seria, va încununa opera unui om care nu a urmărit altă satisfacţie decât propria sa conştiinţă. Nu este de prisos să adăugăm că, în această epocă de frământate griji, Filipescu — fără a se lăsa abătut de dificultăţile sporite ce-i stau în cale — îşi continuă truda căreia i s’a consacrat. Astfel d-sa îmbogăţeşte, bibliografia agricolă a anului cu alte două lucrări de specialitate. Prima intitulată „Obştea, satul şi noul regim agrar”, analizează dealungul a 600 pagini, rolul jucat în trecut, de obştile săteşti şi înfăţişează funcţiunea ce pot împlini pe viitor — aşezate ca o chee de boltă a unui nou regim agrar — in acţiunea de ridicare economică şi socială a satelor privite ca realitatea de bază în formaţiunea şi desvoltarea ţărănimii noastre. A doua lucrare, o atrăgătoare plachetă, este consacrată omagierii lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui centenar a fost comemorat anul acesta, încheind această sumară înfăţişare a unei sobre activităţi, orgolioasă, totuşi, tocmai prin discreţia — dictată de dezinteresare, — în care se înconjoară, ne îngăduim a atrage atenţia asupra ei a publicului mare, cât şi a cârmuitorilor destinelor noastre fiindcă socotim că e o sacră datorie a tuturor de a sprijini cu fapta, şi la vreme, o iniţiativă particulară, care jalonează preţioase îndreptare pentru numul nostru de plasări. ARMANDO FALCONHAURA SOLARI GRETA SONDA* FRANCO COOP (Regia Tfrasifoanquje — Tnoxuqpol^AHkwttL 9Umh Spectacolele încep la orele 13, 5.10, 7.20 și 9.30 seara Razii în Capitală — Restaurante amendate pentru murdărie — Pentru stârpirea vasafoondiajului, cerşetoriei şi prostituţiei clandestine, cum şi pentru asigurarea unei cât mai perfecte stării de curăţenie a ciocalurilor publice de consum, echipele primăriei Capitalei au executat în cursul săptămânii expirate, noul razii în sectoarele III albastru şi IV Veride. Cu acest prilej au fost sancţionate următoarele restaurante, găsite murdare : Restaurantul Erimia Muşat, din str. Bozianu Nr. 2; Niculae Alexandru, din strada Antim 78; birtul C-tin Marşan, calea Rahovei 128; birtul din calea Rahovei 182; birtul Al. Nesterovici, din calea Rahovei 183; Atelierul de vulcanizare Nicolae Plăviţescu, din calea Griviţei 251; brutăria Gh. Beicu, din calea Griviţei 278; Atelierul de croitorie Bretu Sabin, din calea Griviţei nr. 392; atelierul de cismărie Tunaru Ion din calea Griviţei 370; magazinul de coloniale Elena Zamfirescu, din Gal. Griviţei 354; bodega Filip Tudor, din calea Griviţei 428; cârciuma Cristea Gheromdache, din calea Griviţei 156; bodega Gristea Ciciopol, din Calea Griviţei 154; hotelul „Madrid“ din calea Griviţei 138; bodega Georgescu Tănase, din calea Griviţei 163; bodega Gh. Pânzaru, din strada Câmpineanu 12; barul „Savoy“ din strada Pictor Grigoraşicu 12, închis acum câtva timp pentru murdărie, va fi din nou închis, tot pentru murdărie. Tot cu prilejuri acestor razii au fost ridicate 83 de persoane, găsite fără acte în regulă. In urma trierii 10 au fost lăsate libere, 7 au fost înaintate Comandamentului Teritorial București, 1 la Comsnduire iar 65 internate în adăpostul vagabonzilor, din strada Ion Maiorescu. Raziile vor cpottmua. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO------- „Descoperirea crimelor“ Ciclul de Conferinţe al Universităţii Ateneului Român a continuat Sâmbătă 16 Ianuarie, cu conferinţa d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru. D-sa a avut ca subiect al prelegerei sale „Descoperirea crimelor”. D. Florescu a început prin a spune că subiectul ce şi-a ales este fructul unor observaţiuni din cariera sa de jude instructor. D-sa speră că aceste observaţiuni sumare vor putea fi de folos tinerilor studenţi şi poate chim magistraţilor care se destină acestei cariere. D. Florescu afirmă că ţara noastră şi mai alles Capitala are tristul privilegiu de a avea un număr destul de mare de crime care au rămas nedescoperite, cu toate stăruinţele conştiincioase ale magistraţilor şi ale poliţiei judiciare. Cauza acestei stări de lucruri este în mare parte învăţământul nostru superior care n’a prevăzut pe lângă catedrele de drept penal, o catedră pentru descoperirea practică a crimelor şi delictelor. Conferenţiarul se ridică contra imdiferentismului, ce arată majoritatea cetăţenilor faţă de victimele asasinilor. D-sa cere mai multă solidaritate socială cu cei ce sunt atacaţi de criminali şi un concurs mai mare poliţiştilor şi magistraţilor instructori din partea cetăţenilor. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO------- O cerere a evreilor sionişti LISABONA, 18 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani retransmite următoarea ştire din Londra : La conferinţa anuală a Federaţiei sioniste, preşedintele comitetului politic Paul Goldmann, a cerut guvernului britanic să ia noui măsuri pentru a înlesni stabilirea evreilor în Palestina. Această cerere a găsit o primire favorabilă în cercurile politice din Londra. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO------Farmaciile de Mi Marţi 19 Ianuarie 1943 Dr. Guci Constantin, cal. Victoriei 33, s. I, tel. 3.77.10 4.01.31; Dumitriu Constantin, cal. Rahovei 5, s. I, tel. 4.12.94; Farm. ,,La Galen" Roşu A. Alex., cal.Griviţei 78, s. II, tel. 5.65.45; Paleacu Mihai, bd. Filantropiei 103, s. II; Dr. Sterescu Mircea, bd. Regina Elisabeta 34, s. II, tel. 3.93.36; Gheorghiu Victor, str. Duiliu Zamfirescu 9, s. III; Gotăranu Gheorghe, str. Vasile Lascăr 76, s. III, tel 1.01.40; Constantinescu Lazăr, str. Romană 3, s. III, tel. 2.03.72; Mihălţeanu Cornel, cal. Moşilor 364, s. IV, tel. 1.06.21; Barozzi Vasile, cal. Călăraşilor 184, s. IV, tel. 5.05.95; Berbier G. Alexandru, bd. Regele Carol I 65, s. IV, tel. 3.00.83; Drăgănescu-Cătănescu Victoria, str. Th. D. Speranţia 77, s. IV, tel. 4.72.34; Papinian Sterie, strada Cuza Vodă 63, s. V, tel. 4.78.55; Gheorghiu Evlampia, cal. 13 Septembrie 2, s VI, tel. 3.69.53; Tănase Zoe, str. Isvor 50 s. VI tel. 3.83.09. mmm de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a femeilor gravide, sau internarea in celelalte maternităţi cereţi camera de gardă obstetricală de la Soc. „Salvarea" splaiul Independentei nr. 19, tel. 4.33 33 Pentru internarea în maternităti a femeilor gravide locuind la Nord de linia Splaiului Independenţii b-dul Elisabeta, b-dul Pache Protopopescu şos. Iancului şi şos. Pantelimon, se va adresa următoarelor maternităţi : Spitalul Filantropia b-dul M. Ghica tel. 3.58.68. Femeile gravide locuind la Sud de linia indicată mai sus, se vor adresa următoarelor maternităţi : Spitalul Colţea, b-dul Coltei, tel. 3.75.25. Spitalul Brâncovenesc, , b-dul Regina Maria, tel. 9.40 60. „Paul Greceanu" str. Sultzer nr. 20 tel. 5.54.14. „Rahova” calea Rahovei nr. 286, tel. 3.1871 „Institutul de naşteri Mihail Ghica”, b-dul Filantropia nr. 37-39, tel 47792 stă la dispoziţie ziua şi noaptea tuturor asiguratelor şi a soţiilor de asiguraţi, care pe bazade cărţi chitanţe pot naşte In institut. Cazurile de urgenţă vor fi aduse la Institut prin Soc. „Salvarea”. Soţiile funcţionarilor C. F. R. se vor adresa Maternităţii „Regina Elisabeta” G. J. R. calea Griviţei 376— Telef. «muc xvr, w». ssbt, «tpwwf wn tsmrei-Te w sf PREMIERA •NQNI-FILM» * LA CINEMA A fANIAtlO IN COMPLETAREA FILMULUI TERESA VENERDI prezintă ij|l( CdMSINUlUI DE PATRONA«! B admirabilă frescă a contribuţiei femeei române la lupta pentru ridicarea neamulu. Spectacolele încep la orele 14, 16,30, 19. Reţineţi bilete din timp la cassă, telefon 2.72.09 BD. PALAS Succesul Capitalei în magnifica realizare O FEMEIE IN NOAPTE TOMIS ALIDA VALLIn PENTRU UN SARUT . Rossino brozzi GERmPOR PPOLIERI nînRioip Lom ALDUHAI \S V N«/ \ spectacolele încep la orele: 2.30, 5, 7.30 și 10 seara. Cassa. este deschisă de la ora 11 dim. și eliberează bilete in limita Io ,pentru oricare din spectacolele men ion a, te mai «no ! AZI PREMIERA nie în analele cinema..grafiei, un succes colonal al filmului suedez, la TIMIŞOARA. 18. Curtea de apel a confirmat astăzi sentința secţiei de sabotaj a tribunalului Timiş-Torontal prin care marele industriaş Eduard Prohaska este condamnat la două luni lagăr, iar funcţionarul Petrucek, dela moara Prohaska la o lună lagăr. Moara a hi. . . , . . ./■ ,a fost condamnată să plătească un c.rf zi diminea dela WSO la liminen amendă pentru că a vândut după masă dela 2.30 înainte. Spectacolului cu preţ de speculă, încep după masă la ora 3. 5.10; . . 7.20; 9.30. Speculant condamnat la Timișoara I Cl AIRS ^ ^ ^ JOURNAL^ NOU Nr. 4B