Curentul, ianuarie 1943 (Anul 16, nr. 5352-5372)

1943-01-20 / nr. 5361

Mâine la BD. PALAS Continuarea marelui succes de la cinema FANTASIO nist, în care învingătorul e greu de prevăzut. Programul va fi completat cu câteva matchuri amatoare. La 24 ianuarie lucişi rom si constamn Md se întâlnesc pentru titlul national la categoria pană­ ­Arena circului Moea, care a găzduit vor lupta la ultimul match profesie­­în ultimul timp cele mai reuşite gale­­ * * de box, va fi în ziua de 24 ianuarie teatrul unei întâlniri de mari propor­ţii, care pasionează opinia publică. Lucian Popescu, campionul Româ­­niei la categoria pană îşi pune titlul în joc în faţa lui Constantin David. Doi boxeuri de mari posibilităţi se întâlnesc într’un match care va trebui să tranşeze într’un fel sau altul ri­valitatea care există între ei, cum şi svomurile în contradictoriu asupra re­zultatului matchulud nul disputat la Braşov înaintea matchului dela Viena şi lui Lucian Popescu. Dată fiind importanţa partidei, cei doi protagonişti s’au antrenat intens şi fiecare crede că victoria va fi de partea lui. In semivedetă, Ion Chir­iac şi cu Ion Gorun îşi dispută întâietatea într’un match în care Chiriac îşi face o reint­­rare pe care o anunţă la înălţimea valorii lui. Titu Sărbătoare şi cu Mehedinţeanu Comitetul de conducere al Federaţiei de ski Organizarea Sportului Românesc a aprobat următoarea listă a membrilor Comitetului de conducere al Federa­ţiei Române de Ski: Preşed. de onoare: d. g-ral Alex. Manolescu. Preşedinte: col. I. Grigoriu. Vice­preşedinte: Lt. Col. I. Dimăn­­cescu. Secretar general: I. Gaiser. Membri: ing. N. Florescu, dr. Vir­gil Voicu, prof. Stelian Gheorghiu, și Otto Schil. Delegatul Grupului Etnic German: Kurt Riechter. II 151 vu înfiinţând noul secţiuni sportive Scrisoarea adresată d-lui prof. I. Gheorghiu, şeful Sportului Românesc Pentru strălucita activitate desfăşu­rată pe plan naţional-sportiv, d. prof I. Gheorghiu, şeful Sportului Româ­nesc a distins gruparea „Universitatea Cluj-Sibiu“, citând-o prin ordin de zi pe întregul sport românesc. Faţă de onoarea făcută, gruparea universitară a trimis şefului Sportu­lui Românesc o scrisoare de mulţu­miri, din care extragem: „Faptului că S. S. S. Universitatea Cluj-Sibiu, al cărei renume a trecut de mult hotarele ţării, a fost pusă în fruntea tuturor grupărilor sportive din ţară, vom căiuita să-i acordăm în­treaga noastră atenţie cu dublul ei în­ţeles.­­In primul rând a propagandei ce trebue să o facem, iar în al doilea, imboldul ce ni se dă prin aceasta, ca lupta începută pentru recunoaşterea dreptăţii româneşti să acţioneze dârz şi fără şovăire, pe toate fronturile“. După ce se cere d-lui prof. N. Ghe­orghiu să intervină la amble federaţii,­­ printre cari şi cea de football, pen­tru ca „U“ să găsească mai multă so­­­­lidiitudine, scrisoarea, care e semnată de d. prof. rector Iuliu Haţeganu, prof. dr. Gr. Benetato şi d. Gh. Căli­­man, termină astfel : Vom continua, domnule profesor, să desvoltăm activităţii sportive şi cu ce­­................................................................ Ceilalte secţii ale grupării noastre, ca: atletism, hockey, scrimă, volley, tir, etc., astfel ca să dăm ţării întregi şi în special lumii sportive, satisfacţia cuvenită, pe care o aştea­ptă de la „şep­­cile roşii“, mândria Ardealului, dâr­­zenia lui de astăzi şi speranţele ţării. Exprimând întreaga noastră recu­noştinţă, pentru fapta cu adevărat ro­mânească de care aţi dat dovadă din primele dumneavoastră manifestări o­­ficiale sportive, vă rugăm d-le profe­sor, să primiţi salutul noastru sportiv. O mare demonstraţie internaţională de pati­naj va avea loc în Capitală Cu ocazia turneului echipei germa­ne de hockey „Berlinerschlischubdub“ în Capitală,­­ care se va produce în­tre 31 Ianuarie şi 4 Februarie, va a­­vea loc şi o mare demonstraţie de pa­tinaj artistic, cu participarea a doi virtuoși germani, ce vor sosi odată cu formația berllineză de hockey. Roza vânturilor La 13 Februarie 1943, după amiază, va avea loc la Predeal concursul de ski-titas, înscrieri până la 8 Februarie la sediul Federației, str. Alex. Laho­­vary nr. 14. * încă de la 3 Ianuarie a. c„ funcţio­nează la Predeal cursul de ski al li­ceelor militare, organizat cu ajutorul F. R. S. şi la care participă peste 300 elevi. Sâmbătă 23 ort., acest curs va lua sfârşit, cu o demonstraţie de sol şi cu un concurs de patrule pe liceele militare, cu tragere. A­­est concurs este dotat cu o frumoasă cupă donată de d. maior Dudescu, preşedintele F. R. T. Se­ vor mai distribui diplome şi plachete din partea Federaţiei * Campionatul naţional şcolar de ski care se va desfăşura la Predeal în ziua de 24 Ianuarie a. c., are următorul pro­gram : Sâmbătă 23 Ian., ora 20, tragerea la­­ sorţi a concurenţilor după care între­gul lot de concurenţi vor viziona filme de ski­­germane, franceze şi rom­âneşti. Duminică 24 Ian., ora 9.30, concursul de emberire — Creasta Cocoşului. Duminică 24 Ian., ora 14.30, con­cursul de Slalom — Teren Vestea — iar la ora 16.30 împărţirea premiilor la Cazinoul din Parc. Organizatorii con­cursului au intervenit şi pentru func­ţionarea funiculanului, aceasta pentru proba de Slalom. înscrierile elevilor pentru acest campionat se vor face nu­mai prin liceele respective cari se vor adresa în scris la sediul F. R. S.-ului din atr. Alex. Lah­ovary 14. CITIŢICurentul pentru copii şi tineret revista de acest gen cu cel mai mare tiraj, cea mai frumoasă ţinută technică şi cel mai bogat :-­ conţinut literar 16 PAGINI IN 4 COLORI 10 LEI fteranful Măsuri de ordin sanitar şi preventiv în asigurările sociale Problema prevenirii boalelor şi ac-l general al Casai Naţionale a asigură­­ridentelor de muncă devine din ce în I rilor sociale, pentru protecţia sără­­ce mai importantă în asigurările soc­i­tăţii şi vieţii muncitorilor, sau mani­­oiale. Deşi târziu, totuşi e destul de testat sub toate raporturile. Astfel, mulţumitor că s’a înţeles abia în al-t cu toate greutăţile întâmpinate s’au temut timp că este mai bine să previi putut trimite şi în vara anului 1942 decât să combaţi şi, datorită măsuri­lor de ordin sanitar luate la Casa Naţională a asigurărilor sociale, s-a îmbunătăţit simptof­itarea sănătăţii muncitorilor, meseriaşilor şi funcţio­narilor asiguraţi. Asistenţa sanitară în instituţia a­­ceasta se realizează aproape în total prin organizaţie proprie. Această a­­sistenţă constă din consultaţii medi­cale la dispensării şi spitale. Numărul acestor consultaţii în ul­timii, ani a variat între 5.801.750 şi 6.324.715 anual. Intre anii 1939-1941 s’au dat ur­mătoarele consultaţii: Anul numărul consultaţilor 1939 6.312.104 1940 6.124.715 O LATURĂ A ME­DI­CINEI PREVENTIVE Pentru sprijinirea şi încurajarea natalităţii In lumea muncitorească şi cu un serios mijloc de politică demografică s’a înfiinţat, organizat şi utilat cu toată aparatura necesară unei bune funcţ­onări „Institutul de naşteri" de pe lângă dispensarul nr. 1 din B-dul colonel Mihail Ghica pus sub conducerea d-lui dr. Gh. Vintilă, medicul primar al Institu­tului. Medicamentele necesare asiguraţi­lor bolnavi au fost acordate prin far­macii proprii sau prin plata de me­dicamente procurate de către asigu­r941 (şase luni) 2.698.252 O grije deosebită se pune la inter­narea în spitale şi sanatorii a munci­torilor asiguraţi, cât şi a membrilor lor de familie. Durata internării pen­tru asigurat este de 26 săptămâni pentru aceiaş boală şi 36 săptămâni pentru boli diferite în cursul a 12 luni. Pentru muncitorii care au sufe­rit un accident, internare­a în spitale sau sanatorii se poate prelungi, con­form legii, până la vindecarea sau consolidarea leziunii. In acest scop, asigurările sociale dispun de 16 spi­tale și sanatorii proprii cu o capaci­tate de 1.489 paturi, afară de inter­nările care se fac în spitalele de Stat şi particulare, pe bază de convenţie speciale. Cheltuelile de spitalizare pe ultimii 3 ani sunt: 91.623.810 lei (1939) , 89.391.875 leii (1940) şi 86.929.000 lei (1941). Reese că în anii 1939-1940 şi 1941, s-a cheltuit cu internarea în spitale şi sanatorii, suma de lei 268.484.685. Pentru asiguraţii bolnavi de tuber­culoză s-au creat dispensării şi sana­torii speciale unde se dau tratamen­te speciale de t. b. c. cu internări în sanatorii până la 3 ani. Pentru stabilirea acestei boale şi cu rarisirea bolnavilor, pe lângă cele 29 dispen­sării speciale t. b. c. s’a construit, a­­menajat şî utilat cu toată aparatura necesară sanatoriul t. b. c. din Brad. In domeniul asistenţii medicale, grija celor doi conducători ai insti­tuţiei d. P. Alexandrescu-Roman, preşedintele consiliului de adminis­traţie şî d. dr. C. Dăniţă, directorul în staţiunile balneare un număr de aproape 2400 asiguraţi a căror între­ţinere a necesitat suma de 15.000.000 lei. Pe lângă toate acestea s-au mai în­fiinţat încă 33 dispensării pe lângă marile întreprinderi din Capitală, a­­ceasta în scopul de a se da asistenţă medicală asiguraţilor câta mai aproa­pe de locul unde îşi desfăşoară acti­vitatea lor profesională. Iaţi, în condiţiunile stabilite de lege Pentru asigurarea nevoilor de med­iamente, instituţia asigurărilor socia­le a cheltuit în decursul anilor sume foarte importante. Astfel în ultimi­i ani s’au cheltuit următoarele sume: în 1939 s’au cheltuit 88.713.021 lei, în 1940, 93.500.000 lei şi în 1941 s’a cheltuit 123.289.600 lei, în total 205.502.621 lei. In total suma ce se cheltueşte cu asistenţa medicală, me­dici, medicamente, accesorii medica­le, internări în spitale şi sanatorii pentru muncitorii asiguraţi şi mem­brii de familie, după bugetul 1942/ 1943, se ridică la lei 1.187.458.537. Este de notat că instituţia aceasta se menţine prin proprii fonduri ne­­având nici o subvenţie din partea Sta­tului, în plus contribue în oarecare măsură la sarcinile financiare ale altor aşezăminte ale Statului. Muncitorimea este din ce în ce mai mulţumită de roadele asigurărilor so­ciale, conducătorii, în frunte cu d. mi­nistru dr. C. Dăniraşcu, titularul de­partamentului muncii, nu au precupe­ţit nici un efort pentru a veni cât mai mult în ajutorul asiguraţilor cari in timp de pace îşi duc viata in fabrici, pe şantiere sau ateliere, iar in timp de război duc culorile româneşti pe cul­mile gloriei şi eternităţii naţionale. Nic. Negrilescu 99Pagini agrare şi sociale“ O editură harnică şi pe atât de valoroasă în realizări, este aceea a revistei „Pagini agrare şi sociale“, condusă de d. ing. agr. insp. g-raf Constantin Filipescu. La nod, deşi agricultura este ramura principală de producţie şi îndeletnici­rea de căpetenie a majorităţii popu­laţiei literatura de specialitate agri­colă nu beneficiază — nici pe departe — da locul ce i s’ar cuveni în câmpul culturii naţionale : numărul, cetitorilor este cu totul restrâns, iar interesul a­­gricultorului pentru carte nu îşi dove­deşte — în nici un fel — prezenţa. Strădania oficialităţii de a stimula a­­cest interes, tipărind şi distribuind, gratuit, numeroase publicaţiuni de spe­cialitate destinate pentru toate cate­goriile de­gricultori şi specialişti, pe măsura pregătirii lor intelectuale sau ştiinţifice, nu şi-a atins scopul ci mai degrabă a prilejuit formarea generali­zatei convingeri că este o îndatorire a Statului de a înzestra, pe fiecare a­­­mator, cu o bibliotecă de cărţi agricole primite ca daune. Ca şi cum agricultura nu ar fi — mai presus de toate — o îndeletnicire economică în care între­prinzătorul este­­ obligat, de propriul său interes, să fie pasul progresului, pe propria sa socoteală. Nu am avea — firește — ,nimic îm­potriva acestei dărnicii oficiale dacă ea nu ar duce la rezultate contrarii celor urmărite. Primită de pomană cartea­ este, de cele mai multe ori, socotită ca fiind și lipsită de va­loare și are soarta adecvată , ornamen­tează netăiată necitită, neconsultată câte, un dulap sau o etajeră șchioapă până ce — plictisită de colbul pe care tot trebue să-l scuture de pe filele ei — câte o gospodină avizată bagă de seamă că ele ar putea fi bine folosite la legatul borcanelor de dulceaţă. De vreme ce a fost căpătată, necerută, a­­dusă de poştă la domiciliu, cartea a­­gricolă ia funcţiunea de cea mai ef­­tină hârtie pentru uzul domestic. Intr’un asemenea climat, o acţiune particulară desfăşurată pe două pla­nuri paralele, mai întâi pe acela de a forţa inerţia publicului stimulându-i setea de a afla din lectură, ceia ce tre­buie să ştie, apoi de a-l şi obliga să-şi cumpere, ca pe orice lucru, cartea fo­lositoare, apare — la prima vedere — ca o­­ aventură riscată. A îndrăznit-o totuşi cineva, împins la aceasta de o neostoită dragoste pen­tru slova tipărită, de nobilă râvnă de a fi folositor agricultorilor de care se simţea legat prin chemarea ancestrală sufletului, de pasiunea sa pentru ridi­­carea­ breslei căreia îi aparţine, de neas­tâmpărul uunei minţi agere şi iscoditoa­re atentă la ceia ce se petrece şi promptă în oferirea unor sugestii sau soluţiuni — în­totdeauna — interesante. Astfel a apărut, acum douăzeci de ani, primul număr al revistei „Pagini Agrare şi Sociale", care — lună după luna — a adaugit valori nouă în lupta de idei pe care a susţinut-o fără în­­­treru­peri şi fără defecţiuni, dealungul a două decenii — o eternitate pentru viaţa unei publicaţiuni de strictă spe­­­cialitate, neîntreţinută decât de cre­­­dinţa cetitorilor ei şi care a văzut dis­părând, în timp ce ea se încărca de ani fără ca totuşi să îmbătrânească a­tâtea alte reviste. Atâta chiar, douăzeci de ani exis­­­tenţă şi încă ar fi însemnat o strălu­­lucită biruinţă. Dar „Pagini Agrare şi Sociale” au năzuit la mai mult şi au izbutit. In­­­frângând greutăţi materiale, de nimeni ştiute, ea a provocat scrisul agricol românesc, făcând să apară, deosebit de revistă, peste o sută de lucrări de specialitate, oferind celor ce voiau şi puteau să se distingă, nu numai o tri­bună de luptă ci şi un instrument de afirmare. „Pagini Agrare şi Sociale” a devenit editura agricolă până acum u­­nica la noi, care a polarizat aproape unanimitatea scriitorilor agricoli din ţara noastră. Nu ne-am propus să reproducem ca­talogul editurii — şi de aceia nici nu vom arăta varietate de lucrări tipă­rite de ea, îmbrăţişând tot complexul agriculturii româneşti. Nici lista de autori nu o vom da Vom menţiona numai, că în acestă editură apare „Ma­rea Enciclopedie Agricolă“. Inatocmiată de un grup ales de spe­­cialişti, sub conducerea d-lui C. Fili­pescu, tipărită în excelente condi­­ţiuni grafice şi ajunsă la al cincilea volum pus acum sub presă, „Marea Enciclopedie Agricolă" însumează în cele patru volume apărute până acu­m, peste 3.509 pag., peste 12.000 cuvinte, aproape 5000 ilustraţii, numeroase planşe în dublu ton şi în culori. O realizare grafică vrednică să stea a­­lături cu orice mare enciclopedie a­­gricolă din occident. Dincolo de breasla plugarilor, Enci­­­clopedia Agricolă e predestinată să intereseze publicul cărturăresc, prin­­­tr’un material care lipseşte cu totul în toate dicţionarele şi enciclopediile noastre, şi care apare întâia data în sursa lui directă, vie, a limbajului popular. Opera aceasta, aşa cum este conce­pută şi realizată, răspunde tuturor e­­xigenţelor ştiinţifice şi practice. Orice specialist al marei familii agricole, care alcătueşte existenţa economiei româ­­­neşti, va găsi în această operă detaliile specialităţii sale, detalii integrate pe un plan destoinic care-l va mulţumi în­totdeauna şi la care oricând va putea apela cu cel mai mare folos. Ar fi destul să enumără câteva din marile capitole ale acestei Enciclope­­­dii, pentru a se vedea că nici un com­partiment al ştiinţei nu a fost lăsat la o parte. Ţinând seama de materialul concen­trat în paginile ei — cu litera atât de mică, de clară şi de frumoasă, cu ilus­trarea atât de bogată, instructivă şi artistică — „Marea Enciclopedie Agri­colă“ înlocueşte cu succes peste 100 lucrări de specialitate, oferind în plus înlesnirea că se poate consulta uşor şi rapid. Publicul a primit cu încredere lu­­­crarea, Academia Română a distins-o cu unul din marile sale premii, ne - acordat nici mai înainte, nici de atunci unei alte opere. In curând, volumul al cincilea, va ieşi de sub teascurile tipografiei şi, completând seria, va încununa opera unui om care nu a urmărit altă satis­facţie decât propria sa conştiinţă. Nu este de prisos să adăugăm că, în această epocă de frământate griji,­­ Filipescu — fără a se lăsa abătut de dificultăţile sporite ce-i stau în cale — îşi continuă truda căreia i s’a consacrat. Astfel d-sa îmbogăţeşte, bi­bliografia agricolă a anului cu alte două lucrări de specialitate. Prima intitulată „Obştea, satul şi noul regim agrar”, analizează dealun­gul a 600 pagini, rolul jucat în trecut, de obştile săteşti şi înfăţişează funcţiu­nea ce pot împlini pe viitor — aşezate ca o chee de boltă a unui nou regim agrar — in acţiunea de ridicare eco­­­nomică şi socială a satelor privite ca realitatea de bază în formaţiunea şi desvol­tarea ţărănimii noastre. A doua lucrare, o atrăgătoare pla­­­chetă, este consacrată omagierii lui Ion Ion­escu de la Brad, al cărui cente­nar a fost comemorat anul acesta, încheind această sumară înfăţişare a unei sobre activităţi, orgolioasă, totuşi, tocmai prin discreţia — dictată de de­zinteresare, — în care se înconjoară, ne îngăduim a atrage atenţia asupra ei a publicului mare, cât şi a cârmui­­to­rilor destinelor noastre fiindcă soco­tim că e o sacră datorie a tuturor de a sprijini cu fapta, şi la vreme, o ini­ţiativă particulară, care jalonează pre­ţioase îndreptare pentru numul nos­tru de plasări. ARMANDO FALCONHAURA SOLARI GRETA SONDA* FRANCO COOP (Regia Tfrasifoanquje — Tnoxuqpol^AHkwttL 9Umh Spectacolele încep la orele 1­3, 5.10, 7.20 și 9.30 seara Razii în Capitală — Restaurante amendate pentru murdărie — Pentru stârpirea vasafoondiajul­ui, cerşetoriei şi prostituţiei clandestine, cum şi pentru asigurarea unei cât mai perfecte stării de curăţenie a cio­­calurilor publice de consum, echi­pele primăriei Capitalei au executat în cursul săptămânii expirate, noul razii în sectoarele III albastru şi IV Veride. Cu acest prilej au fost sancţionate următoarele restaurante, găsite mur­dare : Restaurantul Erim­ia Muşat, din s­tr. Bozianu Nr. 2; Niculae Alexan­dru, din strada Antim 78; birtul C-tin Marşan, calea Rahovei 128; birtul din calea Rahovei 182; birtul Al. Nesterov­ici, din calea Rahovei 183; Atelierul de vulcanizare Nicolae Plăviţescu, din calea Griviţei 251; brutăria Gh. Beicu, din calea Gri­­viţei 278; Atelierul de croitorie Bretu Sabin, din calea Griviţei nr. 392; ate­lierul de cismărie Tunaru Ion din ca­lea Griviţei 370; magazinul de colo­niale Elena Zamfirescu, din Gal. Gri­viţei 354; bodega Filip Tudor, din ca­lea Griviţei 428; cârciuma Crist­ea Gheromdache, din calea Griviţei 156; bodega Gristea Ciciopol, din Calea Griviţei 154; hotelul „Madrid“ din calea Griviţei 138; bodega Georgescu Tănase, din calea Griviţei­ 163; bo­dega Gh. Pânzaru, din strada Câm­­pineanu 12; barul „Savoy“ din strada Pictor Grigoraşicu 12, închis a­cum câtva timp pentru murdărie, va fi din nou închis, tot pentru murdărie. Tot cu prilejuri acestor razii au fost ridicate 83 de persoane, găsite fără acte în regulă. In urma trierii 10 au fost lăsate libere, 7 au fost înaintate Comandamentului Teritorial Bucu­rești, 1 la Comsnduire iar 65 inter­nate în adăpostul vagabonzilor, din strada Ion Maiorescu. Raziile vor cpottmua. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO-------­ „Descoperirea crimelor“ Ciclul de Conferinţe al Universităţii Ateneului Român a continuat Sâmbătă 16 Ianuarie, cu conferinţa d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru. D-sa a avut ca subiect al prelegerei sale „Descoperirea crimelor”. D. Florescu a început prin a spune că subiectul ce şi-a ales este fructul unor observaţiuni din cariera sa de jude instructor. D-sa speră că aceste observaţiuni sumare vor putea fi de folos tinerilor studenţi şi poate chim magistraţilor care se destină acestei cariere. D. Florescu afirmă că ţara noastră şi mai alles Capitala are tristul privi­legiu de a avea un număr destul de mare de crime care au rămas nedes­­coperite, cu toate stăruinţele conştiin­cioase ale magistraţilor şi ale poliţiei judiciare. Cauza acestei stări de lu­cruri este în mare parte învăţământul nostru superior care n’a prevăzut pe lângă catedrele de drept pena­l, o ca­tedră pentru descoperirea practică a crimelor şi delictelor. Conferenţiarul se ridică contra im­diferentismului, ce arată majoritatea cetăţenilor faţă de victimele asasini­lor. D-sa cere mai multă solidaritate socială cu cei ce sunt atacaţi de cri­minali şi un concurs mai mare poliţi­ştilor şi magistraţilor instructori din partea cetăţenilor. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO-------­ O cerere a evreilor sionişti LISABONA, 18 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Ştefani retransmite următoarea ştire din Londra : La conferinţa­ anuală a Federaţiei sioniste, preşedintele comitetului po­litic Paul Goldmann, a cerut guver­nului britanic să ia noui măsuri pen­tru a înlesni stabilirea evreilor în Pa­lestina. Această cerere a găsit o primire fa­vorabilă în cercurile politice din Lon­dra. -------OXOXOXOX • XOXOXOXO------­Farmaciile de Mi Marţi 19 Ianuarie 1943 Dr. Guci Constantin, cal. Victoriei 33, s. I, tel. 3.77.10 4.01.31; Dumitriu Con­stantin, cal. Rahovei 5, s. I, tel. 4.12.94; Farm. ,,La Galen" Roşu A. Alex., cal.­­Griviţei 78, s. II, tel. 5.65.45; Paleacu Mihai, bd. Filantropiei 103, s. II; Dr. Sterescu Mircea, bd. Regina Elisabeta 34, s. II, tel. 3.93.36; Gheorghiu Victor, str. Duiliu Zamfirescu 9, s. III; Gotă­­ranu Gheorghe, str. Vasile Lascăr 76, s. III, tel 1.01.40; Constantinescu La­­zăr, str. Romană 3, s. III, tel. 2.03.72; Mihălţeanu Cornel, cal. Moşilor 364, s. IV, tel. 1.06.21; Barozzi Vasile, cal. Că­lăraşilor 184, s. IV, tel. 5.05.95; Berbier G. Alexandru, bd. Regele Carol I 65, s. IV, tel. 3.00.83; Drăgănescu-Cătănescu Victoria, str. Th. D. Speranţia 77, s. IV, tel. 4.72.34; Papinian Sterie, strada Cuza Vodă 63, s. V, tel. 4.78.55; Gheor­ghiu Evlampia, cal. 13 Septembrie 2, s VI, tel. 3.69.53; Tănase Zoe, str. Isvor 50 s. VI tel. 3.83.09. mmm de serviciu Pentru asistenţa la domiciliu a fe­meilor gravide, sau internarea in cele­lalte maternităţi cereţi camera de gardă obstetricală de la Soc. „Salvarea" splaiul Independentei nr. 19, tel. 4.33 33 Pentru internarea în maternităti a femeilor gravide locuind la Nord de linia Splaiului Independenţii b-dul Elisabeta, b-dul Pache Protopopescu şos. Iancului şi şos. Pantelimon, se va adresa următoarelor maternităţi : Spitalul Filantropia b-dul M. Ghica tel. 3.58.68. Femeile gravide­ locuind la Sud de linia indicată mai sus, se vor adresa următoarelor maternităţi : Spitalul Colţea, b-dul Coltei, tel. 3.75.25. Spitalul Brâncovenesc, , b-dul Regina Maria, tel. 9.40 60. „Paul Greceanu" str. Sultzer nr. 20 tel. 5.54.14. „Rahova” calea Rahovei nr. 286, tel. 3.1871 „Institutul de naşteri Mihail Ghica”, b-dul Filantropia nr. 37-39, tel 47792 stă la dispoziţie ziua şi noaptea tuturor a­­siguratelor şi a soţiilor de asiguraţi, care pe baza­­de cărţi chitanţe pot naşte In institut. Cazurile de urgenţă vor fi a­­duse la Institut prin Soc. „Salvarea”. Soţiile funcţionarilor C. F. R. se vor adresa Maternităţii „Regina Elisabeta” G. J­. R. calea Griviţei 376— Telef. «muc xvr, w». ssbt, «tpwwf wn tsmrei-Te w sf PREMIERA •NQNI-FILM» * LA CINEMA A fANIAtlO IN COMPLETAREA FILMULUI TERESA VENERDI prezintă ij|l( CdMSIN­UlUI DE PATRONA«! B admirabilă frescă a contribuţiei femeei române la lupta pentru ridicarea neamulu. Spectacolele încep la orele­­ 14, 16,30, 19. Reţineţi bilete din timp la cassă, telefon 2.72.09 BD. PALAS Succesul Capitalei în magnifica realizare O FEMEIE IN NOAPTE TOMIS ALIDA VALLI­­n PENTRU UN SARUT . Rossino brozzi GERmPOR PPOLIERI nînRioip Lom ALDUHAI \S V N«/ \ spectacolele încep la orele: 2.30, 5, 7.30 și 10 seara. Cassa. este deschisă de la ora 11 dim. și eliberează bilete in limita Io ,pentru oricare din spectacolele men ion a, te mai «no ! AZI PREMIERA nie în analele cinema­­..grafiei, un succes colo­­nal al filmului suedez, la TIMIŞOARA. 18.­­ Curtea de apel a confirmat astăzi sentința secţiei de sabotaj a tribunalului Timiş-Torontal prin care marele industriaş Eduard Prohaska este condamnat la două luni lagăr, iar funcţionarul Petrucek, dela moara Prohaska la o lună lagăr. Moara a hi. . . , . . ./■ ,a fost condamnată să plătească un c.rf zi diminea dela WSO la li­minen amendă pentru că a vândut după masă dela 2.30 înainte. Spectaco­­lului cu preţ de speculă, încep după masă la ora 3. 5.10; . . 7.20; 9.30. Speculant condamnat la Timișoara I Cl AIRS ^ ^ ^ JOURNAL^ NOU Nr. 4B

Next