Curentul, octombrie 1943 (Anul 16, nr. 5612-5642)
1943-10-01 / nr. 5612
ANUL XVI. No. 5612 8 PAGINI 7 LEI S I s u _ de PAMFIL SEICARU __ B9 Discursul rostit de ministrul de finanțe finlandez, d. Väinö Tanner, leaderul partidului socialist, o energicăpersonalitate, un om politic de mare autoritate și un economist de valoare, este pe larg comentat în presa germană. Se scoate în deosebit relief desminţirea dată de d. Tanner scornirilor puse în circulaţie, că Finlanda ar fi dispusă să închee pace cu orice preţ, când nici nu poate fi luată măcar în discuţie atâta timp cât independenţa şi siguranţa ţării nu sunt garantate. Ca şi în octombrie 1939 punctul de vedere finlandez a rămas neschimbat: atunci în luna ce a premers atacul rusesc guvernul de la Helsinki a fixat atitudinea . Finlanda este gata de a discuta cu sinceritate şi a accepta calea concesiilor faţă de Soviete în măsura în care grija de demnitatea sa naţională o îngădue. Dar unanimitatea poporului, fără nici o deosebire de ideologie politică, de la partizanii mişcării patriotice şi până la socialiştii de stânga, erau hotărîţi să se opună la orice acord care ar pune Finlanda sub tutela puternicului ei vecin sau care ar putea compromite posibilităţile ei defensive. Şi greutăţile strivitoare ale războiului din 1939—1940, când Finlanda ,singură a înfruntat uriaşul, spre uimirea şi admiraţia planetei, ca şi ceidoi ani şi mai bine de războiu 1941—1943, cu toate asprele încercări, cu toate dramaticele strâmtorări, n’au schimbat nimic din atitudinea poporului finlandez. Acest popor de ţărani (din 3 milioane 700.000 locuitori numai 17 la sută sunt orăşeni) a căror virtute naţională se numeşte ,,Sisu“, aproape fără echivalent în alta limba, însemnând în ace- Laş timp : semeţ, tenace, energic şi încăpăţânat, adică o voinţă hotărîtă de a nu ceda oricât de uriaşe ar fi obstacolele atunci când a pornit o acţiune. încă de la 1372, când regele Suediei le-a acordat aceleaşi drepturi ca şi suedezilor, ideia de, libertate se confundă cu însăşi respiraţia poporului finlandez. Ţară liberă în care ţăranii n’au cunoscut niciodată iobăgia, chiar după unirea cu Rusia, până la 1906 şi-a păstrat dreptul de a-şi alege Dieta, vechea constituţie suedeză menţinându-se în vigoare. Popor de ţărani şi deci de soldaţi, finlandezii reprezentau elementele cele mai brave şi mai numeroase din armata lui Gustav Adolf în timpul războiului de 30 de ani. începând de la 1500, de când Rusia îşi manifestă pentru prima oară tendinţele de expansiune spre nord-vest şi până la faimoasa întâlnire de la Tilsit, în 1808, Finlanda a avut de luptat, de ţinut piept Rusiei. Cu toată rezistenţa eroicăa finlandezilor (poate ar fi bine să se traducă din poetul I. L. Runeberg „Povestirile stegarului Stol“ în care se evocă această luptă de o epică măreţie pentru apărarea libertăţii), rezistenţă ce a smuls admiraţia ţarului Alexandru, finlandezii au fost striviţi de nu- i măr. Pacea de la Hamina din 1809, care pecetluia divorţul dintre Suedia şi Finlanda, după o viaţă comună de 500 de ani, asi ’ gura totuşi poporului învins o situaţie excepţională în cadrul Rusiei. Ţarul devenea mare duce al Finlandei şi ţara era legată de imperiu printr-o simplă uniune personală cu Suveranul. For-r mând o provincie autonomă în Imperiul rusesc, care-i garanta securitatea externă, dar fără să intervină în ■ chestiunile interne, Finlanda avea la Petrograd un ministru secretar de stat şi ţarul era reprezentat printr’un guvernator general. Pentru a sublinia şi mai bine autonomia Finlandei trebue să amintim că avea o monedă deosebită de rubla rusească, împotriva constituţiei finlandeze au pornit acţiune panslaviştii cari vroiau rusificarea Finlandei. Exponentul acestei acţiuni împotriva libertăţii finlandeze era generalul Bobrikov. Dar rezistenţa poporului acesta de fanatici ai libertăţii a învins toate încercările panslaviştilor, sprijiniţi în taină de ţarul Niculae al II-lea. Iată de ce nu se poate concepe că Finlanda ar accepta o pace umilitoare azi. Este adevărat că Rusia sovietică a fluturat continuu formula unei păci separate, dar n’a uitat să specifice şi cele trei condiţii pe care le impune: germanii să se retragă din Finlanda, regimul actual să fie schimbat cu altul, neagresiv, şi să se accepte unele rectificări teritoriale cerute de securitatea strategică a Rusiei. Să nu pierdem din vedere că Finlanda este o ţară de tradiţii democrate şi libertatea fiind principiul de bază al organizaţiei politico-sociale. De aceia sunt interesante reacţiile presei finlandeze faţă de aşa zisele propuneri sovietice.. Ziarul „Uusi Suomi“ din 23 Septembrie, scrie: „In asemenea condiţiuni orice discuţie privitoare la o pace fino-rusă este inutilă. Finlanda a trebuit să facă războiu pentru a-şi apăra existenţa şi viaţa ei naţională şi va trebui să rămână sub arme până la atingerea acestui scop“. Ziarul „Social Demokratii“, oficiosul partidului socialist democrat, adoptă această atitudine: „Nu avem nici o siguranţă că această ştire să fie exactă. Dacă totuşi e adevărată, atunci niciodată Finlanda nu va accepta capitularea militară care ar însemna ocuparea militară rusească a Finlandei. Dorinţa Finlandei de a încheia o pace nu este cu putinţă decât cu condiţia salvării existenţei şi independenţei ei naţionale. In Finlanda nu există în afară de comunişti, nici o persoană care să fie dispusă să accepte condiţiile ruseşti interesantă este interpretarea pe care o dă ziarul „Kauppalethi“. Chiar dacă aceste ştiri nu ar fi exacte ol© dau totuşi dovada lipsei de valoare a pactului din Atlantic pe care ruşii o desconsideră. Ziarul naţionalist „Ajansuunta“ afirmă cu o mândră hotărîre că nu se va găsi nici un finlandez care să accepte condiţii ce oferă Finlandei soarta ţărilor Baltice şi închee: „Ca răspuns la aceste condiţii de pace, poporul finlandez va continua şi mai viguros lupta lui pentru viaţa şi libertatea Finlandei Oficiosul partidului agrarian (ţărănesc) „Agrarian Karjala“ scrie: „Iată ce poate aştepta Finlanda de la o pace cu Rusia. Va trebui să fim mult mai prudenţi de azi înainte în discuţiile ce se fac privitor la pace“. Dar acelaş ton îl au toate ziarele considerând aceste condiţiuni inacceptabile, în fond fiind doar un balon de încercare pentru a vedea care va fi reacţiunea opiniei publice finlandeze. Finlandezii nu au numai un simţ incomparabil al libertăţii, dar şi o memorie viguroasă, îşi amintesc de condiţiile în care s-au desfăşurat tratativele din Octombrie şi Noembrie 1939, de brutalitatea cu care în seara de 28 Noembrîe 1939 Molotov a denunţat pactul de neagresiune care trebuia să rămână în vigoare până la 1944, cu toate că denunţarea era în contradicţie absolută cu stipulările precise ale pactului. Iar în ziua de 30 Noembrîe, la ora 9 dimineaţa, fără nici un avertisment, primele avioane ruseşti au început să svârle bombe asupra oraşelor deschise, artileria să deschidă focul asupra liniilor finlandeze, iar trupele ruseşti să invadeze ţara în mai multe puncte. Nu li se îngădue finlandezilor nici o iluzie în ce priveşte Rusia sovietică, din ce în ce mai asemuitoare cu Rusia ţarista, a cărei politică imperialistă o urmează cu fidelitate mareşalul Stalin, devenit pentru o mai complectă asemănare şi protector al renaşterii Bisericii ortodoxe ruseşti. De aceia, calmi, hotărâţi, concentraţi în vijelioasa lor pornire virtutea lor naţională „Sişu până la capăt, oricare ar fi obstacolele întâlnite, spre a salva unicul bun al popoarelor mici: libertatea. Oricât s’ar părea de paradoxal, dar ideia libertăţii la micile naţiuni incendiază fanatismeie, mobilizează voinţele înfruntătoare de moarte. Dar acest cult al libertăţii milueşte dreptul la viaţă al micilor naţiuni. „Sisu“, semeţ, energic, tenace până la încăpăţânare, poporul finlandez îşi apără blazonul lui de nobleţă: libertatea David nu se închină în faţa lui Goliat i irm pir îmi şi români a dobort 4 avioane sovietice care au atacat portul şi oraşul Constanta COMUNICAT In ziua de 28 Septembrie a. c. la orele 12:55, 6 avioane sovietice de tipul O. B. 3, au atacat portul şi oraşul Constanţa. Datorită reacţiunii prompte şi deosebit de puternice a apărării aeriene locale, nu s’au înregistrat pierderi materiale. Artileria A. A românogermană a doborît 4 avioane din cele 6. RAPORTUL piloţilor unui grup român de avioane în picaj Stuka asupra succesului obţinut în bombardarea formaţiunilor de blindat® bolşevice. (S.M.C.Vasilescu). Regele Petru al Iugoslaviei a sosit la Cairo AMSTERDAM 29 (Rador).• Corespondentul Agenţiei DNR retransmite o ştire a Serviciului Britanic de Informaţii, după care Regele Petru al Iugoslaviei şi suita sa au sosit la Cai- ro. INFORMAŢIE STRÂNSĂ Stukas-uirile româneşti se întorc cu bine dintr’un sbor cu efecte distrugătoare asupra bolşevicilor («Mp.p. Sferei. gPffrappi, 24 BERLIN, 29. — Bătălia de pe frontul răsăritean se găseşte actualmente într’un stadiu care este determinat in esenţă de repercursiunile marei m mişcări de replier germane. Un gigantic spaţiu de front de circa 1300 km. întindere, care începe de la pivotul nordic al manevrei mişcărilor germane de la Demidov şi ajunge până la coasta Mării de Azov, este integrat şi noua bătălie, care are cu totul alte trăsături, scrutând situaţia în parte a fiecărui sector al acestui front. La Sudul marelui spaţiu de luptă peninsula Crimeea şi capul de pod al Cubanului formează ţelurile strategice ale inamicului. Totuşi Crimeea, la fel neatinsă de luptele actuale, formează o importantă poziţie strategică care este de mare importanţă în primul rând pentru posibilităţile războiului naval şi comunicaţiile ce le servesc aprovizionarea din Marea Neagră. Anumite simptome vorbesc lămurit despre faptul că Crimeea constituie unul din ţelurile operative, pe care marele stat major sovietic caută să-l realizeze in mod expres prin continuarea ofensivei sale. Insă accesul la Crimeea este barat pentru sovietici pe de o parte de poziţiile ferme germane dintre arcul Niprului şi Marea de Azov, iar pe de altă parte, de poziţia germană dinCuban. Conducerea sovietică a depus eforturi extraordinare în ultimele zile în cele două direcţii, pentru a forţa poziţiile de baraj germane. Se poate vorbi despre o operaţie coordonată sovietică, prin care aceştia caută să câştige singurul acces de uscat la Crimeea, limba de pământ de la Perekop, trecând prin poziţiile germane de pe Cuban, apoi peste strâmtoarea Kerci şi dând peste cap barajul german dintre arcul Niprului şi coasta Mării de Azov. In regiunea Cubanului, trupele germane, după ce au efectuat o mişcare de repliere, limitată din punct de vedere spaţial, care a dus la evacuarea portului Novorosisk şi Anapa, au întreprins o concentrare de forţe în peninsula Taman din faţa strâmtoarei Kerci. Aici, unităţile germano-române dispun, de un teren favorabil care reprezintă lui amestec de ape şi dune, greu accesibile, de puternice poziţii, împotriva cărora sovieticii nu vor fi o măsură din cauza extrem de defavorabile ale terenului să-şi întrebuinţeze armele lor grele, în special tancurile. Atacul sovietic cu direcţia Crimeea a căpătat din nou proporţiile şi caracterul unei tentative de bătălie de străpungere, date cu forţe massate, între Zaporoje şi coasta Mării de Azov, după cum reiese din comunicatele germane din ultimul timp. Conducerea sovietică a aruncat în luptă considerabile formaţii de blindate şi infanterie, transportate în parte din alte zone ale frontului pentru a forţa poziţiile de baraj germane. După lupte extrem de îndârjite, încercarea sovieticilor s’a înheiat cu un net succes defensiv german. întregul sector al frontului menţionat a rămas staţionar, ce toată volenţa concentrată a repetatelor tacuri sovietice. Un alt sector deosebit, de caracte- I ristic al marelui front răsăritean îl formează cursul Niprului, dela Zapo- I roje până la gurile Pripetului. Şi aici luptele mobile din zilele precedente s’au încheiat, fără ca totuşi din această circumstanţă să se poată trage concluzii fundamentale asupra unei noui configuraţii definitive a frontului german. Malul vestic al Niprului este foarte ridicat şi povărnit, faţă de malul stâng, oferind apărătorilor toate avantajele care rezultă din această conformaţie specială a terenului, în ce priveşte observaţia şi aportul artileriei. Cele mai importante poziţii ale acestui front al Niprului sunt delimitate de capetele de pod germane de pe malul răsăritean al Niprului, pe când tactica sovietică urmăreşte ţelul de a lichida cu aceste capete de pod prin atacuri neîncetate, şi pentru a pune piciorul pe ţărmul vestic al fluviului. Totuşi inamicul n’a putut trece apa decât cu foarte slabe , formaţiuni cari nu s’au putut, desfăşura. Grupele de luptă sovietice trecute dincolo sunt complet izolate, grămădite într’un spaţiu strimt şi în faza iwirwvvm y ut ctmi/ru-uuicu» tte y fuma ne. D in Est a început faza contra atacurilor germane Prin telefon dela cgresiond intui nistru din derlin ” £?* ' /F r IM FRONTUL tre ostașii tras multe CUBAN români cazemate (S.M.P.). bolșevice Vineri 1 Octombrie 1943 director v PAMFIL ŞEICARI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere TELEFOANE; Redacţia Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sportivă Provine* 3.27.53 3.4086 4.84.40 3.40.88 3.27 5.* ______ 4.89.28 . . Biroul comenzilor, Personalul. Contenciosul Cab. (Ui----, Ad-torul del Cootab. (d d*), Abon. si public! Expediţia ai Tipografi« Proprietar: „Curentul“ S. A. R, Tribunalul Ilfov. Registrul publicațiilor No 174/1938 Taxa poştală plătită In numerar conform adresai direcției generale P. T. T. No. 29.744/1939 ABONAMENTE : In provincie: 1 an 1.700 lei ; 8 luni 900 lei; 3 luni 500 Iei; In Capitală: 1 an 2.000 Iei; 6 luni 1000 W ; 3 luni 600 lei; Instituțiile particulare si de Stat 8.500 lei anual Franţa sau pasărea Phoenix de GEORGE SBARCEA La început, coborând în Gare de l'Est, ai impresia că Franţa nu s'a trezit încă din surpriza letargică a înfrângerii. Vechile străzi ale Parisului sunt pustii, cele mai multe prăvălii închise, casele galbene au storurile lăsate. In după amiaza târzie de August ,oraşul de pe Sena seamănă cu o cetate moartă. Numai în faţa cinematografelor şi a cabaretelor de cartier face lumea coadă. Câteva sute de oameni aşteaptă să le vină rândul la ghişee, să plătească şaptezeci sau chiar o sută de franci pentru un bilet de intrare .Sunt îmbogăţiţii de râs boiu, îmi spune hotelierul cu care am călătorit de la Geneva, norocoşii vremilor de prefacere, care au învăţat cu o uluitoare uşurinţă iscusinţa trebunicoasă bursei negre şi negoţului clandestin. Făină, zahăr, untură, toate se pot obţine pe portiţa din dos, pentru preţuri la auzul cărora Bucureştii par un paradis al ieftinătăţii. Unde sunt parisienii, îl întreb pe tovarăşul de călătorie, în timp ce coborâm spre staţia unui metro. „ Duminecă după prânz şi majoritatea lor au plecat cu bicicletele, cu trenul sau pe jos, la ţară, să-şi cumpere o găină, un ou, un coş de zarzavat, câteva fructe şi— uneori — când destinul le surâde, chiar un borcănel cu grăsime... Biata Franţă!... Metroul e plin de oameni osteniţi, trişti, singurateci. Unde sunt pitoreştile perechi de altădată ale Parisului ? Un mare mutilat, cu ambele braţe retezate, îşi scoate portofelul cu dinţii, din buzunarul de sus al hainei. O tânără, cu sandale de lemn şi pălărie cochetă, franţuzească, sare de pe bancă, ajutându-1 să-şi plătească biletul. Omul fără mâini are o expresie atât de chinuită în priviri, încât întorc ochii. îmi amintesc de articolul citit în tren, în revista „Confluences". Cineva, un scriitor de la Lyon, protestează împotriva criticaştrilor care încearcă să întunece prestigiul marilor figuri ale Franţei. Montaigne şi Pascal, Descartes şi Bergson, Moliére şi Rousseau, Zola şi Rimbaud sunt făcuţi responsabili pentru prăbuşirea din 1940. Se caută încă vinovaţii Se aduc încă acuzaţii împotriva cutărui sau cutărui om politic. Seara, într'o cafenea de pe Rue Vaugirard, îl întâlnesc pe Marius Tftwa P Yj?rTve!»il|*rr nfr Mfrriv c ff] lull Pagnol. II recunosc după lavalieră. E tot cea din treizeci şi patru. Dumnezeule, nouă ani o lavalieră, iată o mamma puaa despre coservanvis- mul francez ! ! „Ah, monsieur, nu puteai să stai acasă îl întreb dacă dorinţa mea e nedorită. „Suntem prea ocupaţi cu ale noastre, ca să mai avem timp şi de străini..." Marius are dreptate. In jurul unei mese, la care se consumă, in loc de cafea, un lichid de culoare incertă, servit după infinite ,insistente, fără zahăr, fără frişca, fără nimic altceva decât paharul ştirb, cineva citeşte o poezie : Je perds le secret de mon propre langage... Je ne sais plus ce que parier vetít dir«, Les mots soni devant moi. Collés entre eux, abandonnés, trahis, Millions de pierres inuitiliSableş... O clipă tăcere, apoi Marius sare indignat, trântește cu pumnul, în masă, tună, fulgeră împotriva trădătorilor care încearcă să demonetizeze poezia, scriind astfel de lamentabile mărturii de goliciune sufletească Cum, de atâta sunt capabili nouri poeţi ori Franţei? Târziu, ajung între cei de la masa lui Marius. Mai sunt câteva minute până la închidere. Tinerii şoptesc misterios, vorbesc despre Maurras, despre Contele de Paris, despre răsboiu şi consecinţele lui, despremizeria morală a poporului Bastiliei.Încă nici unul nu ştie ce va fi, încă nimeni n'a formulat un ideal precis. Conştiinţele se agită însă de pe acum, neastâmpărate, dornice de un luminiş, de o soluţie. Cu Marius mai prind ultimul metro. E plin de cei care se întorc de la spectacole. Lume ostenită, mâneci scurte, îmbrăcăminte ponosită. Pe bănci, câţiva grăbiţi au şi început să doarmă. Călătorii se fac că una-i văd. Metroul aleargă duduind. In noaptea Parisului, subt cerul de August, sergenţii de stradă se salută, fluelând prelung. E ceasul când vieaţa capitalei se retrage între zidurile vechi, respirând atâtea glorioase amintiri. Totuşi, Marius nu se duce acasă. Undeva, într-un cartier pe care nu mi-l spune, la o mansardă, are întâlnire cu alţi cinci iacobini. 11 întreb ce fac în toiul nopţii, într'o cămăruţă cenuşie, aproape de cer. „Desbaiem soarta Franţei..." Târziu, înainte de a adormi în aşternutul jilav al ’totelului Malhebe mă gândesc la îndepărtata mansarda de subt un acoperiş peticit al Parisului, unde in acest miez de noapte eu zaaur. Tineretul Iraniei se trezeste. Paris, August 1943. CRONICA RĂZBOIULUI —————— de ROMULUS SEIŞANU . Bătălia de pe linia Niprului a intrat într’o nouă fază.Situaţia din Italia de sud — Pe teatrul de război oriental sunt angajate trei bătălii: una, în spariul situat la vest de Smolensk şi Roslavl ; a doua, pe linia Niprului mijlociu şi inferior între Kiev şi sud de Dnipropetrovsk, pe un front de 300 km. şi a treia, în regiunea stepei Nogai între Zaporoje, Melitopol şi coasta Mării de Azov. Grupul de forţe sovietice din sectorul central, comandat de generalul Sokolowski, a continuat atacurile la nord-vest şi vest de Smolensk şi Roslavl, în direcţiile Vitebsk, Orşa şi Moghilew. Luptele se dau la 60-70 km. de oraşele Vitebsk şi Moghilew, în cursul cărora forţele sovietice au suferit pierderi grele fără să realizeze străpungeri. Pe linia Niprului care pare a fi linia de oprire a armatelor germane, bătălia dintre Kiev şi sud de Dnipropetrowsk, în faza actuală, se caracterizează prin sforţările zadarnice ce le fac trupele sovietice de a forţa trecerea fluviului, prin rezistenţa mult sporită a celor germane, care îşi menţin toate capetele de pod de pe malul stâng şi de unde contraatacă cu vigoare şi succes. Dacă aceste contra-atacuri vor lua amploare mai mare, bătălia de pe linia Niprului, care acuma se limitează în jurul capetelor de pod, va intra într’o altă fază. Fapt este că armatele germane nu mai execută mişcări de retragere şi ele manifestă un spirit agresiv mai pronunţat. Bătălia dintre Zaporoje şi Mentopol a luat proporţii mai mari. Inamicul, care a atacat şi eri cu forţe puternice, în parte proaspete, a suferit pierderi grele în oameni şi material şi a pierdut teren în urma contra-atacurilor trupelor germane. In regiunea capului de pod Cuban, redus în spaţiul peninsulei Taman, au fost numai acţiuni de recunoaştere ale inamicului, fără rezultate favorabile pentru el. * Ca să ne dăm seama mai bine de situaţia actuală militară de pe teatrul de război din Italia de sud, amintim următoarele fapte : După capitularea necondiţionată a guvernului Badoglio, acceptată în împrejurările cunoscute şi sub forma trecerei armatei italiene în tabăra anglo-americană şi deci cu obligaţiunea de a lupta împotriva fostei aliate a Italiei, Germania, generalul Eisenhower, comandantul-şef al forţelor americane şi britanice din Africa de nord şi Sicilia, a crezut că ocupaţiunea peninsulei italiene, din Calabria şi până la trecătorile Alpilor se va face repede şi fără sacrificii, prin debarcări de trupe simultane în toate porturile de pe coastele mării Tireniane, Adriatice şi Ionice. Căci cine ar fi opus o rezistenţă pe mare şi pe uscat, când flota angloamericană domina în Mediterana şi flota italiană trebuia să fie pusă la dispoziţia sa ; iar cele câteva divizii germane ce se aflau în Calabria sub comanda mareşalului Kesselring, nu numai că n’ar fi fost în măsură să opună rezistenţă, dar erau condamnate să fie prinse în cleşte şi nimicite de către unităţile armatei a 8-a britanice aflate în Calabria de sud şi de unităţile armatei a 5-a americane, debarcate în regiunea golfului Salerno, încă din ziua de 9 Septembrie — data anunţării capitulării guvernului Badoglio — generalul Montgomery, comandantul armatei a 3-a britanice, a început să exercite o presiune mai tare asupra trupelor germane din Calabria, cu intenţia de a le sfărâma, sau împinge spre nord pe când în zorii aceleiaş zile, două divizii de infanterie şi una blindată americană şi trei divizii de infanterie britanice din armata a 5-a americană, comandată de generalul Clark, începuse operaţiunile de debarcare în zona litorală a golfului Salerno, în cinci puncte. Tot atunci se anunţase debarcări de forţe angloamericane în zona litorală a golfului Napoli, situată la nord de Salerno. După planul iniţial de f Continuare în pun. 17// ~lajivnqje$ ţOKirpatino ^ Vfswcaţa Anasfasjevt/ 7am*î°i« Nejostervik Novo GrigorjjevsRoie < 8elen kaja qa '/jinka _ IjjJankpkra\ sko/i ikavJevka Vasi novka o '/avopav/ovka \0rehov S!cerbaknvkao OHjanc** 1 «»ATM/ meant Gmijevka Şjelozerka ß’vaseLu < Mencekur, i Pokrovka O Karhrhh. Kronsfeld O N.Ivan ovl Novolvanovka 0 Fedorovka terogos/ Oi 'nKopai Vorkt/lak 'kelivata ţpniai 1oJo/cask , , , , Frieoensdorf oqpdnSvka IdetíaíT^leíeield ■z&Astrananka Tihonovka Kalga Eigetsfeldsi Akimovka Ternova REGIUNEA JAP0R0JE-MEUT0P0L Scara Dl.ooo.ooo oWovovasijjevka \nstSnpnovkă ^ - N. Pokrbvkaz,’amoy r. \ MtSTOffi Gmsovka, \mitrovka unajevka I*’