Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)

1868-09-15 / nr. 25

%p. 35. Districte: Pe unu anu 10 lei noi „ „ șese luni 5 „ „ , „ trei „ 2 „ „ 50 bani. g)8.~ Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole nefrancate nu se prim­­escu. APARE IRI FIECARE »E­MINICA. Duminică, 15 Septemvrie 1868. „CURIERUL DE I­ASSI“ SE TIPĂRESCE INTR’OL TIUMIRU DE 2000 ESEM­PL­A­RE. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin postu­ și la librăria D-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Mang­iu Botoșani, la comerciantul N­. Ch. C. Buicliu in Human, la I­. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Ba­cău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca in Craiova. C­A Si K F­OAREI S JE­S* T­E­M­ANEI. Pentru anuncuu­rile care se vom­ publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea a­­cestei foi. Septemv. Septemv. * orem. ore­m.1 I Septemv. Octomv. ore­m | ore­m. 15 27 Duminică. Mucenicul Nichita. 6 5 5 56 1 19 1 Joi. Mucenicul Trofin. © 6 12 5 47 16 28 Luni. Mucenița Eufimia. 6 6 5 52­­ 20 2 Vineri. Mucenicu Eustatie. 6 131 5 46 17 29 Marți. Mucenița Sofia. 6 8 5 60 [ 21 3 Sâmbătă. Apostol Codratu. 6 14­ 5 43 18 30 Mercuri. Cuviosul Eumenie. 6 10 5 481 1 22 4 Duminică. 1 Mucenicul Foca. 6 17 5 39 Prețul ab­on­am­entului: Iassi. Pe unu anii 8 lei noi Redacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele l­ancei. Prețul an­unelurilor: Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicații. Costul Anunciurilor din districte se primesce și un marca de scrisori. Epistole nefrancate nu se priimescn. „ „ șese luni 4 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ a.»*« »i­ «iu.. “traii £ 6$"H »'**• I sî.­if.1’“' Solri din intru. BucuresciQ Sept. (Corpurile legiuitoare. Esplosiune.) Luna trecută s’a deschisu corpurile legiuitoare. Mesagiul Domnescu către Cameră a ce­­titu D-nu I. Brătianu, și către Senatu D-nu An­ton Arion.­­­­ Cemera n’a pututu ține încă ședințe, fiindcă nu s’a implinitu încă numeral ceruri de deputați. In Senatu, la ședința din 2 Sept. fint­ președința provisară D. General Herescu Năstu­rel. Dupe cetirea Mesagiului se procedea la for­marea prin forți a patru secțiuni verificatoare.­­— Astăzi s’a compușii Biuroul Senatului. Erau 39 votanți. Președinte s’a alesu D. Stefan Golescu cu 32 voturi in contra 7 a E. S. Mitropolitului. Vice-președinți s’au alesu D-nii I. Docan cu 28 și N. Rosetti cu 25 voturi in contra Dior Costaforu cu­ 8 și A. Plaghino cu 7 voturi. Secretarii suntu D-nii Caramanlău, P. Dimancea, Col. Cernatu și Const. Vlădoeanu. Cestori s’a alesu D-nii Col. Călinescu și Col Crăsnaru. — A­ fi pe la șese oare și luni, o esplosiune teribilă făcu să tresară o mare parte a capitalei. Nenorocirea se intempla la începutul podului Beilicului lăngă piața sfântul Anton. Se vede că era un depositu de prafu de pușcă in piv­nița­ unei mici case cu done etage, din dreapta uliții, și aceasta făcendu esplosiune dintr’o causă necunoscută incă, ca sa fii instantaneu aruncată in acru, dărămăndu acoperementul caselor vecine și indăulănd și o parte din didul casei despre pia­­ță. Pompierii opriră ori­ce incendiu, anse cu toa­tă grăbirea ajutoarelor numai d­e victime s’a pu­tutu scoate din dărâmături. Nu se poate încă cu­­noasce numeral victimilor, fiiind nevoe de multu lucru pentru retragerea tuturor dărâmăturilor. Se­zice că și cațiva trecători au suferitu confusiune grave. Bacău, 10 Sept. (O batae) a avutu locu aice Duminica trecută, sara intre 11—12 oare. D. Ra­du redactorul foaei „Rusaliile“ de aice, eșindu dintr’o grădină in apropierea orașului, a fostu atacatu de mai multe persoane, care Și’au bătutu și l’au și rănitu la capu. Neamțu, (Incendiu). In ziua de 1 Septemvrie isbucnindu unu incendiu, a mistuitu central prin­cipalii alu târgului Neamțu. Peste 186 case și dughene au fostu prada flăcărilor. Cetățenii, vic­time ale acestei teribile catastrofe, au remasu pe strade fără îmbrăcăminte, adăpostii și nutrimentu. Pagubele causate de elementul distructorii se potu estima, după seiințele primite, peste 30,000 galbeni. Guvernul, luând cunostință despre această nefe­ricire, pană la presintarea unui proiectu de lege la Adunare, pentru unu creditu in favoarea nefe­riciților incendiați, a luatu imediații mesuje a fi se trămite adjutoare din banii ce au mai remasu din fondul pentru cei lipsiți de hrană. Berlin, 18 Sept. „Nordd. Zig. comunică o co­respondență din Flensburg, in urmarea căreia o deputațiune daneză a populațiunei din pregiurul 1­la­dersleben a cerutu audiența la regile Prusiei. Pre­ședintele supremu a spusu deputațiunei, că rege­le o va primi bucuroști, da­r vine să-l­i salute dar nu ca să facă o demonstrațiune politică. In urmarea aceasta deputațiunea a renunțatu de au­­diențiă. Londra, 18 Sept. Toate foile explică cuventarea regelui din Prusia in modu bine­voitoriu. Viena, 17 Sept. Ost. Cor.“ scrie: Majestatea sa va petrece cinci z­ile in Cracovia, o di in Tar­­novo și șese cijile in Leupolea ; in 8 Octom. se va incin­a călătoria prin Galiția. Paris, 16 Sept. Monitorul de sară scrie : Situ­­ațiunea continuă a fi pacinică. Cea mai mare parte a suveranilor in momentul acesta sunt ab­senți de la reșidințele lor. Guvernele se silescu a face, se prepondereze ideile moderațiunei in toate costiunele supuse examinărei lor. Paris, 16 Sept. „France“, comentăndu cuven­tarea regelui prusian iu Kiel elice. Față cu a­­ceste decli­arațiuni repetite, cumi ar fi o comedia nedemnă, dacă n’ar fi adiviratu, e greu a susți­ne, că orizontul e amenințații de resboiu.—„Pa­trie“ se explică cuventarea regelui in favorul păcei. Opiniunea publică nu va proganstica resboiu din alusiunile regelui Wilh­elm la resboiul din duca­tele Schleswig-Holstein. Germania va aproba pro­­misiunele de pace a­le regelui Wilhelm­, precum iși gratulează Francia, că imperatorul s’a feritu in Chalons a da­­nse la espiicațiuni resboioase. Paris, 18 Sept. Imperatorul a mersu la Lăutu- Sebastian, pentru a visita pe regina Spaniei. Di­­arul „Francia dice că întrevederea suveranilor es­te curata de curtenire. Paris, 22 Sept. (Rescoala in Spania) cresce din di­vn­di. Aice s’a respănditn scirea, că re­gina Isabela vra se abdice in favoarea fiului seu și a propusu că Espartero să țină regența. „Moni­torul de sară“ dice că­­ generalul Concha a luatu măsurile cele mai energice pentru a stinge res­­coala și a proclamat o starea de asediu. Solii din a­fără. Pesta, 20 Sept. (Expri­ncipele Carageor­­gevici) și complicii lui se vor confrunta cu mai mulți șerbi arestați in Belgrad­. Judecătorul cri­­minalu alu cetății Pesta raportă ministerului ing. de justiția, că după ce el principele Carageorge­­vici și complicii lui arestați in Pesta neagă, că ar fi complici la atentatul comisii și respective la asasinarea di­n Toptolder, trebue că să se con­fronted cu mai mulți arestați din Belgradu, și ministerul ing. de justiție a făcutu cunoscut, că confrontările necesarie se vor face cu ajutorul judecătorului din Semlinu. _ Paris, 17 Sept. In cercurile emigranților spa­nioli se asceaptă o rescoală nouă in provincia Ga­­liția sub conducerea generalului Contreras. Viena, 18 Sept. Turcii concentrează in valea Pivei 18,000 soldați, pentru că principile Munte­­negrului face pregătiri de resboiu. Acte oficiale.­ ­ (Monitorul oficialii) publică următoarele: In No. 196. Raportul D-lui ministru de Justiție cătră M. S. Dom­nitorul, relativii la destituirea D-lor I. Fetii, președinte, V. Mitrea, membru, M­. Dospinescu, suplimiite și Mulțescu, procurorii la trib. Tutova.— in No. 197. Decretul prin care epitropia spitalelor Sf. Spiridon este autorizata a accepta donați­unea făcută de D. A. Soroceanu in suma de 400 galb., plătiți pe fiecare anu pentru totdeauna, in profitul spitalului filialei din Botoșani. — Decretu prin care h­otăresce tarifa, după care se vindu tutunurile de cătră depositele Statului. — In No. 200. Raportul D-lui ministru de justiție cătră M. S. Domnitorul, relativii la primirea demisiunei D-lui G. Triandafil, fostu prim­ președinte a Curței de Apelu­ri Focșani. " (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul oficialii publică intre altele următoarele numiri: In No. 196, D. G. Docan, D. T. Botez și D. I. Toncovici, membri, D. I. C. Robescu, D. N. Froniu, suplen­ți la Curtea de Apelu din Focșani, D. G. I. Trifan, membru de ședință, D. T. Cor­­ch­eși, judecătorii de instr., D. G. Robescu, suplininte, D. T. Fulgera, procurorii, și D­. G. Vidrea, substitutu la trib. Tutova; D. I. G. Mironescu, substitutu la trib. Putna. — In No. 197. D. Marcoveanu, șefu alu biuroului administra­tivui la pref. jud. Covurlui. — In No. 200. D. A. Cantacuzin, președinte de secțiune, și D. C. Crețeanu, membru la curtea de apelu­ri Bucuresci.; D. T. Istrate, procurorii la trib. Te­­cuciu; D. Gr. I. Buicliu, ajutorii de grefă la trib. Iassi; D. 1­. Vioreana, membru; D. Gr. Păncescu­, procurorii de secțiune la curtea de calațiune; D. N. Caimacami, preșe­dinte la trib. Roman; D. P. Armașu, președinte la trib. Fălciu; 1). Șt. Zamfirescu, președinte la trib. Rimnicu-Săratu,­­ In No. 201. Suntu recunoscuți ca membri a societății din Iassi pentru încurajarea junimei române la învățătură D-nii V. Pogor, președinte, G. Roșu, secretari, A. Fătu, casieri, C. Corjescu, E. S. F. Scriban, P. Sudit și A. Gheor­­ghiu, asesore. Solii locale. (Esposițiunea județiană) cu concursul de pluguri, care era să fie in 15, s’a amănatu pen­tru cioa de 22 Sept. **.. (Drumul de feru.) O depeșă sosită aice anansează că Maria trecută Măria Sa Domnitorul a datu cea ănteia lovitură de sapă terasamentului drumului de feru Galați—Bucuresci. j..** (Drumul de feru.) Eri și alalta eri s’a făcutu măsurile trebuincioase pentru a stabili de­­finitivu locul unde va fi gara drumului de feru. *** (Crudime.) De mai multe dile se aude aice că D. directoru generalii al telegrafelor și poștelor, D. loan I. Fălcoianu, care se află acuma la poștele Mărăcesci și Domnesci, intre care s’a perdutu sau s’a furat o geantă cu 5000 galbeni, comite crudimi îngrozitoare, pentru a descoperi făptuitorul acestui furtu. Se zice că o femee îngre­unată, ar fi și muritu in urma acestor­ crudimi și că­ alte doue persoane sunt aproape de moarte. Tot orașul nostru este foarte indignatu despre aceste intămplate. Ceremu de la guvernu să ne dee dislu­­șiri exacte despre aceste crudimi, și adăugimu in­că că nu putem­u crede, că unu omu, să aibă efii unu rangu căt de mare, are și dreptul de a comite atăte crudimi. Noi ne mirămu ancă, că nu s’a gă­­situ cineva intre D-nii judecători din apropiere, care s’a dusa la fața locului pentru a opri nelegiuita purtare a D-lui Fălcoeanu.—­Astăzi mai aflămu că banii nu s’a găsitu și că D. Fălcoianu s’a intorsu la Bucuresci. *** (Curiositate.) In casele unui barbieru in suburbia Sf. Lazar o cloșcă a scosu intre alți pui și unul cu patru picioare și doue păntice, ănse numai cu unu capu. (Spănzuratu.) In 26 Augustu pe moșia Hlincea, comuna Galata, sa găsitu spănduratu intr’o colibă individul Constantin Tinichi. (Găsitu unu copilu­.) Marți sară s’a gă­situ in disp. I unu copilu nou născutu. Maica nenaturală nu s’a descoperita ancă. (Dupi Turci) pescuindu fără permisiune pre canalul romănescu, in dreptul pichetului No. 66 de la Bechhetu, și fiindu urmăriți de grăniceri, au trasu cu arme asupra lor. Aceștia ripostindu au rănitu pre unul cu glonțul. Rănitul s’a tri­­misu de comandirul de la Becchetu in căutarea spitalului de la Romanați. Rana de­și nu este gravă, nu se se scie ănse de o va pute suporta, fiindu inaintatu in betrănere. Procesele si licitatiunile 9 9 1) 2) 3) 4) 5) 1) 2) 3) 4) 1) care se vor trata in cursul săptămănei. Curtea de Apel, Secția I. Bani, 16 Septemvrie. D. Nicu Iordachi cu D. Grigorie Iorgu Sturza, pentru bonuri rurale și bani. D. Scarlatu Lambrino cu D-na Maria Anastasiu pentru banii de zestre. D. Alecu Catargiu, cu sm­părtașii moșiilor Galbinii și Tuleștii pentru pământu. D. Solomon Zibilis cu creditorii casei defunctului Iancu Adamide. D. Theodor Bonciu cu curatorile mesei credale a Prin­cipelui Al. Gh­ica, contra tabloului de ordine a credito­rilor D-nei Adela Roznovanu. Marți, 17 Septemvri. Boruri sin Iosip inculpații pentru că au făcutu comerciu de tiuturi fără autorisațiunea cerută de lege. Iosif M. Blumental, pentru furarea unora boi a D-lui Constantin Balanu. Costache Angelu, inculpatu pentru maltratarea D-lui Mihai Capitanul. Costachi Dragănescu și alții, inculpați pentru maltratare D-lor Dimitrie Tofanu, Stefan Tofanu și Pavel Dimitrie. Mercuri, 18 Septemvrie. D. Costachi Miclescu cu D. Iancu N. Cantacusin pentru pagube de 6000 galbeni.

Next