Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1869 (Anul 2, Nr. 2-26)
1869-05-04 / nr. 18
Anul II Prețul Abonamentului. Iassi: Pe unu anu 8 lei noi. „ șese luni 4 „ „ » trei * 2 „ „ Districte. Pe unu anu 10 lei noi. » șese luni 5 „ „ , trei „ 21. „ Costul Abonamentului din districte se priimesce și un maree de scrisori. Duminică 4 Mai 1869. A. 3? IR E I3XT EIEC-A-RE XD XX 3VC X 3NTI O A.. Anunduri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau, locul,seu 50 hadi. é 0 ' V . Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vo roi ’ arde. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. INTo. 18. Sciri din Intru. București, 29 Aprilie. Corpurile legiuitoare s’a deschisu astazi de I. S. Domnitorul cu mesagiul următoriu: Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Disolvarea adunărei deputaților a intreruptu lucrările Corpurilor legiuitoare, cu puține zile înaintea termenului normale de includere. In virtutea art. 95 din Constituțiune, Eu v’anau convocatu pentru tiiua de astadi, spre a complecta sesiunea ordinară a anului 1868—1869. Domnilor Deputați, Unu coflictu s’a fostu ridicatu intre Ministerul Meu și intre foasta cameră a Deputaților. Aceasta s’a decisu a face apelu la țară și țara, alegăndu-vă, s’a pronunțații. Domnia voastră, representanți ai națiunei, cunoasceți care sunt adevăratele nevoi și trebuințe ale ei. Toate clasele societăței sunt inserate de îmbunătățiri morale și materiale. Dacă aceste nu se potu dobândi decăt prin pace și stabilitate, datorite numai unei intime armonii, unei pline încrederi intre puterea esecutivă și intre puterea legislativă. bunt dară in dreptu a crede că veți acorda tot luminatul și energicul d-voastre concursu ministerului Meu, carele și ele, prin actele sale, de o perfectă legalitate, se va sili a menține această armonie și a merita constituționala d-voastre aprobațiune. Domnilor Senatori! Domnilor Deputați! îmi pare rău că sunteți convocați intr’unu timpu cănd agricultura, marea sorginte a avuției noastre naționale, reclamă activitatea celor mai mulți dintre D-voastre. Guvernul meu va căuta a ve face posibilă căt mai curându reinturnarea pe la ocupațiunile D-voastră, pentru ca cu atăt mai multu se fie in dreptu de a ve cere unu sacrificiu de timpu mai indelungatu, in viitoarea sesiune de iarnă. Totuși, oarecare cestiuni de o mare importanță sunt o ancă de resolvatu. Ele, prin urgența lor, nu vor putea fi amânate pănă la viitoarea D-voastră întrunire. Miniștrii Mei dară ve vor supune proectele privitoare la aceste cestiuni. Prin temeiu, Domnilor, pe patrioticul D- voastre concursu, brănescu convicțiunea că fiecare di a activităței D-voastre va fi întrebuințată spre binele țerei, și dară ve și urezu ca Dumnezeu se binecuvinteze lucrările Domniilor-voastră. CAROL. (Contrasemnați:) Dimitrie Ghica, M. Cogălniceanu, Al. G. Golescu, B. Boerescu, Colonel Duca, Al. Crețescu. Dintre deputați au fostu presenți astazi 76, și dintre senatori numai 18. Camiera, nefiind complectă, n’a putut descăt trece in secțiuni. — A eșitu unu chiar nou in Bucuresci, sub titlul „Opiniunea Constituțională“. . Galați, 26 Apr. I. M. Cogălniceanu, actualul ministru de interne a sositu alăstă iară aice venindu de la Fălciu pe Prutu, cu hotelul d-lui Negroponti. La debarcadere a fostu priimitu de autoritățile civile și militare a județului. A doua di a visitatu, acompaniatu de d-nu Prefectu și d-nu Primar, stabilimentele publice. La visitarea ospitalului municipalu, d-nu Ministru a spusu către representațiunea municipală intre altele: „Interesele și stăruințele generale ale țerei „sunt, ca portul Galați se fie Alecsandria Dunărei pentru România, și că pentru aceasta autoritatea municipală și mai „cu seamă d-nn Primar, in dublul rol de interus magistratu „și aginte al guvernului, să facă a se esecuta toate îmbunătățirile lor reclamate de astă posițiune importantă, pentru „că ori care streinu inainte de a videa Iassii, înainte de a „vedea capitala României, vede Galații; de aceia trebuia se „face sacrificiile necesare pentru inbunătățirea sa.“—In privința mijloacelor de asigurare au disu „...eu d-lor, nu „amu proprietăți aice, d-voastră aveți; — trebui dar se îmbunătățiți instrumentele pompierești, care le-am constatata „împreună cu d-nu Primar, căci sunt in cea mai proastă „stare și nu de ajuns“; cele mai mici orașe din țeară, atăt „in partea de dincoace căt și dincolo de Milcov, posedă mai „bune și mai complecte!“ — Pentru Teatru audisu: „... „Faceți a se construi Teatrul, sciu că incă din anul 1860 „era adunata materialul și planul făcut”, și acum după 9 „ani vădu că acelu materialu a dispăruții, și teatru nu s’au „mai făcut”, ocupați-vă de lucrări serioase și statornice, „pentru care vă vor binecuvânta urmașii d-voastre; teatrul „este stabilimentul civilisator al populațiunei; teatrul inchide crășmile și cafenelele; teatrul dă hrană spiritului „etc. etc. — amu promisiunile de concursul mai multor cetățeni streini, care voescu a contribui cate cu 500 și 1000 „galb. pentru a avea câte o loje.“—Relativu la neagiunsul mijloacelor materiale, audisu: „...Creați venituri nouă care nu lovescu in cele necesare: darea pe vin, este prea „mică cate 20 parale de vadră și pe rachiu căte 8 lei; — „populațiunea noastră este aplicată la.. .luxu; sporiți aceste „acsise care nu sunt de prima necesitate pentru viață. — De „și sunt formalități obligatoare ca toate lucrările să se facă „prin licitație, cu an se avăndu încredere in d-v. voiu aproba „a se face și prin regie, fiți intreprinzători de lucrări serioase și statornice, pentru care veți avea o popularitate „trainică și cetățenii nu vor dice că veniturile se cheltuescu „dadarnicu. — Nu ve impune, dar ve invita in interesul general, a face o bună întrebuințare de fondurile Comunei, „nu in lefi pentru care sunt nemulțumiți unii din cetățeni ,ci și in lucrări care să se dică bine cheltuite.“ — A făcuta apoi comparațiune intre Comuna Iassi și a noastră, dicănd: „...Comuna Iassi care precum sciți au decădutu din splendoarea sa,— lipsită de stima Domnească ca capitală, de „autoritățile centrale, de acea lume , numeroasă care aparține de înaltele instanțe, —■ prin crearea de venituri resonabile a fostu in stare de a plăti o datorie enormă de milioane, remasă incă din timpul ocupațiunei Austriace, — și „astazi posedă in casa sa suma de 30 mii galbeni numerar, „ce s’a vădutu chiar și de cătră I. Sa, — cifră destinată pentru îmbunătățiri. Eu care amu înlăturatu amesticul streinilor din afacerile comunale amu desființați comisiunea in„frumusețerei orașului in anul 1860, pentru puținul fesul„tatu care s’a vădutu de la ea, nu vor veni anse poate alții „earăși la ea, și atunci ar fi... .etc. etc. — D. Cons.tantu la altă ocasiune a arătata situațiunea casei noastre comunale care asemene posedă unu numerar de 116 mii lei noi, afară de deposite și efecte de portofoliu, dicăndu că din lipsa timpului material, nu s’a pututu efecuta incă lucrările proiectate. — D. Primar au afirmata că in curăndu se vor efectua, fiindu puse in publicație. — asemene d-nn Cons. Balaban au susținuții că urmează a se delibera de Consiliu și alte lucrări publice, care, in urmă se vor esecuta. — D. Ministu au replicatu „...Ași dori ca acești bani se nu fie in „casă, ce întrebuințați și bine cheltuiți, și cer aceasta cu „dinadinsul de la d-nu Primarii căruia vă rogu ai da concursul d-voastre.“ —După aceia au mulțemitu Consiliului pentru spiritu de ordine ce au domnitu in alegerile trecute și s’a retrasu. — De la Municipalitate d-nu Cogălniceanu s’a dușii la d-nu Răducanachi, unde i s’a oferitu unu dejun și ieri după amendă petrecutu de orășeni și autorități, s’a ămbarcatu pe hotelul „România“ plecăndu la Giurgiu. (După Gard. civ.) Semele obligațiunilor rurale, eșite la a triia tragere la sorți in 23 Aprilie 1869 pe suma de 12, 505, 403, lei vechi 20 parale, 1854, 650, 122, 1912, 2405, 5756, 813, 136, 2180, 3774, 3628, 2512, 4474, 2334, 2220, 822, 4762, 1432, 2232, 3352, 5054, 4135, 1931, 2989, 1077, 4266, 4697, 4236, 1851, 5409, 1689, 6021, 2725, 2176, 1327, 2223, 2394, 5672, 289, 3205, 4459, 3284, 5040, 5122, 3813, 4323, 694, 2393, 1712, 947, 5856, 2714, 5741, 5921, 2346, 2316, 986, 4763, 2584, 5754, 4480, 4861, 975, 3264, 4120, 3262, 4317, 4281, 1288, 5609, 5344, 5507, 3791, 1010, 288, 5708, 1467, 911, 4240, 5224, 1740, 5497, 2746, 277, 4863, 3696, 484, 1218, 2503, 2343, 2657, 5746, 1692, 4455, 4562, 4897, 3315, 3738, 3676, 4831, 3501, 5213, 3025, 1292, 396, 4716, 4797, 5495, 4475 117, 5655, 1700, 1051, 537, 4827, 5013, 2692, 3158, 1849, 2442, 296, 3538, 525, 1371, 5377, 821, 918, 27, 4174, 2678, 295, 1306, 1451, 5699, 3663, 5638, 2881, 4859, 5620, 645, 846, 4925, 1082, 194, 4473, 660, 2128, 605, 2457, 1417, 1690, 1028, 64, 3477, 3140, 1041, 3373, 3030, 229, 561, 3171, 4189, 4013, 1046, 1664, 3134, 5342, 3516, 2828, 511, 885, 1446, 1086, 5417, 1160, 3846, 4220, 3366, 4117, 3221, 5100, 2428, 1680, 1075, 4137, 1693, 1126, 1255, 1308, 303, 654, 4572, 1475, 2075, 1309, 3750, 4992, 4639, 5234, 3397, 3943, 3718, 805, 494, 4605, 2410, 2760, 5602, 3755, 2602, 5912, 2123, 5846, 4769, 1386, 63, 3892, 1913, 1105, 5003, 5447, 4725, 2758, 4053, 503, 480, 2864, 5459, 2294, 5520, 2952, 628, 2497, 4567, 1915, 1060, 4640, 895, 4063, 6050, 4580, 5641, 1022, 2761, 4464, 9, 4159 4088, 613, 2621, 50, 2867, 3595, 2299, 1413, 2184, 1378, 527, 926, 5151, 4871, 455, 996, 249, 286, 4273, 5877, 5948, 3202, 535, 2359, 6049, 5424, 1287, 4784, 764, 2677, 2397, 4036, 4888, 4648, 3217, 2321, 524, 515. Sorii din afară. Madrid, 7 Maiu. Se pregăteste stabilirea unei regențe, membrii ei se dice că vor fi Serano, Orzaga și Rivera. Se zice că Prim va lua portofoliul ministerialul de resbelu. Madrid, 10 Maiu. încercarea de a instala unii directorii e aproape părăsită, fiindcă Serrano nu vra să se prelungească provisorul de pănă acuma. Liberalii, Unionistă și cățiva Progresiști vom cere ca îndată după votarea articolului XXXIII a Constituțiunei, care tratează despre forma guvernamentală să se proclame unu rege. Florenza, 7 Maiu. Ministeriul a demisionată . Memabrea este însărcinații cu compunerea noului cabinetu. Florența, 8 Maiu. Ziarul „Opinione“ scrie, că Manabrea, Digny, Bertelo și Ribotti voru remănea un ministeriu; Ferraris va lua ministeriul de interne; celu de justiție ș’a propusu lui Mirabelli și celu de Curte lui Morgini. Beri, 8 Maiu. Guvernul de Sintera, după cernea guvernului Italiano, a esilatu pe Mazzini din cantoanele lăngă granița italiană. Trieste, 9 Maiu. Principele Napoleon, care a petrecutu căteva zile aice, a plecatu astadi la Agram in Croația. Agram, 10 Maiu. Principele Napoleon, care a sositu eri după amendă aice a plecai ajităd f ■e»** răși la Adelsberg. De acolo se va întoarce pe la Triest și Veneția la Francia. — Genaralul Gablenz care a asceptatu pe principele Napoleon, a picatu cu calul și ș’a ruptu piciorul cel stăngu. Constantinopoli, 7 Maiu. Vizirul, printr’unu raporta cătră Sultanu, se felicită de resultatul conferinței și speră că se vor mai îmbunătăți încă relațiunile dintre puteri. Ele constată împăcarea Cretei, îmbunătățirea creditului și crescerea veniturilor. Raportul stăruește asupra publicării budgetului și recomandă culegerea de nouă legi și regulamente. Acte oficiale. § (Monitorul oficialii) publică următoarele: In No. 88. Ordinul circular alu d-lui ministru de agricultră comerciu și lucrări publice, către d-nii directori ai școalei de agricultură de la Ferăstrău și al fermelor-scoale de la Iassi și Craiova, relativu ln agricultura țerei. Ordinul circulara al aceluiași domnu ministru, către prefecți pentru drumurile județiane. Conferirea ordinului Sântului George cel- Mare D-lui H. Winterhalder. — In No. 89. Decret pentru hotărirea comunelor cari vor forma zona grănicerilor. — In No. 90. Decreta pentru gradări. Ordinul d-lui ministru de finance către d. prefectu de Ilvov. mulțumindu către primarii comunali pentru achitarea remășiților din anul trecutu. Călătoria Măriei Sale. Imolinentarea repausatului principe Barbu Dimitrie Știrbei. — In No. 91. Decreta prin care se raportează din budgetul exercițiului 1868, asupra celui pe 1869, suma de 330,863 lei 71 bani, raportul D-lui ministru de resbelu și jurnalul consiliului de miniștri relative la raportarea acestei sume. — In No. 92. Decreta prin care se instituă pe lăngă Curtea de Casațiune doi portărei și raportul d-lui ministru de justiție relativa la aceasta. Ordinul d-lui ministru de finance către casierul de Romanați pentru ținerea in regulă registrele. Raportul D-lui casier de Romanați către d. ministru de finance pentru inspectarea biurourilor sub-casierilor. Călătoria Măriei Sale. Programa deschiderea sesiunei Corpurilor legiuitoare. § (Numiri in funcciuni) In No. 92. d. Sergianu membru la trib. Doljiu, d. G. Gulesteanu, judecător de pace la ocolul I din orașul Focșani, d. Anton Georgescu judecător de pace in orașul Tecuciu, d. Iuliu Marțian, judecător de pace la culoarea Roșie din capitală, d. loan Rădulescu judecător de pace la plasa Bolintin, județul Dâmbovița, d. Cristache Stăteanu, portărel la trib. Muscelu, d. Dimitrie Mihăileanu, portărel la trib. Romanați. Sciri locale. „.** (Pinacoteca din Iassi) a fostu visitată in diva Sf. Pasci de I. S. Domnitorul și Augustul seu frate, care au remasu acolo timpu de trei oare. Mai alesu principele Leopold, fiind insuși pictoru, s’a interesatu foarte multu de toate tablourile. I. S. Domnitorul a binevoiții de a exprima mulțămirile sale pentru progresul ce a observatu la această școală.