Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-01 / nr. 1
să’i plătească unu paharu cu vinu, ce’i datoresce de mai multa vreme. Herțanu nerecunoscăndu pretențiunea reclamantului, incepuse a se certa, a se calomnia, a se insulta in modul celu mai cumplitu, si in tine a se și bate și resultatul certei ș’a insultei a fostu — moartea lui Cost. Herțanu. — Iată efectul beției. (Urba Romanu.) In numeral 10 ani jurnalului nostru din luna Martie amu fostu publicatu o modestă observare, relativă la starea stradelor și a luminarisirei urbei Romanu. De-atunci și pănă adci n’amu mai atinsu această cestiuce, căci sperămu a vedea implinite cătu mai in grabă justele dorințe și pretențiuni ale cetățenilor și ale opiniei publice. Dar trăgănarea zeului, nu mai permite ^tăcere. Amu avutu nenorocita ocasiune a vedea, ce va sădică: „stradele urbei Romanu.“ Lăsămu la o parte stradele laterale, cari invată in glodu, și ne restrăngemu numai asupra stradei celei mare. Chiar această stradă încă se află in starea cea mai mizerabilă, ce-și poate cineva imagina. Mulțime de gropi se află pe această stradă principală, lacome după nenorociri; glodu nepomenitu, ce face acuma, imposibilă mergerea oamenilor, chear cu trăsura. Se mai adăugimu la aceste romantica luminarisire, ce se face sara prin puținele felinare, annate ici și colo. Cele mai multe strade sunt nenorocite a nu avea nici unu felinaru, dar care au felinare, amara de ele și de lumina ce respăndescu ! Aceste neajunsuri, aceste rele, care pentr’unu orașu sunt ceia ce cu vermii pintr’unu măru, nu mai potu fi suferite. Este timpul, ca Consiliul comunalu să se deștepte din indiferentismul seu necalificabilu, și să caute cu iubire și energie de strade, (mai alesu avendu și înlesnirea prundului), luminarisirea și alte instituțiuni ale orașului și prin aceasta să tindă la binele comunu, la fericirea cetățenilor și prin urmare la civilisațiune.—Totu asemene dorimu și pentru Târgul-Frumos căci se află tot in acea categorie. Deie sântul din ceru, ca anul 1870 să fie mai bogata de fapte, incă nu se atinge de soarta comunelor. .j.*... (Tipografie in Romanu.) Necesitatea unei tipografie in urba Romanu a fostu de multu timpii simțită. In curăndu aveau se vedemu înlăturată această necesitate, prin înființarea unei tipografie. Inființătorul acestei tipografie este D. George Sandu, profesoru. Nu ne indormu, că cetățenii din Roma nu voru sprijini noua și bine-facătoarea instituțiune introdusă acolo de patrioticul profesoru. Ea merită concursul tuturora, căci D. Sandu a asudatu multu, pănă ce ajunse in posiție de a realisa nobila sa tendință. Din partene urămu cea mai bună prosperare acestei tipografie. *** (Teatru in Romanu.) Cu plăcere anunțămu, că artistul Lupescu a sositu cu trupa sa in Romanu. D. Lupescu este hotărătu a sta aici peste iarnă și a da o serie de representații. Entusiasmul și iubirea ce are d-nu Lupescu pentru teatru și pentru desvoltarea și luminarea societății prin teatru, se dovedesce prin cheltueala, ce-a pusu d-lui la arenjarea și mobilarea din lăuntrul stabilimentului de teatru din Romanu, ce arsese și se pustiise. Doriniu d-lui Lupescu succesu bunu, totodată ne luămu voie a crede, că onor, cetățeni vom sei prețui talentul și sacrificiile artistului și nu vom încuraja prin concursul d-lor. CURIERUL ^ IASSI. ștaii, Antipa, loan Andoniu, V. Gorgos, P. Crăescu, A. Theodorese, D. Ștefănescu, D. Sofronie. Partea comercială. _(împrumutul comunei Bucuresci.) La tragerea armată in 2 ianuarie st. nou, au eșita următoarele serii: No. 488, 835, 013, 1141,1412,1803, 2105,2121, 2215,2317, 23 M, 3092, 3201, 3389, 3504, 3676, 3975, 4063, 4783, 4412, 4866, 4919, 5323, 5488, 5605, 5832, 6031, 6068, 6076, 6920, 7045, 7151, 7452. Inserțiuni și reclame. *) Copie după actul de mulțemire, cu data din 21 Decemvrie 1869, adresată d-lui Ministru de Interne, de către cetățenii urbei Vasluiu. Subsemnații cetățeni din Urbea și districtul Vasluiu, venimu prin aceasta a ve arăta mulțemirele noastre pentru trimiterea d-lui Dr. Antoniu ca medicu primaru la acestu districtu, pentru că de la venirea sa aice iși indeplinesce misiunea sa cu cea mai mare sițenie, ne eruțindu nici osteneală in căutarea suferințelor, tot odată ne rugămu d-le Ministru, se bine-voiți a nu’l stremuta din sănul nostru. Aceasta o facemu nu numai spre a recompensa meritul și aplicarea, dară încă spre a astupa calomniele cele anonime ce se încearcă unii a arunca asupra meritabilului Dr. Antoniu. Bine-voiți ve rugămu d-e Ministru, a primi incredințarea prea osebitei noastre considerațiuni. (Semnați:) Sandu Miclescu, Neron Lupașcu, I. Mavtopolo, M. Ciure, C. L. Strichide, N. Ciure, C. Mihailovu, Gh. Chrisoscoleu, V. Leatris, A. Plastara, Staver, Gh. Tiamis, A. Tiamis, Gr. Alcazu, I. Latif, N. Rașcanu, Robescu, Em. Manariu, N. Străjescu, Christe, S. Desilă, Țurcanu, Iancu Ioan, Nicu D. Corvinu, V. Cihodariu, A. Munteanu, C. ai’idionescu, Calmuțchi, Manariu, P. Vasiliu, C. Bote,., T 'V.sila, Gh. Gheorghiu, I. Cosmescu, j..poviei, N. <an, Gh. Stavri, N. Sava, M. Jimbulschi, D. N. Biber, N. Inescu, Morizi Calmăr, Dr. Marcu v ^tea articolilor publicate sub aceasta rubrica, privimai pe autorii articolului. Procesele și licitațiunele care se voru trata in cursul septemănei. La Curtea de Apel secția I. Vineri, 2 Ianuarie, 1 loan Teodora, pentru că a arestatu ilegalu pe Sc. Terianu. 2 Vasile Diaconu inculpatu pentru că a arestatu ilegalu pe I’etrachi Gheorghiu. 3 Bereu sin Herșcu cu St. Udrischi pentru abul de incredere. 4 Marcu Mendelevici cu Vasile Talpalaru pentru bani. Sâmbătă, 3 Ianuarie. 1 Opociția lui Iordachi Hermezeu cu Evstatie Iorgandopulo și Cost. Bosie pentru sequestra. La curtea de Apel secția II. Vineri, 2 Ianuarie. 1 Cost. Buță cu Maria Cardicu pentru bani. 2 Procurorul general de pe lăngă Curtea de Apel, contra sent. Trib. Suceava, pentru ilegala arestare lui M. Barbulată. 3 Vasile Hapulețu și loan Venătoru pentru furi. 4 Primul Procurore triimite dosarul după care sau judecatu pe Iancu Cotiugariu și Moise Kivin. Sâmbătă 3 Ianuarie, 1 Diaconu loan Oceanu pentru abus de încredere. 2 Maria Sechilariu contra urmărirei ce i se face de Al. Dulhiofi și Ilabeta Bogdan. 3 Elena Demitriu cu Sperachi Zagropolu pentru dotă. 4 Statul cu Cost. Constantiniu pentru scăderea căștiurilor moșiei Cetățuica. La Tribunalu Secția I. Vineri 2 Ianuarie. 1 Stefăniu Catinca cu epitropia bisericei Sf. Atanasie din Iassi pentru nisce case. 2 Gr. Bogdan cu Iancu Kainhorn pentru bani. 3 Simicescu Emanuel cu H. Cneler pentru violarea unui contractu. 4 Botez Grigore cu lord. Harnav pentru bani. 5 Const. Grigoriu cu Mendel Ghiber pentru bani. 6 Bacinschi Cost. cu Gr. și Petrachi Alexa pentru bani. 7 Ionescu Ștefana cu Vasile Mușălă, devorsu. La Tribunalu Secția II. Vineri 2 Ianuarie. 1 Evreul Simon Marcus contra Primăriei Iassi, pentru antrepriză. 2 Oposițiunea făcută de D-na Eugenia Aslan in procesul cu D-na Ortansia Capucinschi. 3 Oposiția făcută de D-na Săftica Filipescu Dubeu in procesul cu I. Lascarachi Costachi. 4 Oposițiunea d-lui Dimitrie Cornea procuratorul Eredilor def. Iorgu Ghica in procesul cu frații I. M. Buiucliu pentru bani. 5 Statul contra D-lui N. Botezu pentru neplata căștiurilor moșii Hadămbu și Mironeasa. 6 Oposițiunea făcută de D-na Catinca Scarlat Roseti la esecuțiunea silită in pretențiunea D-lui Al. Dulhov. 7 Continuarea procesului intentata de David Cleper și Hana lui Iucu Rosembaum contra D-lui Avram Clingher pentru bani. La Tribunal Secția IV. Vineri, 3 Ianuarie. 1 Altar Cleper pentru inșelăciune. 2 Cercetarea daunelor întinse a lui Margarint Popa Nicolau in procesul cu Buium Rainhorn. TABLOU de bunurile Statului ce au a se vinde pe câmpta cumpărătorilor, din causa de neplată la timpu, prin licitațiune orală la 27 Ianuarie 1870 in Iassi, seda prefecturei, la oarele 11 de dimineață. Districtul Bacău. 1. Unu lo cu Viran, din comuna Ocna, întinderea 5 stănjini fața, 14 lungul, pendinte de monastirea Precista și Răducanu, asupra d-lui Metaxa, primarul urbei cu lei 1.550. Districtul Fălciu. 2. Via din Ocolul-Oricului, la 11 fălci, comuna Huși, pendinte de monastirea Dobrovețu, asupra d-lui D. Mahovici, cu lei 2,710. 3. Via din fundul Ochiului, de pe moșia Huși, comuna aceiași, cu 3 fălci, pendinte de episcopia Huși, asupra d-lui Mahovici, cu lei 1260. Districtul Iassi. 4. Casa No. 342—345, din comuna Iassi, pendinte de monastirea Neamtu, asupra d-lui Naiman Paraschivescu, cu j lei 8,400. Biuroul postau din Iassi. După ordinul d-lui directorii generalii ai Poștelor și Telegrafului, cu începere de astăzli, carele de serviciu vor fi următoarele: Primirea Mesageriilor de la 8 oare dimineață pană la 3 oare sara. Primirea Scrisorilor de la 8 oare dimineață până la 5 oare sara. Direcția Școalei Militare. Școala Militară având o trebuință de: 120 perechi pantaloni de ordonanță. 120 Detto, seride de toate zilele. 120 Turnire. 240 perechi Cisme. 100 Mantale. 120 Chepiuri. 120 Capele. Consiliul de Administrație au hotăritu a ține licitație in fioa de 22 Ianuarie 1870, la 12 oare. Toate aceste obiecte voru fi Conforme cu modelul și cualitatea ce se află la Scoală, obiectele voru fi predate in termin de 600 file la Iassi. Doritorii se potu adresa la Direcția Școalei in toate filele de lucra de la 10—1 oare, unde pot vedea condițiile întregi. Concurenții trebue se aibă garanții prevăzute de legi, iar licitația se va face cu oferte sigilate. Pentru a putea concura, trebueșce o garanție de 5% din totalul sumei oferite. GENERALA EPITROPIE A OSPITALEIO K ȘI OSPICIILOR CASEI ST. SPIRIDON No. 4765. Fiindcă la finele lunei viitoa , espiră terminul contractului inciietu cu d-lui rectorul tipografiei Junimea, pentru tipărirea ; tielor necesari cancelariei Epitropiei Generale și stitutelor dependințe de ea, d-nii tipografi din 1 care ar voi a lua asupră-le imprimarea unori semine a hărții pentru viitoru, sunt invitați î presenta in camera acestei Epitropii in dica de Ianuarie viitoru st. v. 1870, la oarele 11 antilndiane unde urmează a se ține concurența. No. 4732. La 29 Ianuarie viitoru st. v. 1870 regulăndu-se a se da in întreprindere facerea liciului deasupra pivniței din ograda Ospital Central și a porții la grădina din dosul tot acestui ospitalu, se publică spre cunoscința ti roru, ca doritorii de a lua asuprăle facerea acetoru lucrări, să se presinte in Camara Epitro Generale in rjipa aratată, la carele 10 divnin» cu garanții de 354 lei noi in numerariu. Condițiile și devisul se potu vedea la canema Epitropiei in toate zilele de lucru. Y APlETI Ț I. — Sâmbătă in 20 Dec. la 5 oare sare. o frumoasă poloneză, armată cu unu volveru, a intratu in biuroul căilor fei podul Mogoșoaei, Nr. 77 din Bucuresci, nu cu voce mare. Unde e hoțul acela, care ratu averea mea ! La acestu dictumu, pe amploiații preș prinsu friguri violente, ănse s’a aflatun curagiosu, care a datu fuga după poliție, timpu furioasa reclamantă a intratu in carului W... tocmai când elu voia să fugă opusă. Dama a datu focii cu revolver nefiindu membră la societatea de dare h n’a nemeritu pre fugitorul, care s’a pusu tecția sergenților. M-me G... ajungendu in mănele poliții claratu că D. W. a avutu relațiuni cum că i-a sustrasu bijuteriele și alte obiecte ] (Infor. Duru, — (Femei Medice). La universitatea lui burgh nu peste multu se voru face clase, pentru femeile, cari au de cugetu a se cu cariera medicală. Prelegerile vor fi țin sebitu de ale bărbaților. Pănă acuma se ins sere vr’o cinci femei.—Medicele din Londra deja o societate de lectură, scopul societății a aplica femei culte la arta moșitului, precum la morburi femeesci și de copii; mai depart ține disertațiuni prin care femeile să-și căsi cunoștințele chiar in stiințele medicale.In Idra numai de 5 ani există școala de medice, de atunci absolviră 28 femei. Mai multe din se pricepu bine și au făcutu multu ajutorul patrioților lor. — (Soldatul Jidovu). Pilele acestea au, sertatu din casarma corpului de geniu din Foc șin doi soldați de jidovi, după trei zile comisa poliției, anume Pani, au prinsu pe unul dintre ft deguisatu in haine femeesci. — (Unu testamentu originalis) Apre de Irlanda,filele trecute a repausatu unu au lăsăndu următorul testamentu: Cumnatel i Măriei Dumnii testezu patru părechi de eroi ce se afla sub patu; nepotului Carol Macari lasu alte done părechi de ciorapi, ce suntu in seciul de vestminte; locotenentului Ioson tezu numai unu singura ciorapu și vestmêntul de noapte; ea a fetei mele de odae, Ana, cari mai mulți ani m’a servitu cu credință, in sec de iubire și buna-voință i testezu ulciorul vechili.“ Ana s’a superatu multu, și a declatu că densa, nu vre să scie nimicu de a testamentu. Carol necăjuii ce era, a datu cu ciorul in ulcioru, ulciorul se frănse in sute bucăți, ănse vasul a fostu plinu de gali Acestu casu curiosu apoi a indemnatu și pelalți eredi a cerceta obiectele eremite. Fieciorupu cuprindea o sumă însemnată. — (Dracul in vorbă). Creștinii au di de pomenescu neîncetații pe dracul. — Mai to treilea cuveniu e dracul. Se înțelege că unesce multe alte cuvinte, parte identice, partenonime prin usu, precum; de feliu, nime, sei, feliu unu creștinii, voindu să cjică că: „De nu-mi trebue altu nașu decât numai pe d-ta“, senunță: „Dracului trebue altu nașu de cătu d-ta“ Altu creștinii, bagă de samă prevedendu tutui organicii, și voindu a asigura pre pa seu cum că: „Nimenui nu trebuesce altu pi de căt pre sănția sa“, iofisse: „Dracu ti preotu, de cătu pre sănția sa.“— (Dare pentru căni.) In Viena pe anul 1869, aruncă darea pentru căni unul de 68 mii fi. și in timpu de 3 ani se arc prin carnifice numai 7 mii căni. — Mulți că in Viena. —(Paguba de pipă, sau activitatea deputatu). Creștinii purtau mai nainte lu după capu prinsă de gulerul cămeșii. Dt timpu inconcense, de căndu și denșii iși perară pălării cu margenile înguste, luaré