Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-07-22 / nr. 58

Anul III. Prețul Abonamentului. Iassi : Pe unu anii 14 lei noi. „ șese luni 7 , „ * trei , 3% „ Districte: Pe unu ami 16 lei noi. „ șese luni 8 „ „ » trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe anii 25 franci sau 8 ruble. Xredacțiunea și Administrațiunea: nn. localul Tipografiei Junimea. IA­SST, Mercuri 22 Iulie 1870 B­E IASSI APARE DE TREI ORI PE SEPTEMARIA: No. 58, A moteluri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimeșee și in maree poștale. Solii din vntru. Aflămu din diare, că la Bucuresci s’a înființațu­ nnu comitetu, a cărui misiune este stringerea de subscripțiuni pentru răniții francesi, răniții acelei națiuni, care ș’a versatu sângele in favoarea Ro­mâniei pe câmpiile Crimiei. „Românul“ in n­oul sau de la 17 Iulie, a și inceputu publicarea sub­­scripțiunilor efectuate până acum.­­ Mai multe sute de cetățeni din Pitesci au inaintatu consulu­lui francesc din Bucuresci o adresă, prin care iși exprimă simpatiile și felicitările lor pentru Franța. —„Columna lui Traianu“ in ultimul seu numeru publică o scrisoare a unui domnu Ghiculescu a­­dresată cătră deputatul Scafești. Din acea scri­soare se vede in toată goliciunea sa o luptă pe hoitul țârei; se vede cum numiții d-nn urdescu planul de a lua căte­va întreprinderi de la linia ferată a lui Strasberg, întreprinderi promise d-lui S. Mihailescu. Intre altele acea scrisoare­­ zice: „in față va fi vorba despre gloria națională, și pe sub­­mănă interesul nostru.“ Bunu e Dumnezeu! — „Monitorul Oficial“ nr. 154 publică următoarele Comunicate : De la declarațiunea resbelului intre Francia și Prussia, corespondința telegrafică, atât oficială cât și privată, pe te­ritoriul austriacu, s’a aglomeratu așa cum nu s’a mai vedutu până acum, incăt transmiterea lor la destinațiune intre care și in România, s’a intăritiatu și se intărjse căte 4, 5 și 6 <­ile. De­și mai multe organe de publicitate din Austria au făcutu cunoscutu publicului acestu casa, totuși căteva­­ fiare din țară au găsitu de cuviință a atribui intărdiarea administrației telegrafelor române pentru corespondința te­legrafică internațională. Guvernul crede dacă oportunii a le da o formală desmințire, declarăndu că, in cat privesce serciviul telegraficu romănu, elu predă adresanților depeșele pe dată ce i se trimitu de oficiele austriace, și transmite in străinătate corespondințele pe dată ce aceste oficii respundu la necontenitele apeluri. „Românul“ publică scirea ce se vede reprodusă și in u­­nele­­ fiare străine, că s’ar fi­ prinsu in Fracia nisce spioni prusiani investiți cu paspoarte române. Guvernul este in posițiune de a afirma că nici guvernul romănu nici agenția din Paris nu a liberații paspoarte la vre­unu străinu oare­care. Scirea de mai sus nu poate fi deci decât o eroare sau pură invențiune. I. NI. Buletin­ii. Soirile ce sosescu de la câmpul de bătălie în­cepu a fi din a fi m­­­ ji mai interesante. Cu a­­ceastă ocasiune dăruit lectorilor noștri următoa­rele relatări: Imperatul Napoleon, cu fiul seu și cu principe­le Napoleon au plecatu la armată in 28 Iulie.­ Mai nainte de a pleca, a numitu pe imperătea­­sa Eugenia de regentă, lăsăndu-o sub scutul guar­­dei civice Parisiene, căreia imperatul i-a exprimatu încrederea sa invităndu-o ca să susțină buna ordine, până cănd el va fi departe de capitală. La 28 iulie pe la ameaiji a trecutu pe la Ska­­gen o flotă franceză, constatatoare din 7 corăbii înarmate și două vapoare mici. Armata franceză in resbelul de față va purta unu costumu foarte ușoru și comotu. Nici unu soldatu nu va fi constrinsu a purta cravate, fiindcă ele sunt foarte incomode. Căte­ unu surtu cu ușoru de vară va imbrăca fiecare militam, și pe umerii unu paltoru impăturatu. Altă greutate, afară de arme, nu va purta. „Journal Officiel“ de la 27 Iulie desmințesce uisce zgomote respăndite prin Germania, dicăndu. Imperatorul a datu ordinii, ca prisonierii să fie tratați in modul cel mai umana. O depeșă privată din Bale, 30 Iulie iulie, că coloanele francese sub comanda lui Mac-Mahon și Bazaine au inceputu marșul spre frontieră. O de­peșă oficială anse­­lice, că marșul n’a inceputu ancă. Din Paris, 29 iulie, se scrie, că cuvintele lui Napoleon: „resbelul va fi indelungatu și foarte greu“ au făcuta o impresiune foarte rea in lumea comercială. „Opiniunea“ din 30 iulie zice că trupele fran­cese au inceputu a pleca din Civita­vecchia, peste curéndu nu se va mai afla nici unu soldatu fran­cesu pe teritoriul papalu. In chestiunea convențiunei propuse Prusiei din partea Franciei pentru cucerirea Belgiei și Lu­xemburgului, jurnalul oficialu a Franciei din 29 iulie publică o scrisoare a lui Benedetti cătră­ Grammont, prin care declară că la ocasiunea unei conversațiuni cu Bismark s’a invoitit odată de a­­ descrie combinațiunile aceluia și că aceste sunt o dată numai ideile lui Bismark. Chiar forma și conținutul acestui actu dovedescu, că este numai o reproducțiune a proectului redigiatu de Prim­­ministrul Prusiei. Actul acesta Fa opritu D. Bismark, sub protecsia că are să­ lu presenteze regelui. Eu din partea mea,­­llie D. Benedetti mai departe, amu insclințatu pe guvernul francesu despre negociările făcute, înse Imperatorul le-a refusatu. La sfirșitu adaoge Benedetti, că publi­carea acestui actu s’a făcutu din partea guver­nului prusianu numai pentru ca să iriteiie opi­niunea publică și spre a face mai nainte o indis­­crețiune care au putut’o face și Franța. O depeșă prusească din Trier, cu data 27 iulie spune, că francezii nu respecteas­ă neutralitatea Luxemburgului. Eei 100 francezi din tabăra de la Sierk au intrata in satul Sch­lengen din Lu­xemburg, și au căntatu Marsailissa pe strade. După cum ne spune telegramele cele mai nouă, Prusia să pregătesce a lua ofensiunea. Aceasta ar însemna, că Prusia să simte deja pe deplinu preparată. Din Berlinu cu data 23 iulie se anunță oficial, că in clipa precedentă dimineața o trupă și trei regimente franceze cu 80 cai au trecutu de la Forbach inainte spre Völklingen și au atacatu unu trenu prusianu, dar au fostu respinși. Francesii in acestu atacu au pierdutu unu oficieru și 8 sol­dați, dar din partea prușilor numai unu militaru a fostu rănitu. In 28 iuliu, precum comunică unu sorginte pru­sianu, la Saarbrück a avutu locu unu conflictu intre nisce trupe de artilerie francese și prusia­­ne. Francesii au sloboditu mai multe tunuri și au impușcatu cu granate. Cu toate aceste ănse prușii n’au suferitui nici o pierdere și in scurta franceșii iarăși s’au retrasa in bxuntml fruntăriei. La Peri asemenea au trecutu confinu­ie nisce tru­pe francese de călărași și artilerie, dar in scurt u s’au retrașii iarăși. Decăndu a inceputu preparările resbelului o mulțime de spioni au inceputu a trece din Prusia in Franța și vice-versa. Cu deosebire Prușii e­­xercită această meserie cu o istețime ne mai po­menită. Diarele cele mai nouă acinea fel de fel de sciri despre aceste spionagie. Intre Franța, Italia și Anglia, după soirile cele mai nouă are să se încheie unu tractatu de pace. Totodată să susține, că ,la casa cănd Franța ar pierde bătălia, Italia in înțelesul alianței sale, va pune la disposițiunea Franței unu numera de 150,000 soldați și 100 milioane franci. — După cele mai ruoe­sciri din Florența, Camera are să se disolve și are să se formeze uiu nou Cabi­­net­ sub președința lui Cialdini. In Londra la 28 iulie a apărut­ o așa numită „Carte albastră“ care conține mai multe acte di­plomatice.— Granville a declarat, in parlamentul de sus, că in înțelesul convorbirei ce a avutu cu marquisul Lavallete, Franța doresce a susține cele mai amirabile relațiuni cu Engliterra. La 29 iulie, in parlamentul de josu al Angli­ei, Granville a declaratu, că cu toată neutralita­tea, nu va impiedeca transportarea cailor din An­glia in Franța. Gazeta oficială din Viena cu data 31 iulie pu­blică o notă că, in fața declarațiunei infalibiltății Papei, s’a desființării concordatul incheetu cu guvernul papalu și că mini­sterial cultelor a pri­mitu­ ordine de a redija imadiata nisce proiecte de legi relativ la regularea afacerilor religioase. Din această causă există cea mai mare bucurie. O telegramă din Bombay cu data 26 Iulie, a­­nunță că la Ava, in Japonia, a fostu o revolu­­țiune, in care s’au macelati 1400 persoane. Știre ultimă. In momentul de a pune foaea sub presă, pri­­mimu o depeșă din Viena, care spune că după scrrile sosite acolo se crede că a avutu locu, sau cel puținu că in curendu va ave locu—-o bătălie mare, saluta acesta pasu al on. Consiliu, și aceasta cu atătu mai alesu, că chestiunea teatrală la noi a devenitu una dintre cele mai ardente, și trebue să simțimu o vie bucurie, căndu auisimu figurăndu in aceasta negociați­une numele d-lui Th. Aslanu, care de­siguru va fi la inalțimea misiunei de a ne procura unu teatru demnu de urba noastră! — Să vedemu... *** (Circu.) Ni se anunță din isvoru siguru că renumitul Circu Hutteman, reî ntorcendu-se din Rusia, va sosi preste puținu timpu in urba noa­stră, pentru a ne procura și nouă or’o căte­va plăcute distracții, cu renumitele sale producțiuni. Totodată suntemu informați, că circul este prové­­­ jtitu cu personagiu nou, cu cai frumoși și bine dresați, și cu alte avantage, cari asigură pentru producțiuni o splendidă reușite.—Suntem­ siguri că prin această notiță amu datu publicului nostru o serie dintre cele mai plăcute, și mai interesante. *** (Strada Moțocu și strada V­u­l­­p­e­a,) am­ merita să nu se mai numească strade, căci, ele sunt intr’o stare atăt de miserabilă, in­căt­cat de bieții locuitori ce se află prin transele. Atragemu atențiunea cea mai serioasă a locului competentu, pănă ce nu vomu intra incă ’n toam­nă, căci atunci, acele strade intradeveru vom­ fi nisce adeverate locuri de condamnare. *** (C­e­r­ș­i­t­o­r­i­i) cari se depărtaseră acu­­ma­i anul la unu asiru din distr. Tutova, acuma iarăși s’au reintorsu și au inceputu a cutriera și a umple toate stradele, ocupăndu trotoarele și impiedecăndu chiar drumul trecătorilor. Ba sub arcul Academiei, tocmai acolea, unde pasagiul este mai strimtu, se poate vede mai totdeauna o femee oarbă, care mai la totu momentul este in pericol de a fi calcată și sdrobită de cătră birji.—• Geremu deci a se lua toate măsurile posibile in această privință, ca să­­ nu ne vedemu munciți încă și de această calamitate. Sciii locale. *** (T­e­a­t­r­u.) Amfimu, așa ca prin treacătu, că on. Consiliu Comunalu a inceputu deja nego­cierile sale cu d. Th. Aslanu, in privința teatru­lui. Dacă este adevaratu, apoi n’avemu decătu a TABIET­Ă­ȚI. — (O neplăcere.) Doi ofițeri angresi și unu corespondente al­e ziarului „Times“ filele tre­cute se aflau intr’o crâșmă din Metz. Totu acolo mai era ș’unu soldatu francesu, se’nțelege, care satiriza pe prusiani. Anglesii începură a’lu trac­ta cu băutură și conversau cu densul. După a­­ceea se duseră acasă la locuința lor, dar preste căte-va minute eată se presintă la dânșii unu Comisaru de poliție francesu, care iudată ei și prinde pe toți trei, sub cuventu că sunt spioni prusiani cari au imbătatu pre unu soldatu fran­cesu pentru ca să poată descoperi prin trensul nescari secrete militare. Din norocire înse, dân­șii aveau nisce hărții, prin cari se legitimară, că sunt angresi; aceasta anse totuși avu resultatul, că toți trei fuseră dați afară din țară și escor­tați cu jandarmi pănă la graniță. — (Mitrailieuse) Trei­z­eci și șase de baterie de mitraillieuse insoces cu armata franceză, ce­a cu face in totalu 216 bucăți de asemeni unealte din distrugere, cari bătu la o mie cinci sute metr­ Efectele acestei unelte sunt fulgerătoare. Ele ai redusu in adeverată seamă o mulțime de cai, ie cari s’a trasu pentru a se încerca. Aspectul in­­terioru al mitrailleusei nu se deosebesce de aspectul corolal-alte piese de artilerie de­căt printr’o ma­nivelă așezată la fundul tunului; această manivelă are unu măneru de aproape trei-tzeci centimetre și o lărgime, un diametru, de 40 centimetre. — (Tunuri nouă.) Se vorbesce mult de es­periența ce s’ar fi făcut,­­filele trecute, pe lângă Paris, cu tunuri de unu nou modelu incărcăndu­­se pe din­dăret și tragându -atra­­g­eci de lovituri de­odată. Este sistema pistoalelor revolvere, apli­cată bucăților de artilerie, cu această mare dife­­rință insă că proiectele nu urmează o linie ci for­mează din contr­a o jumătate de cercu­; se înțe­lege de cat folos potu si nisce asemenea arme in o batie așezată in rânduri. Aceste tunuri sa im­­parta in patru părți, din cari fie­care se poate purta de căte unu om­u. Nu trebue mai multu de trei sau patru minute pentru a le împreuna. Prusienii au și dânșii, după cum se pare, tunuri revolvere. Aceste mașine de resbelu au fost in­­cercate in secreta. Locul unde se făceau espe­­riențele era incongiuratu de unu cordon de trupe având ordinele cele mai severe pentru a depărta pe cei curioși de a vedea. (La France.)

Next