Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-08-08 / nr. 87
O DIS IASSI, de sus a Urbei, după cum amu fostu anunciatu in numerul trecutu al fonei noastre. Sfințirea s’a celebratu de cătră P. S. Arhiereu Suhopan, incunjuratu de cleru, asistăndu d. Primar, dd. Consiclieri și unu numerosu publicu de ambele secse După sfărșirea celebrărei d. Primar a ținutu unu micu discursu, făcăndu istoricul cișmelei și anume arătăndu că aceea este zidită încă din timpul domniei lui Constantin Moruz Vodă la anul 1799, curgăndu apa pană la anul 1828. De atunci și pău inijipa de astăzi cișmeaua a statu in părăsire și acuma s’a reparatu din nou, prin concursul datu de actualii dd. Consilieri, pentru care dl. Primar a arătatu mulțămirele sale, aseminea mulțămindu și tuturor dd. ce au datu concursu la această operă, iar mai alesu d-lui cetățanu Iancu Anghelichi și d. inginer Bogusch, care a desvoltatu in această privință o neadormită stăruință. In finel. Primar au arătatu, că apa ce curge din această cișme in timpu de 24 oare, este 62 mii ocă. La sfârșitul serbărei s’a impărțitu păne și vinu la toți oamenii de clasa de josu ce erau de față. In tot timpul serbărei a căntatu musica comunei mai multe cântece naționale, rădicăndu - se mai multe toaste ocasionale și terminăndu-se serbarea pe la 2 oare cu o horă națională jucată de mai mulți cetățeni. *** (Instrumentele musicale) pentru orchestra Comunei au sosit u dilele aceste și făcăndu-se încercare cu ele la celebrarea Sfințirei apaductului din partea de sus a Urbei, s’a constatatu că sunt satisfăcătoare. Pavilonul însă rădicatu in grădina Primăriei pentru orchestră este prea micu, prin urmare prea puținu satisfăcător. (Comitetul Central u) pentru Serbarea de la Putna, ne anunță prin o corespondență, că ingrijirea și comoditatea, mai alesu pentru damele, ce vor visita Serbarea, va fi că nu se poate de satisfăcătoare. Totu cu aceasta ocasiune mai invită incă odată pe toate acele onorabile persoane, cari dorescu să asiste la serbare, să binevoiască a insolința despre aceasta pe Comitetu, sub adresa: D-lu Pamfile Danu juristu in Cernăuți, sau prin Redacțiunea noastră. *** (Serbarea de la Putna.) „Czernowitzer Zeitung“ (foaie provincială oficială) in foiletonul său din Nr. 127 cu data 15 August st. n. vorbesce foarte frumosu și simpaticu despre serbarea seculară de la Putna. După ce dedică mai multe cuvinte călduroase memoriei fondatorului acelei Mănăstiri, recunoscându luptele și victoriile, precum și meritele sale civilisatoare și recapitulăndu pe scurtu istoria Mănăstirei și serbarea memoriei patru seculare săvârșită anul trecutu de cătră zelosul egumenu Arcadie Ciupervetoiteannniatórulu. al Studenților'.. Români «dio »ama, precum și camuioasa pamuire a publicului Romănu, și mai alesu îngrijirile ce desvoaltă Comitetul pentru priimirea celor ce vor merge să incungiure mormental gloriosu; apoi descrie ofrandele, ce se vor pune in biserică, și prevede că serbarea va fi bine frecventată. *** (Iarmaroculu) de S-ta Maria se începe chiar de astăzi și putemu anuncia că morarii și alții nu vor să mai dea roluri pentru formarea costului comisiei, despre care in mai multe rânduri am relatatu spre a se lua măsuri de cătră^ loculu competentu, pentru destinarea locului și formarea unei comisii esprese, care se facă onoare. * *** (Nenorocire) In diua de 18 Iuliu cure 11411, cântărețul Ilie Popa-Vie, aflăndu-se sub malul comunei Zimnicea, prinzând pește cu prostovolul in ramura din Danubiu, din întâmplare ’ a surpatu malul și ’la acoperiții cu desăvârșire, astfel iu că, după toate săpăturile continuate până astăzi, nu ’i s’a pututu găsi cadavrul, fiind jut pămăntu intr’o cătățime foarte considerabile. (Sinucidere) Locuitorul Dobrea Nedea, tormuna Vărtopele de Susu, suferin de o boală Ânițată, care, după cum se lasă a se presusce gustăndu’și vieața, prea puțin satisfăcă^[tu Să finească odată, și astfelu, in T ji^curentu, ’și-a causatu de sine și ștreangu de Primincipiului Iași. V«rijim. Anul 1871, A Astăzi am re ätrgul Cucului ți Golia, și »>« găsimu că de șine foarte precise in privința neingăduirei de icte necoapte totuși multe fructe crude, pre j, și harbuji, erau de vandara. Regulezu dec. 1) A se atrag lor ajutori de despărțiri asupra acestuia pentru sanatatea publică ți de consideratoriutatea comunală, căci și cetățenii care pățim acestor nerăndueliți comercianții, care depsiți, se convingu pe toată dioa mai mult, c ce se iau in interesul publicu, nu se regîlau, nici sunt menite a produce vreunu ei 2) D-lor mediente, carii mai mult decăt oricine sciu apa pericolului, cu a cărora consultațiune s’a le incalcate, și care sunt anume funcționa ru ferirea sănătăței publice de orice atinge prima mirarea mea pentru puținul interesubservarea obiectelor de îndestulare publici >oliție sanitară sunt datori a face cu toate a .duce la cunoscință ori ce nerăndueală aru du chiar la fața locului pericolele prin organinare a piețelor. 3) D. comisarile am găsitu nerăndueala I. Puducănescu, in [UNK]rvațiune inscrisu, care se va nota in condica i se va vesti, că la cea intern nerănduială observa de această natură va fi suspendata (Isc.) Primar . Sumarul ședinț anula de la 29 iulie, 1871. Președinta C. Cristofulo Cerchez. Membrii preseivocare 5 și anume: DD. J. Antóniade,„Maji 3. Pastia, H. Cerne, N. Fapadopulo. Absenți: D. C >z, G. Mărzescu, Th. Tăutu, C. Tăcu, N. G. Ior G. Haza, S. Dudescu, C. Balaiș. 1) Se cetesce si precedente, si se primesce in unanimitate cări propuse de d. Pastia și anume: 1. Să se lămurul pentru care s’a obținutu de la votarea utor budgetului drumurilor, au fostu, că acele u luate din legea maximului tacseior cornii înaintea puterilor legiuitoare, d-lui a fos că acele taxe să se lese pentru acoperirea notului ordinara al comunei, iar pentru drum e alte mijloace in conformitate cu legea 2. că intre obiectele, pentru a cărora tri ce vor intra la orașu, să nu aibă a plăti săritului de mai inainte, să se lămurească, ci nu numai lemnele de focu, ci și lemnul de pă cum a fostu spiritul votului consiliului ecedentă. 2) D. Primar supune consiliului mesurile chibzuite in consiliul de higiena, relativmente la evitarea a ori ce epidemii. Consiliul a incuviințatu. 3) 1). Consilier Pastia presintă proiectul de condițiuni pentru darea in antreprisă a formărei planului economicu pentru moșia incunju.ătoare urbei. Consiliul cu mici modificări l’a incuviințatu in total. 4) D. Primar presintă consiliului petițiunea scriitorilor de la comisiunile de recensimentu, carii ar stăndu, că sunt chiamați la serviciul de sub-controlori administrativi, arată că vor părăsi serviciu comunei, dacă nu li se vor asigura ron n"STr. in 1 ]....are acredințare, că b-controlori coprescrie pe [e la numirea • • a. .1 vor face aceasta prescriere, cu care erau datori a se ținea pururea in curent, copiindu sara lucrările de peste di, și că dacă d-lor vor da de misiunea, atunci aceasta se va trece in condica de destituiri, cu amurire, că d-nii demisionați nu mai potu intra In serviciul comunei. ( 6) D. Primara atrage atențiunea consiliului corginal*~asupra circulărei d-lui ministru de interne, nitrată „rin^nitorul 150, și rehtivă la samele ca cBSiswnea insărenată cu cercejata semelor anilor trecuți săl^i^crimieze norarea,^ trimată acele same , curței de e^öjigiuni»starea in care se afla spre a le cerceta. După desbaterea Inată, consiliul a otăritu: a) a se repeta lucrările cătră Inii ai comisiunei, să presinte indată resultatul lucrării, l[a, se lămuri d-lui ministru de interne împrejurările, cerâind deslegare, dacă încuviințează a se ascepta lucrarea cei lărei sumelor de cătră comisiune sau a se trimite curiei , compturi fără această formă și apoi să se urmeze după ladeslegare. 6) D. Primara sume consiliului adresa de mulțămire din partea studenților de la Universitatea noastră pentru votul daturii privind ceremoniei de la Putna. 7) Se supune conshlui adresa d-lui ministru al finanțelor No. 31542, relevă la recensimentu, la cheltuelile, căruia d. ministru rusă de a contribui. După discuția unită, consiliul in unanimitatea regulata, a se respunde lui ministru, că lipsa de bani ce sufere casa comunală din causă că Statul nu plătescu sumele ce datoresce ie lingă stinghereala, ce aduce la alte trebuinți neaparate ale comunei, ne pune in imposibilitate a face față la cheltuelele de recensimentu. 8) Consiliul a intrata apoi in desbaterea budgetului drumurilor la partea chelmelelor. Se pune in discuție § 1 a personalului stradelor. Se votează in unanimitate art. 1 in sumă de 4800 lei pentru onorariul inginerului șefu, din care 3600 lei onorariu și 1200 lei diurnă, cu o sporire de 4 lei pe lună la onorariu și 2 lei pe lună la diurnă, peste ceea ce avea in trecutu. Se votează in unanimitate la art. 2, onorariul de 3000 lei pe anu pentru unu ajutoru a inginerului, cu o sporire de 30 lei pe lună, peste, ceea ce avea in trecutu. D. Primar propune a se adăogi incă unu ajutor d-lui ingineru cu acelașu onorariu. ^ După desbaterea urtată, au votatu pentru: d-nii Papa BPP °.l, Danga și Primara, au votatu contra d. Antóniade, AjStia și Cernea, prin urmare propunerea a căijuiu. Primar propune, a se adăogi junu conductor cu unu rarm da 2160 lei pe anu, și se primesce cu unanimitate înscrie la art. 3. i Hă inscrisu cu unaniiitate la art. 4 leafa a doi șefi de căte 141 lei unuil pe lună, peste tot pe an 3384 lei. B. inscrisu asemenea la art. 5, leafa 16 picheri căte 82 »bani unul pe lună, peste tot pe anu 15,792 lei. 6 leafa unui primitor de tei pe lună, pe anu Hr .................. . Hrii iili o ■ " Inserțiuni și reclame*). Domnule .Redactor! Pentru conoscința publică, sunteți rugata in numele dreptății, se bine-voiți a insera in stimabilul fiaru ce dirijați, următoarele linii : Vădăndu publicațiunea urmată in foaea oficială sub No. 32, anul curentu, prin care părintele meu d. Costachi Mavrodi, declară publicu actul de impărțală, ce face cătră moștenitori a parte din avutul seu, că mi au datu și mie, ca una din fiicele sale, o avere de 1642 galb. compusă din moșie, bijuterii, garderoba, bani, vite și altele, și că pănă la complectarea legitimii mi se mai cuvine suma de 78 galbeni 11 lei 22/2 parale (mare dreptate, pănă și la jumătate para). In fața unei așa declarațiuni, și in cunoscințe de dreptu, me simtu datoare acum deocamdată, j a interveni prin aceasta, și a spune pura și simț pin, că laudele d-sale nu potu ave o greutate, căci in fapta nu mi-au datu, decăt mult 1200 galb. in totul, adecă, pămăntul ce e compusu din 3 blize nestălpite și nelichidate, câteva bijuterii, câteva obiecte, 100 galb. și unu calu ca pentru arie, in care se încheie jicerea d-sale de vite și altele. Acuma opiniunea publică, va judeca, cătă obijduire și durere de inimă, conservă părintele meu pentru mine, față cu surorile și frații mei, in care privire fără s să posed vreunu actu de culpă contra mea, nu vroesce a me ridica in realitate la cifra legitimii indicată de el, prin menționatul actu de impărțală. Priimiți, vă rogu, etc. Safta Lateși, născ. Mavrodi. Domnule Redactor. Bine-voiți a insera următoarele linii in stimabilul :j‘arunce redigiați: Onorabili Lectori, De a ve descrie ad literam istoricul faimosului procesu pendentu de Trib. Iassi Secția II, in tentatui de prea cunoscutul banchier Iașan Leibiș Meinhofer contra asociatului seu Peisih Vasselberg, relativa la asociațiunea moșiei Dolhasca, este pe de o parte a face unu lucru superflin,, eară pe de alta a arăta populațiunei Iașane lucruri, pe care fiecare copilu din Iassi crede că le cunoasce și este convinsa de ele. Voiu veni dar la descrierea actului de umanitate efectuata de d. Dimitrie Anghel, care este: In ijioa de 2 August, era publicată vemsarea averei din Dolhasca a asociaților Meirhofer și Vasselberg. CU va fi mai înainte pornescu din Iassi atât Meirhofer căt și Vasselberg spre a fi față la efectuarea mezatului unei averi aprocsimativu 20,000 galbeni, și din care jumătate urma a se depline la casa de consemnație partea lui Vasselberg, pănă la finirea procesului. Oare ce să facă Meirhofer, spre a in lătra pe 1* concurenți de la mezatu, pentru ca asidiu să cumpere averea cu jumătate prețu ? Pe tot drumul cerceta și fiîieraga; pe fie cine i se părea concur £nî, dacă merge la mezatu, și la căzu asirnativu i se făcea reproșuri, că pentru ce voesce a concura contra sa. Aceste toate se petreceau sub ochii asociatului Wasselberg, care in fața secvestrului aplicata de Tribunal după cererea lui Melrhofer, screa, că nu poate face asta, decăt să vadă cu ochii, cum i se vinde averea după plăcu și voință. In fine, Dumnedeu ocrotește pe celu umilitu, și puterea sa e mai sus de voința unui omu neominosu. Viindu la gara Pașcani se găsesce acolo d. Dimitrie Anghel, care mergea la Iassi, și aflăndu că are a se efectua mezatul și scopul d-lui Malțhofer, simțul de om s’a revoltatu, și se întoarce la Dolhasca spre a fi concurentu. Aice scena se schimbă, d. banchier n’are mijloace cum să înlăture :e pe d. Anghel de la mezatu, se începe licitațiunea, cetindu-se condițiile mezatului fără a face reflecsiuni asupra lor, ele erau menite sau a fiu se pute alătura nimene la mezat decăt numai d. Melrhofer, sau a face să fie ecspusa unei perderi colosale. Toți condurenții erioși se retragă, însă din partea d-lui Malnhofer toți servitorii velniței și haidăi cu garanții, pentru a concura. In zadar <,Anghel cu concurenții onești se încearcă a preace condițiile, dar lucrase imposibilu. ^ Dar d. Anghel cu toate obstacolele puse, lăsăndu de o parte interesul material și voindu a face să triumfe umanitatea in contra invidiei și a răului, concurează și astfeliu dobăndesce a lui averea la prețu, dacii nu căt valorează, cel puțin căt a putut resista cu toate forțele, spre a nu se cumpăra de Melrhofer, după cum i-au fostu planul, unu bou cu 8 galbeni și o vadră rachiu cu 10 lei. Astfel cu d, Meithofer să întoarce umilitu acasă, că n’a pututu reuși, cu planul propusu, ear d. Anghel, voiosu deși n’a folositu nimica, căci averea tot s’a cumpératu de Meizhofer, dar cel puțin a făcutu o faptă care merită laudă și stimă din partea concetățenilor Iașeni, și o desaprobare și desprețuire meschinăriei urzită de Meirhofer. Primiți, etc. ! D. Sfarți. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică priveț numai pe autorul articolului. i