Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-10-24 / nr. 117

ANUL IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ și trei „ 5 ,. Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ » tr­ei ,, 6 ,, „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hărtie. Germania : Pe șese luni 18 Franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. IASSI,»DUMINICĂ 24 OCTOMVRIE 1871. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. CALENDARUL SEPTEMANEI. Anunc­uri. Rândul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMIRE STR­AȚI­UNEA IN LOCALUL VECHIU, CASELE B­ANCEI. No. 117. ............ ...........­ ■ [UNK] — ......■­ A....................-----------—-------------------------—­ ....................... I Octomv. N­oemv. I Ore. m. Ore. m. Octomvr. Noem. Ore. m. Ore. m. 24 5 Duminică. Mucenicul Arefta. ^ 7 14 5 61 28 9 Joi. Mucenicul Terentie. 7 19 4 45 25 6 Luni. Mucenicul Marcilan.­­ 7 15 4 49 29 10 Vineri. Mucenița Anastasia. 7 19 4 44 26 7 Marți. (f) Muc. Demitrie. 7 16 4 481 30 11 Sâmbătă. Mucenicul Dinorie. . 1­7 20 4 43 Rusia. Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. STILU STILU patrin­tttt TITTí­T 1 Apus. i I SULU STILU t^tita I patphnttt tattp't Räsar. Apus. VECHIU. NOU. PIUA. PATRONUL­­­ILE­I. goar. soar. VECHIU. NOU. ZIUA­ PATRONUL CILEI. soar. ^ 27 8 Mercur­. Mucenicul Nestor. 1­7 18 4 461_______31_________12______Duminică^I Apostolul Stahie. [ 7 21 4 41 Onor. D-nii noștri Abonați, ca­­reși vor muta domiciliul D-lor la Sf. Dimitrie, sunt invitați, a ne arăta această schimbare, pentru a li se putea trimite foaei regu­lații la noul domiciliu. Administrațiunea. Depeși Telegrafice. Geneza 30 Octomvrie. Prințul Napoleon a sositi i éri sara aice și pleacă ani mai de­parte la Florența, unde va petrece și iarna cu familia sa. Versailles 30 Octomvrie. Shiess a «sl­sut in unu discursu, ce l’a ținutu Vineri, că a sositu momentul, pentru a proceda cu mo­­derațiune contra culpabililor, dar­ el nu a pronunțatu cuvântul grație, prin urmare fai­m­ele relative la amnestie sunt false. Praga 30 Octomvrie. Rieger unul din capii partidei boeme, a sositu dela moșia sa in Praga și fu priimitu cu ovațiuni și de­mon­st­r­a­ți­uni colosale. Poliția intervenindu a arestatu 11 persoane. Rieger a vorbitu de 2 ori cătră poporu. Arestații a doua zii s'au liberatu. Berlin 30 Octomvre. Comitetele Consi­liului federațiunei au decisu in privința re­formei monedale, ca să se introducă valuta de auru. Bismarc a ordonatu, ca inmumerarea poporului să se cuprindă și­ trupele, ce ocu­pă o parte a Franței. In Reichstag circu­­lându o listă de subscripțiuni pentru neno­rociții din Chicago in curând s’a acoperitu cu iscălituri. Paris 31 Octomvie. Iar cele d'ânteiu 6 luni a­le anului 1871 au intr­atu din biru­­rile si impositele indii­ecte pr­eliminate cu 1200 milioane franci, 872,010,­ ear din biru­rile directe in sunestiul antețiu 215 milioane, fiind preliminate 578 milioane. Mu­velun, 31 Oetomvre. Archiepiscopul a cetitu in biserică i naintea poporului adunatu si in medu solemnu excrju unicatio major (afurisenia) asupra mai multor preoți, care declarase, că le opresce conștiința lor, de a recunoaște infalibilitatea Papei. Poporul a respunsu la aceasta incă fiind archiepiscopul presenta in biserică, cu aclamațiuni pentru preoți excomunicați. Duminică va avea locul intrunire a catolicilor­ vechi in Kircfersfel­­den, la care vor fi representați și catolicii­­vechi din Miiemcen prin unu comitetu. Versailles 31 Octomvre. Guvernul va propune imediata după convocarea Adună­rii unu proiectu de lege pentru reorganisa­­țiunea armatei. Faimele despre venirea în­coace a principelui Gorceacoff, sunt lipsite de fond. Comisiunea pentru gradare se o­­cupă foarte puținu, fiindcă i s’au inaintatu numai puține acte. Londra 31. Detomvre. Procesul lui Kelly, care a omoritu pe șeful poliției din Dublin, a inceputu ieri. In publicu domnna o emo­­țiune grozavă. La intrarea lui in sală, Kelly fu salutatu și poliția insultată. Madrid 31 Oetomvre. In Barcelona s’a descoperit și o conspirațiune făcută de Mem­brii Internaționalei, aflăndu-se și bombe esplosive acolo. Roma 31 Oetomvre. Mai multe din di­feritele Asociațiuni franc­masonice din Ita­lia au subscrisu o convențiune, prin care se convoacă o constituantă generală a tuturor francmasonilor, pentru a forma din deose­bitele fracțiuni, in care se desfăcuse acea in­­stituțiune de ani incoace, unu singuru corpu cu „Marele Orientu“ in Roma. Berlin 31 Octomvre. Reichstagul a ratifi­­catu legea relativa la calea ferată St. Gotthard. Kragujavatz, 1. Noemvre. Scupcina a de­cisu, să provoace pe guvernu, ca acesta să propună unu proiectu de lege, in urma că­rui să aibă fie­care comună o scoală, pen­tru ca astfeliu să se introducă instrucțiunea obligatorieă. Florența 1 Noemvre. Ambasadorul fran­cezii Choiseul este num­itu definitivu ca Am­basadorii francezu la curtea din Berlin. Ba­varia a intreruptu deja in modu oficialu re­­lațiunile sale cu Papa. Ambasadorul Traut­­mannsdorff s’a chiamatu deja inapoi la Muen­­chen. Belgrad 2 Noemvre. Mâne se va închi­de sesiunea Scupcinei in presența tuturor membrilor Regenței și a Principelui. FOILETON. CRONICA SEPTEMANEI. (De la 17—23 Octomvre 1871). In săptămâna espirată s’au petrecutu pe orizontul politicu mai multe schimbări, din care unele negre­­șitu au o importanță deosebită. In Franța a inceputu a se limpezi situațiunea, ce era cam tulburat prin alegere și constituirea multu asceptatelor C>stiluri generale și prin agitațiunile bonapartistice. Cel putinu este constatatu, că ju­mătate din consilierii gener­aii suntu buni republicani care ceealaltă jumătate cuprinde pe representanții diferitelor fracțiuni politice. De altă parte se scie că Majoritatea Adunării este monarh­istică, și că ac­tuala Assembl­e este o Constituantă illegală. De aici rezultă, că consiliurile generale nu potu ținea casă bună, nici cu Adunarea națională, nici cu gu­vernul parvenitu din ea. De aici ne explicăm și stăruințele guvernului, de a priva pe consiliuri de ori-ce activitate politică. Diferința intre ambele re­­presentațiuni a și aflatu deja espresiunea sa practică parte in decisiuni eminente politice și periculoase pentru guvernu si Adunare luata de unele Consiliuri, parte anularea decisiunilor respective, până și in disolvarea unor Consiliuri de cătră guvernu. Dar­ ,cu toate aceste țara are prea mare necesitatea de b­uisee, și Francezii sunt prea buni patrioți, decăzu să se încurce din nou lupte domestice, și prin ur­mare va rămăne încă oare-și care timpn siaivs-qvo. Guvernul francezu a pregătitu o mică surprindere pentru Adunare și adecă îndată, ce­ea se va rea­duna, o va invita să meargă la Paris, fiindcă incon­­veniențele reședinței din Versailles suntu prea mari, Parisul destul­ de liniscitu și forturile d’impregiurul seu evacuate. Acestei strămutări insă trebue numai decătu să premeargă multu dorita desființare a stâ­rii de asediu a Parisului, și o altă concesiune ce se va face capitalii atfitu de griu ispitele, pentru a căstiga și mai multu simpatiile, sale va fi amnes­­tia mare, ce se pregătesce, dacă nu cumva, arată corespondențele din urmă, va înlocui Thiers grați­­area necondiționată a unui părți a culpabililor prin o procedură moderată contra tuturor insurgențiloru. Căt privesce clica bonapartistică, matadorii ei se compromitu parte singuri, parte prin altă influențe unul mai tare decât altul, incăt pe lăngă măsurile luate de guvernu, au inceputu a deveni și ei, pre­cum ceilalți pretendenți, oameni ne­periculoși. Prin­țul Napoleo s’a săturatu de a întinde Francezilor brațele sale, și preferă, de a petrece iarna viitoare in țara romantică a soclului său, anume in Floren­ța; iar vărul seu, Ex-emp­eráiul Napoleon intuienda va respira aerul mai sănătosu al insulei Malta, lă­­sindu grijele economice asupra soției sale, ex-im­­părătesii, care se esticizează mereu in a face da­torii. Gu­manii după ce și-au fondatu unu tesauru co­­munu cu fondul de 40 milioane taleri, care mărin­­du-se prin dobândă, ramâne neatacată, afară la casa de restoiu, scutindu-i atunci de neplăcerile con­tractării unui imprumutu , avendu acuma bani in a­­bundență, schimba valuta de până acuma a argin­tului in valută de auru. Dar este unu semnu caracteristicu, pentru gene­­rositatea și ospitalitatea raselor, că pe când Fran­cezii, cu toate că intră mai puține biruri, decât e­­rau preliminare pentru anul acesta, pe când n’au cheltueli extraordinare im­ense, precum sunt miliar­dele contribuției, in siuriu cu toate nevoile lor, au pusu 98 milioane franci la disposiția departamente­lor ce eu suferitu prin invasiune, și unu milion pen­tru ajutorarea fugitivilor din Lorena și Alsacia. Germanîi lață cu atâtea miliarde, ce le beau, au res­­pinsu din nou petițiunea deputaților de a li se da diete­i Mișcarea relegionară odată pornită, iea acuma din șlr­in­­ și dimensiuni totu mai mari. In Germania a­­bia terminendu Protestanții congresul lor, o făcu ca­­tolicii­ vechi peste totu locul demonstrațiuni, care cu atâta mai puținu se impedică, cu câtu și guvernele țerilor, precum acel din Bavaria, aproape întreagă ca­tolică, au tăiatu comunicațiunea cu Papa, lăsându va­cantă Ambasadura sa din Roma. In Italia s’a con­­stituitu o sută nouă relegionară, care fiind condusă din barbati iluștri, invatați și energici, desbrăcăndu religiunea creștină de toate superstițiile, de totu for­malismul și de totu aparatul ei inerarchicu, vrea se redică la simplicitate, in care se afla in timpurile Apostolilor. Această sciință se răspăndesce necontenita, și insuflă spaimă Papei, Semiților și Ierarh­ilor in genere. Foile Austriace publică in fruntea lor demisiune­­le Miniștrilor Hohenwart Habictinek, Lirieck, și Scha­­efflec. Ministrul de finance, Baron Holzeathan care ce­ruse mai­­ nainte demisiunea sa, și care a fă­­cutu acuma dupăolaltă parte din trei cabine­te consecutive, este insercinatu cu președința in­terimare a consiliului, care este provisoriu compusu din doi Miniștri rămași și din mai mulți șefi de secții. Acestu Cabinetu provisori­u este destinata a pur­ta agentele, până ce va fi cășciga lu împăratul timpii de a-și alege bărbații potriviți și mai capabili, de a scoate Imperiul din o astfeliu de serioasă crisă. Ministeriul afaceriloru comune a­le Austriei și Un­gariei, cu Beust in frunte, care se găsise deja pe drumu, ține portofoliurile sale. Germanii Austriei deocamdată sunt mulțămiți, ve­lendu că­ lutu pe Ministe­riul atât de amaru um­lu de denșii și constituția neviola­­tă. Celelalte națiuni și partide, și anume : Cehii, sunt exaltați de furie. Dar’ toți cunoscu, că Împăratul va insista la pertractarea pacificării, deși pe altă ca­le, și prin urmare sunt și acești din urmă incă plini de speranță. Și Franc­masonii, carii duceau pănă acuma o e­­sist­ență cum ar­­ fi ce Cicero, aproape catilinarică, se

Next