Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-06-25 / nr. 71

r Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi : Ee un an 20 lei noi. n șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: P­e un an 24 lei noi. „ șese luni 13 „ „ „ trei luni 1 „ „ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia : 1 Belgia.­­­ Pe șese luni 22 fr. lassi: Duminica 25 Iunie 1872. Apare de trei ori pe săptăm­ănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo-Iitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 71. Al VIIIy CIUBI. Hindu­ sau locul seu 15 bani. Inscrsiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole, nefrancate nu se primesc”. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. Elveția:­­ Francia: Pe șase luni 26 franci Stil­ Stil DIOR PATRONUL T­­I 1. K I Răsăritul Apusul Stil Stil t.,,,. j­i>­t t li­n IV IT T n­­ i­w I || Răsăritul I Apusul rech­iu: nou. VAUA PAI KUNUL if I L h 1. Soarelui. Soarelui. | vechiu. nou. 9 10A­ | 1 1T ROJUL TI­­­L­E 1. ji Soarelui­ | Soarelui. R|0j.ei Iulie. Ore. m. Ore. m. XuVTieT Jufiei Nlore. m. Ore. m. 25 7 Duminică. Mucenița Fevronie. 4 25 7 45 29 11 Joi. (t) Sf. Apost. Petru și Pavel. 4 27 7 43 26 8 Luni. Cuviosul David. 4 26 7 44 30 12 Vineri. Adun. Sf. 12 Apost. 1 4 27 7 43 27 9 Marți. Cuviosul Samson. 4 27 7 44 Iulie. 1 13 Sambata. I S. S. Cosma și Damian. I 4 27 7 43 28 __________10_________Mercuri. Aducerea relig. Sf. Kir și Ioan.__________4 27 7 41 «_____ 14 Duminică. || Punerea Vent. Maicei Domnului. I­ 4 28 ,7 42 Avis. Rugăm pe toți d-nii abonați a ziarului nostru, a căror abonament espiră la fi­nele acestei luni Iunie să se grăbească cu reinoirea abonamentului incăt să nu sufere o intărziere in primirea ziarului, fiind­că din partea noastră, spre a pute ține o comptabilitate in regulă, se vor espedui foile numai acelora care până la 1 iulie iși vor fi achitat abonamentele. D-nii din provințe pot să achiteze cos­tul abonamentului și prin trimiterea u­­nui mandat postal, care iși pot procura de la d-nii șefi­a stațiilor poștale res­pective. Administratiunea. Iași. 24 Iunie. Ziarul Financier din Londra conține in Nr. din 18 Iunie, darea de samă des­pre adunarea generală a acționarilor Ban­­cei de România. După această dare de samă Banca se află in starea cea mai prosperă. Ea a luat impreună cu banca Franco-Ungară monopolul tutunului pen­tru perioada de 15 ani. Directorul Ban­­cei D. Herz a propus guvernului un pro­iect de credit func­ar care este menit a face mari servicii terei. Proiectul a fost primit de guvern in principiu. Din ne­norocire mai multe intrigi au amânat a­­doptațiunea lui definitivă. Dar acest pro­iect este prea avantajos pentru România, pentru ca să nu se refee căt de curând in desbatere. Primirea sa va contribui mult a face să fructifice toate comorile acestei frumoase țări. Chestiunea Israelită a fost atinsă in a­­ceastă întrunire. Oratorul zise că s a exage­rat mult lucrurile, că guvernul și țara erau foarte dispuse a modifica o situațiune care au fost aratată ca fiind așa de­ră numai din cauză că patimele fusese supraescitate. La aceste expuneri a Financierului este de observat că in ceea ce privește cre­ditul fonciar, este încă mare îndoială dacă nu va aduce terei mai mare rea decât bine, după cum a fost și cu afacerea Strasberg care promitea un viitor de aur și ne-a dat un loc unul de oțel. Căt despre chestiunea Israelită ne pare foarte bine că mințile Englezești s'a mai răcit puțin, ele care de obiceiu se inferbăntă cam greu. „Schimbarea situațiunei­­ de care vorbește Financierul, de­o­cam­dată nu va avea loc, cu toate amenințările de conferințe. Ceea ce au câștigat Evreii prin purtarea lor neconștiincioasă și ne­socotită cătră țara care-i hrănește, este instreinarea și mai mare de ei, învăță­tura ca să ne păzim și să nu credem așa de ușor in protestațiunile lor de senti­mente patriotice cu care se împodobesc une­ori­ Societatea de asigurare Dacia. Unul din cele mai bume simtome despre o îndreptare a stărei noastre este aventul mișcărei economice. Spiritul de asociațiune de care Romanii păreau lipsiți se trezește de­odată și se deda la afaceri industriale și comerciale nu numai cu acel joc natural ori­cărei întreprinderi in care este interesul in joc, dar chiar cu entusiasmul câștigat din revelațiunea unei puteri până acuma necu­noscută intre Români! Acesta e un semn de propășire sănătoasă pentru că se basază pe fapte și nu pe vorbe. In fruntea acestei miș­cări de regenerare economică stă fără în­doială Societatea „Dacia”" din București, și de aceea cu drept cuvănt mai toată presa noastră se ocupă de acea societate cu o dreaptă mândrie și cu un adevărat interes. Basele pe care este așezată, marele progres, ce l'a făcut in așa scurt timp, căci este în­ființată de abia din August 1871, trebue să fie cunoscut căt se poate mai de mulți, pen­­tru că născându-se și intinzându-se încrede­rea, nu numai ea se p­rospereze dar se dee curaj și altor capitaliști de a se asocia pentru un asemene scop, și a mări capitalurile Ro­mâne spre îmbogățirea lor și progresul țerei. Toate acțiunile societăței s’au acoperit. Valoarea unei acțiuni, care este emisă cu 500 fr. s’a urcat astăzi la 570 fr., și astă urcare merge crescând pe fie­care zi. Afacerile sale sunt enorme și pagubele ce a plătit prea mici. Până la Iunie curent. In secțiunea incendiului, numărul polițelor de asigurări a ajuns la enorma cifră de 5872. Suma premiilor plătite societăței este de 879,802 fr. 93 cent.­Capitalul asigurat este de 75,110,958 franci. Pagubele aproximative ce s’au plătit sunt numai de 12,000 franci. In operațiunile de transport asigurările e­­fectate pănă acum sunt 325. Premiile plătite societăței sunt de 55,384 fr.,iar capitalul asigurat este de 4,821,622 franci. Daunele care s’au plătit se urcă numai pănă pe la 20,000 franci. La asigurările pentru grindină, începute num­ai de vre-o trei luni, numărul polițelor de asigurare se urcă la 223. Premiile plătite societății sunt de 68,384 franci 63 cent. Capitalul asigurat este de 4,231,326 fr. 2 cent. Daunele plătite până acum sunt numai de vre-o 19,000 fr. Așa­dată, nn mai puțin de un an, astă societate romănă a făcut, in total, 6,420 de asigurări; a asigurat un capital de 84,163 906 fr.; a primit ca premiu in plată 1,003,571 frm 4 , și a plătit ca despăgubiri aproxima­tiv 51,000 franci. Puține societăți streine pot să ne arăte un atare progres pentru un timp atât de scurt. După cum se spune, un cu­rând Socie­tatea Dacia va deschide încă o ramură im­portantă de asigurare, acea pentru viață. Prin această nouă ramură de operațiuni, so­cietatea va progresa cu o repeiune îndoită. Să nu mai fim cu neîncredere , să ne lăsăm de societățile streine și să fundăm societăți Romane, ca să ne îmbogățim noi și țara noastră, ca să nu numai streini. NUMIRI. D. Teodor Lățescu, prefectul județului Dorohoiu, in vacantul post de prefect la Bolgrad. D. Panait Casimir, prefect la ju­dețul Dorohoiu. D. Gheorghie Costa-Foru, profesore al facultății juridice de la univer­sitatea din capitală, ales, conform legii, de corpul profesoral al acei facultăți, decan in locul d-lui profesore C. Bosianu, demisionat, se confirmă in postul onorific de decan al zisei facultăți. D. Auxențiu Petruțiu, cel mai vechiu copist din secțiunea bunurilor Statului de la direcțiunea generală a arhi­velor, s’a numit in postul de arhivar clasa III la acea direcțiune, in locul d-lui M. Barbu, demisionat. D. Pantele Terușianu, absolvent al școa­lei de poduri și șosele din Paris, s’a admis in cadrele corpului tecnic cu gradul de inginer ordinar clasa III, atașat in serviciul circumscripțiunii 6-a. S’au admis in cadrele corpului tecnic, cu gradul de con­ductor clasa III d­in­: Tănăsescu Gheorghie, Militeanu Dimitrie, Costescu Ioan, Caluda Petre, Orzărescu Ioan și Davidescu Nicolae, absolvenți ai școalei de poduri și șosele din București. D-lor Sc. Murgășanu și Petre Chițu in posturile de advocați publici pe lângă tribunalul Doljiu și curțile apelative din Craiova și a d-lur N. Voinov și D. Cu­­hanovski pe lângă tribunalul Putna și cur­țile apelative din Focșani. D-lor G. Ton­­cescu, Sc. Stravolca, I. I. Grădișteanu și D. Moșor, in posturile de ingineri hotărnici cla­sa I, și a d-lor G. Mariano, C. Lupescu, Em. Vincler și N. Iota, in posturile de ingineri hotărnici clasa II, prevăzute prin legea de­­ reorganisare a domeniilor și pădurilor Sta­­j­tului. D. D. Ionescu s’a numit verificatore la casieria Ilfov, in locul d-lui l’rotopopescu. D. Vasile Nicolau s’a numit verificatore la casieria Dorohoiu, in locul d-lui Zalman. D. Nicola Negruți, verificatore la serviciul statistic, in postul de țiitor de registre la divisiunea ordonanțărilor din administrațiu­­nea centrale a financelor. D. loan loan Gri­­goriu S'a numit in postul de șef al biurou­­lu­i vamale de la punctul Oituz. V. C. Ma­­nolescu, actualul țiitor de registre la raiu«. Ițcani, in postul de revisor la aceeași vamă, in locul d-lui I. Marcovici, destituit. D. G. Dobranici, actualul copist, in postul de ții­tor de registre, in locul d-lui Manolescu. D. loan Stamate, actualul vameș la Oituz, in postul de pretuitor la vama Ițcani, in locul d-lui Dimitrie Soroceanu. Măria Sa Domnul a bine-voit a acorda inalta autorisație d-lui major D. Papazoglu, pentru a priimi și purta însemnele ordinu­lui imperiale St. Stanislaus clasa II, ce i s'a conferit de Majestatea Sa Imperatorele Rusiei. SOIRI DIN AFARA. FRANTIA. Desbaterea legilor de imposite a continuat in 27 Iunie in Adunarea națională din Ver­sailles, votăndu-se o taxă de 2 la sută asu­pra creanțelor ipotecare. Neînțelegerile ce esistau intre președintele republicei și corni- FOILETON. CÂNTAREA ROMÂNIEI. De A. Russo. (Urmare.) 13. In vremea veche. . .de demult.. .cerul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tânăr. .câmpii frumoase împresurate de munți verzi se întindeau mai mult decât putea prin­de ochiul.. .păduri tinere umbreau dealuri­le.. turmele se auzeau mugind de departe... și armasarii nechezeau jucănduse prin r­ar­iș­te.. pe o pajiște verde, slobozenia, copilă bătăioară cu cosițe lungi și aurite se juca cu un arc destins. Ferice de oamenii din câm­pie, ferice de cei de la munte !. . Era vre­mea atuncea cănd tot omul trăea fără stă­pân și umbla mândru fără să-și plece capul la alt om , cănd umbra văilor, pământul și aerul cerului era deschiși tuturora ; iar via­ța se trecea lină ca un vis ; și cănd ajun­gea pe om nevoile bătrâneților și moartea, el se ducea zicând : „mi-am­ trăit zilele,“ și era sigur că viața lui se va prelungi in co­pii și moștenirea lui.. . Dar iată aerul se tulbură... cerul cel limpede se îmbrobodește cu nori intunecoși... unsuor de prav invălue câmpia și ascunde mun­ții.. se aud viete.. dobitoacele se in­vertesc cum se invertesc in nopțile vijăloase cănd lupii urlă in păduri.. caii nechează jalnic... mulțime de glasuri se aud strigând.. vădesc cănd primejdie cănd nădejde, izbândă, cănd perdere, turbare, desnădăjduire, vântul suflă și norul se împrăștie puțin... Doamne fă’ți milă!.. se vede amestecul unei bătălii! Cei ce au năvălit sunt îmbrăcați in fer... să­geata alunecă pe pavăză, și paloșul cu doue ascuțite tac in carne vie... dar pepturile goale stau in potrivă... se luptă cu furie... se plec săbiei... inimele slăbesc... fug.. țeara slobodă au perit!... stați.. isbănda’i in m­ăna Domnului... arcul se intinde din nou... luptătorii se amesteca și se isbesc... pepturile goale de pavezile.. .capetele des­coperite cu coifurile. De­parte pe o câmpie se văd arcuri sdro­­bi­te, fășii de steaguri, apoi un cusehiug mare, mare se ridică, și o pară grozavă Înflorează cerul... focul jertfei se înalță in văsduh... invinși și învingători cad in genunchi, și la lumina flacărei iși dau dreapta și se iau in brațe. . . fii cu inimă bună... țeară bine­cu­vântată. .. Tu fusăși altarul rudirei crive­țului cu pustia, a bărbăției cu mintea, a slo­­bozenicii cu puterea. Din această rudire fră­mântată cu sănge și sfințită prin foc, se naș­te un popor nou. Astfel vorbesc bătrânii. 14. Orașele se întemeiază și se infrumuseția­­ză din nou­, oamenii cresc in îndestulare și se imulțesc ca nisipul mărei,, pământul se acopere cu holde aurite­, volnicia dom­nește ca mai înainte, dar nu acea volnicie pruncă, floare plăpândă a pustietăței, ci slo­bozenia cea bărbată și luminoasă, sau pu­ternică și cu rădăcină țiapănă și adănc în­fiptă in pământ., sabia acum nefolositoare a răsboinicului stă in coliba sa spânzurată.. femeile zimbesc dulce la pruncii lor.. chi­pul sbărcit a bătrânilor se intinde de bucu­rie.. pacea aduce legea care chiză­luește ear nu asuprește., legea rod al slobozeniei., legea care apără pe cel slobod de nedrep­tate, și nu apasă pe serutanul in folosul bo­gatului.. și multă vreme era numai oameni fericiți, de­și se aflau bogați și mai sărăci., căci nelegiuirea nu era cunoscută ; și cei mai bogați și cei mai tari mai nu făceau ei singuri legea după cum le vinea lor mai bi­ne, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, inchinăndu-se cătră bătrâni, cinste fie părinților noștri care s’au luat vitejește și ni-au lăsat moștenire moșie și slobozenie. 15. Cel ce nu cunoaște nevoia legei nu cu­noaște ce e slobozenia, căci nu poate fi slo­bozenie fără lege... și acel ce nu se ține de duhul legei se leapădă de slobozenie. 16. Pământ chinuit te-au iubit legea... cănd te va erta Domnul. 17. Slobozenia e indoită, cea din lăuntru și cea din afară.. ele sunt surori, una fără alta nu pot trăi.. slobozenia din afară este neatârnarea moșiei, in care naștem și care ne hrănește, moșia de la care tragem numele nostru și dreptul de om, de sub biruirea ori­cărei alte țeri și împărății. Pentru singele ce ne dă suntem datori cu singele nostru­. Pentru aceasta au fost bătăliile neamului nostru și a neamurilor, bătăliile cele ves­tite scrise cu movile și mănăstiri pe șes­uri și pe dealuri. Slobozenia din lăuntru este legea, icoana drept­ăței dumnezeești, legea așezată prin învoirea tuturor, și la care toți de o­potrivă se supun. A­colo unde nu e le­ge nu e nici slobozenie, și acolo unde legea

Next