Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-12-03 / nr. 133
CURIERUL DE IALS*. tațional trebue sa știe sentimentele Camerei cu această ocasiune. D. Președinte al consiliului, Lascar Catargiu repetă că e gata ori cănd a da samă. Cănd s’a făcut reaprinsul, d sa a fost chemat in comitet, d-sa a fost frapat cănd a văzut că adresa nu e nici albă nici neagră. I s’a spus că e englezască, d-sa a dorit ca să fie mai bine românească, și de aceea se unește și d-sa cu d. Brătianu. Guvernul in se e gata a se refui in orice mod, fie cu ocasiunea interpelărei, fie cu ocasia respunsuli adresei. După acestea d sa respunde la mai multe acusațiuni ale I-l ni Brăteanu, zicând că îmbunătățirea administrativă nu e posibile cu mijloacele de care dispunem, și pe oricine ați aduce la minister nu va putea face mai bine. D-sa a luat toate măsurile posibile, pentru imbunătățire și vină ori cine va voi, și Camera cănd va voi, spre a vedea imbunătățirile aduse. D. V. Pogor arată că chestiunea a alunecat pe un teren rău. D. Brătianu are dreptate, după constituțiune. Dacă va fi înse să discutăm purtarea guvernului, vor trebui a se aduce probe pro și contra; de aceea cere de la Cameră ce sistem adoptă: a se începe acum chestiunea cu guvernul sau a se face numai aimplu un respuns de curtoasie. La § 3 d. Cartili observă că ideea cea mai importantă din tot respunsul este acesta. D-sa dă cetire amendamentului, pe care apoi il desvoltă: „Căile ferate vor forma și in astă sesiune obiectul celor mai serioase ale noastre „preocupațiuni pentru legele ce urmează a „se mai vota și obiectul celui mai sever control in ceea ce privește legea votată“. D sa susține că prin cuvintele comisiunei pare a se da un bil de indemnitate guvernului pentru priimirea liniilor. Cu această ocasiune d sanse nu va discuta nimic, find că s’a admis a nu se prejudeca nimic in respuns, d-sa va face aceasta altă dată, printr’o interpelațiune. D. Președinte consiliului întreabă de ce se pune in amendament dreptul ce are Camera de control asupra guvernului; ea il are și după constituțiune și nimeni nu neagă acest drept. Dacă un mesagiu s’a pus construirea liniei Pitești Verciorova a fost spre a se desminți vuetul împrăștiat că nu se va construi acest resou. D. A. Pascal observă că prin amendamentul acesta, nu se face de căt a se spune, că Camera iși va face datoria, rea nicidecum o amenințare. D-sa crede că și guvernul nu se va opune la acest amendament, căci dacă guvernul iși-a făcut datoria nu’l poate fi teamă de control. D. V. Pogor zice că dacă meșăgiul n’ar fi vorbit de căile ferate, și dacă prin respuns s’ar face cum propune comisiunea, s’ar părea că chestiunea e tranșată. Prin acest amendament se face vise o reservă, care va remănea in urmă a se discuta intre Cameră și guvern. Trebue să respundem ceva la afirmarea Tronului despre căile ferate. L. C. Blaremberg desvoltă amendamentul seu, spunând că ambele părți, comisiunea și amendamentul au deviat de la chestiune. Prin amendamentul seu nu se prejudecă intru nimic curtoasia cătră Tron. „Căile ferate vor forma și in această sesiune obiectul celor mai serioase ale noastre preocupațiuni.“ D-sa mai spune că amendamentul acesta este cel mai inocent. D. G. Costaforu, spune că ar dori ca Cameră să se esprime chiar astăzi față cu guvernul. Comisiunea nu zice nimic de drumurile ferate, pe cănd amendamentul zice mult Amendamentul este o amenințare, o prejudecare și d-sa nu o primește. D. ministru de externe analiză apoi cuvintele din respunsul comisiunei și zice că nu spune altceva decăt că nu e mulțumită acum, ci va fi dacă ar avea a se plânge cineva, ar fi tocmai guvernul. I. raportore face cunoscut că comisiunea, pentru a depărta orice prepus, a cruțat orice susceptibilitate, că comisiunea n’ar voi să dea nici un vot de blam, nici de încredere guvernului, a modificat o frasă din proectul comisiunei adăugănd la sine și amendamentul, dini Blaremberg. Comisiunea nu găndește nici de cum a da un... vot .absolut de încredere guvernului, și nici d. Ionescu nu trebmea să propue un vot sever de blam. Această chestiune a preocupat destul Camera și nu trebue încurcată in respunsul cătră Tron. Votul contra ministerului nu se poate da decăt după o matură discuțiune, căci poate guvernul va avea să ne prezinte acte, documente. Nu se poate proces fără instrucțiune, precum nici condamnare fără apărare. Comisiunea nici n’a avut in gând a da un vot de încredere guvernului; aceasta rezultă chiar din sensul gramatical al cuvintelor. S’a spus că liniele ferate nu vor fi productive fără construirea liniei Pitești-Verciorova. Aceasta trebue a se face, ca desmințire unor șapte și ziare care ziceau că această linie nu se va construi; cele ce zicea comisiunea este chiar un act de precauțiune. O sa apără comisiunea de toate acusările ce i se aduc, zicând că dacă nu s’a crezut trasele destul de explicate, declarațiunea sa era destul spre a vedea buna credință a cuvintelor sale. Nimeni nu se poate sustrage de la votul onor. Camere, dară nu aceasta este a se face acuma. După mai multe discuțiuni se pune la vot amendamentul <1 lui Blaremberg isolat. Resultatul votului este: Votanți 109 din deputați. Majoritate 55 absolut. Bile albe pentru 49. Bile negre contra 60. Paragraful 3 al comisiunei, modificat, se primește in tocmai. Se pune la vot respunsul la adresa Tronului in total și resultatul votului este următorul : Votanți 75 din deputați. Majoritatea absolută 38. Bile albe pentru 65. Bile negre contra 10. Ședința se ridică la 5 oare trecute. Ședința de la 29 Noemvrie 1872. Președinta d-lui Dim. Gr. Ghica. După deschiderea ședinței se trage la sorți comisiunea care să meargă la palat spre a presinta respunsul la mesagiul tronului. D. Const. Brăiloiu anunță o interpelare guvernului in privința primirei căilor ferate. D. N. Blaremberg observă că este nevoe mai ăutei de arte, pe care Camera să le citească și aprecieze și apoi să se desvolte interpelațiunea. D. președinte al consiliului roagă Camera să decidă nn un fel, asupra acestei chestiuni, căci guvernul e gata a respunde oricănd. In această chestiune sau urmărit dintr’o parte intr’asta tot felul de tripotagiuri și «"a făcut intrige. Cuvintele pronunțate eri asupra drumurilor de fer au produs un efect unit și efectele au scăzut pe la toate bursele. Este un zeu pentru țara intreagă. Să se reguleze apoi și posiția ministerului, căci țara nu mai pate aștepta. D-sa se adresază la acea majoritate a Camerei care a dat totdeauna probe de înțelepciune și o roagă să reguleze cu o oară mai înainte această chestiune. D. G. Vernescu nu ințelege cuvintele de delealitate ce se zice a se fi adresat comisiunei de respuns la adresa Tronului, d-sa n’a auzit nimic de felul acesta. Anunțase onseori că are să facă o interpelațiune in privința căilor ferate și azi t. Brăiloiu vine să-l devanseze, să-i iea înainte. D. Vernescu mai anunță o a doua interrelație, relativă la relațiunile noastre esterioare, cerând ca guvernul să presinte și actele diplomatice. D. ministru lucrărilor publice zice că actele privitoare la această afacere sunt puține și Camera se poate asculta in căte-va oare. D-sa este gata a respunde indată interpelațiunei. D. prim ministru cere de la Cameră se o târască la un fel, căci d. ministru de lucrări publice are actele aci și le poate ceti. Se adoptă a se comunica Camerei actele privitoare la primirea drumurilor ferate. D. ministru lucrărilor publice, N. Crețulescu face o expunere despre mersul chestiunei de la incheiarea convențiunei și pană la primire. Pe dată d-sa a orânduit ingineri cari să privigheze zi cu zi esecutarea lucrărilor, împărțind linia ferată in mai multe secțiuni. inginerii raportau zi cu zi. D. ministru declară inaintea țerei că a intimplut cea mai bună voință din partea societăței acționarilor, care a avut a se lupta cu cele mai mari dificultăți, necruțănd nici ostenele, făcend toate sacrificiele, lucrănd zi și noapte spre a termina lucrările. D. ministru dă cetire raportului comisiunei orânduite de d-sa spre a constata starea lucrărilor, raport de care am vorbit la timpi, și care conchide a se primi liniile ferate. După cerere, d. ministru citește și un tablou de lipsurile constatate pe liniile ferate de comisiunea orânduită de d sa. D-sa mai citește și referatul d-sale către consiliul miniștrilor și înainte de a citi ș, jurnalul consiliul spune dificultățile ce s’ar fi intimpinat dacă nu s’ar fi făcut pachetele și ar fi plecat. Noi n’am fi avut capitalul necesar spre a esploata drumul de fer și atunci neajunsurile și confusiunea ar fi fost mare nu numai pentru comerț, ci și pentru administrațiunea intreagă a țerei, și am fi avut și diferite complicațiuni. Guvernul n’a făcut decăt ceea ce ar fi făcut orice particular onest. D-sa a avut in vedere ca circulațiunea să fie sigură, acea ce s’a și constatat in urmă. Din partea societăței acționarilor s’a constatat cea mai mare bună credință. Scopul a fost ca să ne folosască aceste drumuri: ele au folosit un adever și comerciului și tuturor afacerilor din țară.. Se mai dă cetire unui lung raport al unei comisiuni numită posteriormente de d. ministru, la 12 Noemvrie, precum și unui tablou estimativ de unele lipsuri constatate atunci precum și un tablou căt au costat lucrurile săvirșite de companie. D. ministru explică că compania a făcut, unele lucrări ce nu erau prevăzute in caerul de însărcinări, a făcut mai mult decăt prevezuse in caetul de însărcinări. Alai arată dificultățile in care s’a aflat compania in ceea ce privește lipsurile materialului mișcarilor, din causa enormei cantități a comandelor și a numeroaselor greve ce s’a făcutrin fabrice. Mai remăne acum, după un raft de la 27 Noemvrie, ca să se efectue lucri in suma de 3 milioanne, lucrări însă cai nu trebuesc efectuate imediat. D. Președinte dă cetire unei propuneri a 27 deputați cari car a se da timp de 3 zile spre a se studia actele cetite de d. ministru Propunerea aceasta, după aderarea și a președintelui consiliului, se primește și se decide a se tipări actele cetite de ministru lucrărilor publice. După explicațiunea d-lui B. Boerescu că interpelațiunea se va face la trei zile după distribuirea actelor tipărite, ședința se suspende. Se trece la ordinea zilei. D. V. Pogor, vorbind despre art. 1 din lege asupra alegerei Mitropoliților și episcopiilor, s ție că așa cum s’a votat art. 1 nu este in conformitate cu constituțiunea, care prevede întrunirea corpurilor legiuitoare intr’un singur cas: la vacanța tronului. D-sa propune un amendament ca alineat la art. 1 cuprinzănd ca Camera și Senatul se aleagă separat căte un candidat și aceștia să fie supuși la continuarea Domnului; eară cănd persoana aleasă va fi aceeași din partea ambelor corpuri legiuitoare, atunci Domnul să fie ținut a-l confirma. Dacă ău se va găsi alt mijloc mai apropiat d-sa se va uni cu densul. D. raportare, M. Cogălniceanu dă cetire art. 1, votat de Cameră in cuprinderea următoare: Art. 1. Colegiul electoral al mitropoliților și episcopilor se compune: a. ) Din membrii mitropoliții și episcopi eparhioți din România; b. ) De toți arehiereii titulari aflați in România, români sau naturalisați români; c. ) De Senat și de Cameră, întrunire. D sa observă că amendamentul d-lui Pogor e acuma inadmisibile. După mai multe discuțiuni, se pune la vot art. 1 amendat. și se primește cu 58 voturi pentru, și 44 contra. La art. 2, D. Bolliac propune ca întărire a amendamentului făcut in secțiuni de d. Cantacuzino, ca prelații bisericei române să fie români din părinți născuți romăni. D. G. Cantacuzino propune ca după o decurgere de 20 ani, candidații la mitropoliți să fie doctori sau licențiați la vreuna din facultățile de teologie ortodoxe. Comitetul delegaților, consultăndu-se, admite ambele aceste alienate la art. 3, cu oarecari mici modificări de stil. Ședința se ridică. Astăzi, luni, 27 Noemvrie trecut, la oara 11 Va dimineața, D. F. Zukici, aginte diplomatic a Serbiei a fost primit la palat cu ceremonialul obicinuit, in audiență oficiale. D. Zukici a avut onoarea de a remite I. S. Domnitorului, inconjurat de casa sa civilă și militară și in presența d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor streine, nouele sale scrisori de creanță, cari, in urma suitei pe Tronul Serbiei A. S. principelui Milan il acredită pe lângă persoana Măriei Sale in vechia sa calitate de aginte diplomatic. După audiența oficiale, D. Zukici a fost recondus la ospețul seu cu cermonialul care a presidat la sosire. M. S. Domnul, Duminică, 26 Noemvrie a asistat in grădina Cișmegiului la schimbarea guardelor, la care au fost față toți d-nii ofițeri din garnisoana capitalei. (Monitori). SCIRI DINAFARĂ. FIMAȚIA. In urmarea rezultatului eșit din alegerile comisiunii de 30 membri, despre care am vorbit in numeral trecut, se imprăștiase vuete că d. Thiers are să facă niște schimbări in ministeriu. Vuetul s’a și adeverit, căci „Journal official“ publică in 8 Dechemvrie decretele care numesc: pe d. Goulard, ministrule interne, in locul d-lui Dufaure, demisionat, d. Leon Say, care era până acum prefect departamentului Seinei, ministrul de finanțe, in locul d-lui de Goulard, pe 1. Fourtou ministru lucrărilor publice, și pe d. Calmon prefect Seinei. Vom vedea ce impresiune vor produce aceste numiri in Paris. Este imposibil că nu ii se va da o mare importanță, nefiind astfel precum se credeau. Se zice in adevăr, că J. Thiers se hotărise a face concesiuni dreptei. Inse dacă dd. de Goulard și Fourton ar justifica pană la oarecare sunt acest vuet, in schimb d. Leon Say este pe față republican conservator, fără a considera că dacă cu adeverat președintele republicei s’ar apropia de coalițiunea etericomonarehistă, sunt in cabinetul seu miniștri, care n’ar putea remănea la locul lor, precum ed. Jules Simon. Situațiunea nu s’a chlarificat clar intru nimica. Mai mult decăt oricănd există convingerea că această adunare este incapabilă de a putea organiza Franția, că „prin urmare o desalvare totală este absolut necesară, recunoscută acum chiar de acei cari pănă maieri credeau că o reiuoire parțială era de ajuns pentru moment. Toată presa parisiană, afară de jurnalele clericale, susține cu tărie această idee, care desigur va trebui să triumfeze. In adunare votarea bugetului continuă fără cel mai mic incident. Pe lângă bugetele Marinei și a justiției, s’a votat și cel al trebilor străine, fără nici o observare privitoare la relațiile Franției cu celelalte puteri. Preocupațiile sunt aiurea, concentrăndu-se cu totul la crisa ministerială. GERMANIA. Boala care a oprit pe prințul Frideric Wilhelm, moștenitorul tronului imperial, de a face călătoria sa in Syniera, "unde se ducea să găsască familia sa, pare a fi avut mai mare gravitate, decât s’a zis. Prințul n’a părăsit Carlsruhe, unde sau intors femeea și copii săi, și cu toate că jurnalele anunță de 15 zile că el a intrat in convalescență, nu va părăsi această reședinșă, după cele de pe urmă noutăți, decăt cănd va putea pleca fără pericol. Și apoi prințul nu se va duce încă la Berlin, ci la apele de la Wiesbaden, unde trebue să facă o cură suplementară. Marea batae in Camera înaltă din Prusia e acum terminată. In ședința din 7 Decemvrie, această Adunare a votat succesiv și fără schimbare articulele proiectului de lege asupra cercurilor. Ea s’a hotărit negreșit a suferi legea celui mai tare, dar totuși pentru a scapa aparențele și a cădea luptând, dreapta estremă presentase o serie de amendamente; ănsg cel ăntei din ele fiind respins cu 114 contra a 87 de voturi, autorii lor au retras pe celelalte. Votul definitiv a legei a fost amânat pe la 16 Dechemvrie. Vuetul despre retragerea curăndă a ministrului de resbel, generalul de Roon, este prematur. El a luat un concediu de mai multe luni, spre a-și restabili sănătatea. Sciri Locale. *** (Representația teatrală) de Jos a fost din cele mai mulțumitoare. Publicul era foarte numeros, mulți s’au intere innapoi ne mai fiind locuri; lojile erau toate pline. Amintirea lăsată de Pascaly care au debutat la noi in „Idiotul“, atrăsese acest numeros public. I. Dimancea in a cărui benefisi a dat representația au jucat rolul seu cu un talent incontestabil, pe care l’am recunoscut deja in rolul de dăunăzi a Mutului. In genere d-sa joacă bine in roluri de tot marcate, in caractere extraordinare, pe cănd din contra in caractere mu simple, or