Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-04-22 / nr. 46
CURIERUL DE IAȘI. regenera intr’un mod neașteptat starea materiale a României întregi. Dacă nu numai realizarea de o dată a unui mare regim de căi ferate ne au adus sarcini peste puterile noastre, aceste sarcini s’au mai îngreunat incă cu atât mai mult cu cât prețul cu care construcțiunea sa contractat a fost exagerat, fară condițiunele au fost prejndițiabile și reu chibzuite. Guvernul actual, venind la putere in mijlocul acestor dificultăți, a început, prin a proceda la reducerea cheltuelilor normale; el a mers până acolo cu reducerile incât serviciul Statului s’a pus in cea mai mare strâmtorare, Budgetul anilor 1871 și 1872 prezintă o defirință nu mai puțin la cheltueli, comparate cu anii precedenți, până la 11 milioane. Desorganizarea care amenința armata și multe alte servicii ale Statului, ne au silit a cere adaose inevitabile pentru anii 1878 și 1874; acestea insă pe o scară mai mică decât acea a anilor trecuți până la 1871. Tot d’odată negreșit nu am văzut siliți a recurge la noi resurse și prin urmare la noi impozite. Cănd la Martie 1871 am format ministerul, am găsit deja depuse in camera deputaților, proiectul pentru împrumutul domenial, proiectul legii monopolului tutunurilor și proiectul legii de timbru și înregistrare. Acest fapt ne probează că însuși predecesorii noștrii, vădind mare strâmtorare in care ajunsese tesaurul, și împinși de crisa teribilă ce să manifesta, luase deja inițiativa creărei impozitelor mai sus notate și a unui împrumut de peste 70 milioane.—Ce am făcut noi?—Noi l’am realisat in fața smperioasei necesități care l’a dictat, și care nu mai suferea cea mai mică amănare. Legea monopolului tutunurilor și legea timbrului au crescut veniturile Statului cu 12 milioane lei. Dacă tacla licenților băuturilor spirtuase ne va mai da 4 milioane lei, crescerea resurselor Statului va fi pentru anul 1873 de 14 milioane, eară pentru anul 1874 de 16 milioane. La cât se urcă insă sarcinile anuităților provenite din situația constatată la Martie 1871 și din angajamentele contractate in trecut? — Ele se urcă la cifra de peste 29 milioane pe ficare an. Lăsăm nci bunul simț și imparțialitatea țărei să judece și să vadă cari sunt aceia cari au confundat țara in noi împrumuturi, cari au supus-o la noi imposite, și care au făcut ca, cu toate sacripciile ce ea ’și-a impus in timp de doi ani, totuși nu a ajuns incă a curma definitiv nevoile cari, cu atâta neprevedere, s’au aglomerat d’odată pa capul ei? Cu toate acestea oposițiunea, in rândurile căreea vedem figurând mulți și mari culpabili de această desastroasă stare de lucruri nu se sfiește necum de a arunca tot odiosul ei pe actualul guvern, de a striga cu disperare și înverșunare nu contra impositilor, de a atribui toate triștile consecințe, al unui trecut regretabil, unui minister care de doi ani se luptă fără obosire pentru a învinge desastre aduse de alții. Dară nu e numai atât! Această situație se esploată de la untim incoace cu o activitate febrilă prin prestă și prin toate mijloacele de propagandă spre a rătăci cu totul spiritele in speranță că țara, in acești doi ani, va fi perduta memoria faptelor săvârșite de dânșii. Apel la ură in contra guvernului, apel la resturnare sunt astăzi fățișa de visă a grupului agitatorilor de meserie. Guvernul liniștit in conștiința sa, este departe de a considera aceste convulsiuni a unor ambițioși rătăciți ca un pericol serios. Bunul simț al Românilor va fi totdeauna mai presus de asemenea manopere care nu tind decât a resturna principiile de ordine și stabilitate, și a precipita țara in noi desastre și calamități. Guvernul insă datora nu tolera desordinea, oriunde și oricât de neînsemnată ar fi. ’și îndeplinește sacra misiune de a -u lăsa să se rătăcească ,spiritile prin false declamațiuni și calomnioase imputări, ferind pe oricine de a deveni victima credământului ce le ar putea da. Această datorie o îndeplinesc, domnule prefect, punând adevărul la lumină prin aceste rânduri, adevăr pe care unii se vor încerca prin toate mijloacele a’l întuneca cu aceeași rea credință cu care s’au incercat continuu a’l acoperi. Tot d’odată mai atragem atențiunea autorităților administrative și judiciare că, la cea mai mică încercare din partea agitatorilor de a realisa tulburări, ele au imperioasa datorie de a le reprima cu energie și de a aplica legile in toată rigoarea lor. Primiți, d-le prefect, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Ministru. L. Catargi. No. 5,691. 1873. April 12. X UIVIII. Prin decret cu No. 755, din 29 Martie 1873, d. inginer ordinar clasa II 1. Lupulescu, șeful serviciului de întreținere a liniei ferate București Giurgiu, s-a înaintat la gradul de inginer ordinar clasa I. Prin decret cu No. 771, din 30 Martie 1873, d. Manea Belii, actualul guard general al județului Ilfov, s’a permutat in interesul serviciului in aceiaș qualitate la județul Vlașca, cu reșidența la Comana, in locul d-lui C. Georgescu, noul guard general al acelui județ, care s’a permutat, in locul d-lui Belu, la județul Ilfov, cu reșidența in București. — Prin decret cu No. 768, din 29 Martie 1873, s’au numit și permutat, d. T. Nica, doctor in drept, actualul suplininte la secțiunea II a tribunalului Ilfov, in aceeaș dualitate la secțiunea III in locul d-lui M. Zenaide, care trece in postul ocupat de D. Nica și care va continua funcțiunea de jude instructore la biroul suplimentar, unde e confirmat. D. Stefan Iamandi, fost adjutor de jude de pace, care a servit și in diferite funcțiuni administrative:portărel la tribunalul Tecuciu, in locul d-lui I. Rebapcea, inaintat. D. N. Constantinescu, actualul portărel pe lăngă tribunalul Ismail, se revocă din postul ce ocupă, deoarece nu respunde la îndatoririle acestui post. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Jurnalele centrului drept au adresat d-ui de Reumsat o scrisoare, prin care-l îndeamnă să se explice asupra modului cum înțelege el integritatea sufragiului universal; ele declară că tăcerea ministrului va fi considerată ca o aderare la mărginirea acestei instituțiuni. Această scrisoare este o manoperă electorală, spre a vatama pe candidat și a produce încurcături guvernului din puntul de vedere a viitoarelor lui relațiuni cu Adunarea națională. De aceea d. Thiers s-a suparat de această manoperă, și impresiunea produsă asupra lui nu va contribui puțin spre a-l indispune in contra amicilor sei din centrul drept. Această tactică e considerată ca o invențiune a ducelui de Broglie, și este desaprobată chiar și in cercurile moderate. Este puțin probabil că ea să fi exercitat vre-o influență asupra alegătorilor. D. de Réumlat, conformăndu-se unei hotărări a consiliului de miniștri, n’a respuns îndemnului ce i s’a făcut, dar in locul său, Comitetul Carnoli a desaprobat insituațiunile jurnalelor orleaniste, și înștiințarea ce a afișat el asupra acestei cestiuni poartă viza ministrului de externe. Zelul alegătorilor in scoaterea cărților lor tot este incă foarte mare. Nici odată ardoarea n’a fost mai mare la vre o alegere in Paris. Toate zidurile sunt acoperite de proclamații, de aderări, de protestări, de îndemnuri. Jurnalele sunt pline de articole consacrate exclusiv la polemica zilei. „Journal des Debats anunță că alegătorii din Lyon, vor fi memănd chemați să aleagă representanții lor comunali, căci după votarea legei ,care suprimă primăria centrală, cei mai mulți consilieri municipali, își dăduse demisiunea. In ședința din 26 Aprilie, a comisiunii de permanență, d. Adult a adresat guvernului o interpelare relativă la măsurile ce el a crezut să iie pe frontiera spaniolă, măsuri pa care d. de Goulard le a justificat prin datoria ce are guvernul de a nu favoriza resbalul civil in Peninsulă. D. Delole a interpelat in urmă pe miniștrii presenți asupra unui discurs pronunțat de curănd la Sorbona de cătră d L Jules Simon. D. Goulard a avut aerul de a părăsi pe colegul său de la Instrucțiunea publică, ceea ce constitue pentru cabinet o situațiune destul de gravă. GERMANIA. Camera înaltă din Berlin a votat la 25 Aprilie, dar cu majorități puțin considerabile, o serie de articole din cea intâi din legile eclesiastice. Centrul ultra-conservator, pe care prințul de Bismark il numise in zi*ra trecută o baterie îndreptată in contra Statului, construita și comandată de ofițeri care sunt inamicii instituțiilor actuale, a făcut silințe neauzite spre a int&rzia votul legel sau a-i schimba spiritul, prin amendamente viclenești. Silințele sale n’au reușit. Legea va fi desigur in curând adoptată, și după această, care exprimă principul politicei anticlericale a guvernului, desbaterea celorlalte va fi foarte scurtată. In Parlamentul german s’a discutat circularea valorilor fiduciare. Amendamentele propuse la legea monetară aveau de scop de a restrânge această circulare, sau cel puțin de a o supune la niște condițiuni care să poată oferi garanții in contra abuzurilor periculoase pentru averea publică. Ministrul d. Delbruck, s’a declarat de acord cu autorii amendamentelor spre a regula prin lege cestiunea bancnotelor și banilor de hărtie; dar el a fost de idee de a face o lege speciala, că îndată ce guvernure interesate vor fi fost consultate asupra acestui punt. ANGLIA. Camera Comunilor a adoptat propunerile d-lui Lowe relative la reducerea impositului și la emiterea bonurilor de tesaur. Ea a aprobat de asemenea datele propuse pentru reducerea dărilor pe zahar, adecă 8 Mai pentru zaharul brut, și 28 Mai pentru zahărul rafinat. D. Lowe a anunțat că Anglia a trimis doi representanți la conferența relativă la zaharuri. Acești doi delegați n’au primit misiunea de a termina convențiunea, ci numai de a susținea rafinarea zaharului la deposite. SPANIA. Este timp ca constituanta care va fi aleasă la 10 Mai să se Întrunească la Madrid. Absența sa, care ia puterei esecutive o mare parte din puterea sa, va ținea pană la 1 Iunie, și nu se știe ce se va întâmpla până atunci, din puntul de vedere a înănținerei unei autorități oarecare in sferele oficiale. Guvernul nu s’a putut ințelege cu epicrisiunea permanentă, și a dus valo in 23 Aprilie, in urma unei demostrări monarhice, la care au luat parte mai mulți generali in disponibilitate și batalioane prin foasta gardă națională. Depeșele din Madrid din 24 April, spunea unul din considerantele decretului de disolvare a comisiunei de permanență zice ca această comisiune era pe calea de a numi un romandant a garde civice, usurpănd astfel atribuțiunilie puterei esecutive. Un alt decret dispalvă batalioanele if 5 6, 7, 8, 9, 10 și pe acele de artilerie, de sapiere, da cavalerie și de veterani voluntari ai republicei, ordonând depunerea armelor și a rauițiunilor. Mai multe persoane au fost rănite in conflictul din 23 April, și mareșalul Saraim a trebuit să părăsească orașul. Se asigură că o Încercare de omor a avut loc in contra generalului Contreras,iar că ea o a reușit. Pentru moment liniștea este stabilită și vuetul despre proclamarea camierei la Madrid nu sunt intemeeate. RUSIA. In 27 April, la mează zi, imparatul Wilhelm a trebuit să sosască la Petersburg. Imparatul Alecsandru s’a dus intru intimpinarea moșului seu până la reședința Gat ©china. Foile din Viena publică in privirea acestei visite împărătești și a intălniței apropriate a celor trei imparați la Viena, considerămi care respiră oarecare neîncredere. O corespondență oficioasă din San Petersburg a „Gazetei de Darmstadt“ se ridică in contra acestui limbagiu a presei austriace, și asigură că trebue mai bine a vedea in aceste vizite o nouă și urni tare garanție pentru menținerea pacei. Resbelul in contra Kivei a început. Coloanele rusești sunt in méra spre Kanal. Detașamentul lui Oremburg, concentrat de la 30 Martie pe Emba, a pornit in 11 April. Colonelul Goloff, cu detașamentul lui Kasalinsk pe Sir-Daria,se Scoboară spre mează-zi, prin deșertările care inconjură lacul Aral spre orient. Corpul din Turcestan, care se întrunise a Dșisak, pe frontiera Dakarei, urmează direcția de la est spre vest. El e comandat de generalul Golopvatișev, și numera in rândurile sale pe marele duce iICOlai Constantinovici. Dupil miște seria.« r din Tacbkend, se crede ca espediția va putea ținea șase luni. ȘTIRI LOCALE. (Hala). In ziua de 23 ale curentei luni para 1 post meridiane, urmând a se face inaugurarea deschidem halei prin sfințirea apei la care vor asista toate autoritățile Civile și Militare. (Domnul Millo). Au sosit in Iași cu trupa sa și va da in curănd vro cateva representații, intre care și piesa sa cea nouă „Apele de la Văcărești“ care au fost jucată de 16 ori la București și cu care va debuta Mercuri in 25. Cu cea mai vie neașteptate dorim să înceapă representațiile domnului Mille care au fost totdeauna, și cu tot dreptul, artistul român cel mai simpatic și mai iubit publicului. **# (Concesiunea gazului). A fost aprobată de unnisteriu, in curând la Domnul Hristos și la Sfânta Născătoare, pentru sângele cariverși. Lăpușneanu posomorindu se desfăcu brațele; Rucsanda căzu la picioarele lui. — O bunul meu Domn! viteazul meu soț! urma ea, destul ! Alungă atăta sănge vărsat, atăte văduvii, atăta sărmani! *) Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci Boieri nu’ți pot strica. Ce’ți lipsește Măriei Tale ? N’ai cu nimene răsboiu ; țara este liniștită și supusă. Eu, Dumnezeu știe’, cât te iubesc și copiii Măriei Tale sunt frumoși și tineri. — Judecă că după viață este și moarte, și că Măria Ta ești muritor și ai să dai seamă! Pentru că cu mănăstirile nu se rescumpără singele, ci mai ales ispitești și înfrunți pre Dumnezeu, socotind că făcănd Biserici il poți împăca și ... . Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanu sărind drept la picioare, și mâna lui prin deprindere se razemă pe junghiul **) din cingătoarea sa, dar indată stăpăninduse, se plecă, și rădicând pre Rucsanda de jos: — Doamna mea! ii zise, să nu’ți mai scape din gură astfel de vorbe nebune, zi, zeu nu știu ce se poate intămpla. Mulțumește Sfântului Mare Mucenic Dimitrie izvorătorul de mir, a cărui hram se prăsnuește la Biserica ce noi ’iam făcut la Păngărați, că neau oprit de a face un pacat, aducăndu ne aminte că ești mama copiilor noștri. — De ași ști că mă vei și omori nu pot să tac. Ieri, cănd voiam să intru, o jupăneasă cu cinci copii sau aruncat inaintei rădvanului meu * și m’au oprit arătăndim un cap țintit in poarta curții. Ai se dai seamă lui Dumnezeu, imi zicea bocinduse și blestemăndute; ai să dai seamă, Doamne! că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații .... Uităte, Doamnă, acesta’i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora, care au remas săraci! Uităte și imi arata capul sângeros, și capul se uita la mine grozav! Oh! Stăpâne ! de atunci ne’ncetat văd capul acela și ’mii tot frică! Nu pot să mă odihnesc! — Și ce vrei? întrebă Lăpușneanu zimbind. — Vreți să nu mai verși sănge, să încetezi cu omorul, să nu mai văd capete tăiete, că sare inima din mine .... — Iți făgăduesc că de poimăni nu vei mai vede, răspunse Alecsandru Vodă; și mâini iți vei da un leac de frică. —- Cum ? ce vrei să zici ? — Măini vei vede. Acum, dragă Doamnă, dute de-ți vezi copiii, și caută de casă cam se cuvine, unii bune gospodine, și pune la cale să ne gătească un ospăț, căci mării dau masă mare Boierilor. Doamna Rucsanda e și după ce iarăși ii sărută măna. Bărbatul seu o pitrecu pănă la ușă. Ei pusai toate la cale, întrebă el, viind grabnic către urmașul seu, care intrăse atuncea? — Tot este gata. — Dar oare vor veni ? — Vor veni. III. Capul lui Moțuc vrem ! . . . De cu sară se făcuse de știre tuturor boierilor să se adune a doa zi, fiind sărbătoare la Mitropolie unde era să fie și Domnul, ca se asculte Liturghia, și apoi să vie să prânzească la curte. Când sosi Alecsandru Vodă, Sfânta Slujbă începuse, și boierii era toți adunați. Improtiva obiceiului sen, Lăpușneanu, in ziua aceia, era îmbrăcat cu toată pompa Domnească. Purta corona Paleologilor, iar peste dulama poloneză de catifea stacojie, avea cambanița turcească. Nici o armă nu avea alta decât un miestinghiu cu plăselele de aur , iar pintre bumbii dnlăniți se scria o tea de stimă. După ce a ascultat Sf. Slujbă, s’a coborit din strană, s’a închinat pe la Icoane, și apropiinduse de racla Sf. loan cel nou s'a plecat cu mare smerenie, și a sărutat moaștele Sfântului. Spun că in minutul ae.la el era foarte galbăn la față, și că racla Sfântului ar fi tresărit. (Va urma). *) Orfani. **) Un cuțit a căruia mâner se ascundea in teacă, și care slujea spre injungherea dușmanului învins. In Franția se numea: Miséricorde. *) Tn fei de caretă așezată pe dricuri. \