Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-04-22 / nr. 46

CURIERUL DE IAȘI. regenera intr’un mod neașteptat starea ma­teriale a României întregi. Dacă nu numai realizarea de o dată a unui mare regim de căi ferate ne au adus sarcini peste puterile noastre, aceste sarcini s’au mai îngreunat incă cu atât mai mult cu cât prețul cu care construcțiunea sa contractat a fost exagerat, fară condițiunele au fost prejndițiabile­­ și reu chibzuite. Guvernul actual, venind la putere in mij­locul acestor dificultăți, a început, prin a proceda la reducerea cheltuelilor normale; el a mers până acolo cu reducerile in­cât serviciul Statului s’a pus in cea mai mare strâmtorare, Budgetul anilor 1871 și 1872 prezintă o defirință nu mai puțin la chel­­tueli, comparate cu anii precedenți, până la 11 milioane. Desorganizarea care amenința armata și multe alte servicii ale Statului, ne au silit a cere adaose inevitabile pentru a­­nii 1878 și 1874; acestea insă pe o scară mai mică de­cât acea a anilor trecuți până la 1871. Tot­ d’o­dată negreșit nu am vă­­zut siliți a recurge la noi resurse și prin urmare la noi impozite. Cănd la Martie 1871 am format ministe­rul, am găsit deja depuse in camera depu­taților, proiectul pentru împrumutul domeni­­al, proiectul legii monopolului tutunurilor și proiectul legii de timbru și înregistrare. Acest­ fapt ne probează că însuși prede­cesorii noștrii, vădind mare strâmtorare in care ajunsese tesaurul, și împinși de crisa teribilă ce să manifesta, luase deja inițiati­va creărei impozitelor mai sus notate și a unui împrumut de peste 70 milioane.—Ce am făcut noi?—Noi l’am realisat in fața sm­­­perioasei necesități care l’a dictat, și care nu mai suferea cea mai mică amănare. Legea monopolului tutunurilor și legea tim­brului au crescut veniturile Statului cu 12 milioane lei. Dacă tacla licenților băuturilor spirtuase ne va mai da 4 milioane lei, crescerea resurselor Statului va fi pentru a­nul 1873 de 14 milioane, eară pentru anul 1874 de 16 milioane. La cât se urcă insă sarcinile anuităților provenite din situația constatată la Martie 1871 și din anga­jamentele contractate in trecut? — Ele se urcă la cifra de peste 29 milioane pe fi­care an. Lăsăm nci bunul simț și imparțialitatea țărei să judece și să vadă cari sunt aceia cari au confundat țara in noi împrumuturi, cari au supus-o la noi imposite, și care au făcut ca, cu toate sacripciile ce ea ’și-a im­pus in timp de doi ani, totuși nu a ajuns incă a curma definitiv nevoile cari, cu atâta neprevedere, s’au aglomerat d’o­dată pa ca­pul ei? Cu toate acestea oposițiunea, in rândurile căreea vedem figurând mulți și mari culpa­bili de această desastroasă stare de lucruri nu se sfiește necum de a arunca tot odio­sul ei pe actualul guvern, de a striga cu disperare și înverșunare nu contra impositi­­lor, de a atribui toate triștile consecințe, al unui trecut regretabil, unui minister care de doi ani se luptă fără obosire pentru a învin­ge desastre aduse de alții. Dară nu e numai atât! Această situație se esploată de la untim incoace cu o acti­vitate febrilă prin prestă și prin toate mij­loacele de propagandă spre a rătăci cu to­tul spiritele in speranță că țara, in acești doi ani, va fi perduta memoria faptelor să­vârșite de dânșii. Apel la ură in contra guvernului, apel la resturnare sunt astă­z­i fățișa de visă a grupului agitatorilor de me­serie. Guvernul liniștit in conștiința s­a, este departe de a considera aceste convulsiuni a unor ambițioși rătăciți ca un pericol serios. Bunul simț al Românilor va fi tot­dea­una mai presus de asemenea manopere care nu tind de­cât a resturna principiile de ordine și stabilitate, și a precipita țara in noi de­­sastre și calamități. Guvernul insă dator­a nu tolera desordi­­nea, ori­unde și ori­cât de neînsemnată ar fi. ’și îndeplinește sacra misiune de a -u lă­sa să se rătăcească ,spiritile prin false de­­clamațiuni și calomnioase imputări, ferind pe ori­cine de a deveni victima cred­ămân­­tului ce le ar putea da. Această datorie o îndeplinesc, domnule prefect, punând adevărul la lumină prin a­­ceste rânduri, adevăr pe care unii se vor încerca prin toate mijloacele a’l întuneca cu aceeași rea credință cu care s’au incercat continuu a’l acoperi. Tot­ d’o­dată mai atragem atențiunea auto­rităților administrative și judiciare că, la cea mai mică încercare din partea agitato­rilor de a realisa tulburări, ele au imperi­oasa datorie de a le reprima cu energie și de a aplica legile in toată rigoarea lor. Primiți, d-le prefect, încredințarea osebi­tei mele considerațiuni. Ministru. L. Catargi. No. 5,691. 1873. April 12. X U­IVI­­­II. Prin decret cu No. 755, din 29 Martie 187­3, d. inginer ordinar clasa II 1. Lupu­­­lescu, șeful serviciului de întreținere a li­niei ferate București Giurgiu, s-a înaintat la gradul de inginer ordinar clasa I.­ Prin de­cret cu No. 771, din 30 Martie 1873, d. Ma­nea Belii, actualul guard general al jude­țului Ilfov, s’a permutat in interesul servi­ciului in aceiaș qualitate la județul Vlașca, cu reșidența la Com­ana, in locul d-lui C. Georgescu, noul guard general al acelui ju­deț, care s’a permutat, in locul d-lui Belu, la județul Ilfov, cu reșidența in București. — Prin decret cu No. 768, din 29 Martie 1873, s’au numit și permutat, d. T. Nica, doctor in drept, actualul suplininte la sec­țiunea II a tribunalului Ilfov, in aceeaș dua­litate la secțiunea III in locul d-lui M. Zen­aide, care trece in postul ocupat de D. Ni­­ca și care va continua funcțiunea de jude instructore la biroul suplimentar, unde e confirmat. D. Stefan Iamandi, fost­ adjutor de jude de pace, care a servit și in diferite funcțiuni administrative:portărel la tribuna­lul Tecuciu, in locul d-lui I. Rebapcea, inaintat. D. N. Constantinescu, actualul por­tărel pe lăng­ă tribunalul Ismail, se revocă din postul ce ocupă, de­oare­ce nu respun­­de la îndatoririle acestui post. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Jurnalele centrului drept au adresat d-­ui de Reumsat o scrisoare, prin care-l îndeam­nă să se explice asupra modului cum înțe­lege el integritatea sufragiului universal; ele declară că tăcerea ministrului va fi con­siderată ca o aderare la mărginirea acestei instituțiuni. Această scrisoare este o mano­peră electorală, spre a vatama pe candidat și a produce încurcături guvernului din pun­tul de vedere a viitoarelor lui relațiuni cu Adunarea națională. De aceea d. Thiers s-a suparat de această manoperă, și impresiunea produsă asupra lui nu va contribui puțin spre a-l indispune in contra amicilor sei din centrul drept. Această tactică e considerată ca o invențiune a ducelui de Broglie, și este desaprobată chiar și in cercurile moderate. Este puțin probabil că ea să fi exercitat vre-o influență asupra alegătorilor. D. de Réumlat, conformăndu-se unei ho­­tărări a consiliului de miniștri, n’a respuns îndemnului ce i s’a făcut, dar in locul său, Comitetul Carnoli a desaprobat insituațiu­­nile jurnalelor orleaniste, și înștiințarea ce a afișat el asupra acestei cestiuni poartă viza ministrului de externe. Zelul alegătorilor in scoaterea cărților lor tot este incă foarte mare. Nici odată ardoa­rea n’a fost mai mare la vre­ o alegere in Paris. Toate zidurile sunt acoperite de pro­clamații, de aderări, de protestări, de în­demnuri. Jurnalele sunt pline de articole consacrate exclusiv la polemica zilei. „Journal des Debats­ anunță că alegăto­rii din Lyon, vor fi m­em­ănd chemați să a­­leagă representanții lor comunali, căci după votarea legei ,care suprimă primăria centra­lă, cei mai mulți consilieri municipali, își dăduse demisiunea. In ședința din 26 Aprilie, a comisiunii de permanență, d. Adult a adresat guvernului o interpelare relativă la măsurile ce el a crezut să iie pe frontiera spaniolă, măsuri pa care d. de Goulard le a justificat prin datoria ce are guvernul de a nu favoriza resbalul civil in Peninsulă. D. Del­ole a in­terpelat in urmă pe miniștrii presenți asu­pra unu­i discurs pronunțat de curănd­ la Sorbona de cătră d L Jules Simon. D. Gou­lard a avut aerul de a părăsi pe colegul său de la Instrucțiunea publică, ceea ce con­stitue pentru cabinet o situațiune destul de gravă. GERMANIA. Camera înaltă din Berlin a votat la 25 Aprilie, dar cu majorități puțin considera­bile, o serie de articole din cea intâi din legile eclesiastice. Centrul ultra-conservator, pe care prințul de Bismark il numise in zi*­ra trecută o baterie îndreptată in contra Statului, construita și comandată de ofițeri care sunt inamicii instituțiilor actuale, a fă­cut silințe neauzite spre a int&rzia votul legel sau a-i schimba spiritul, prin amen­damente viclenești. Silințele sale n’au reu­șit. Legea va fi desigur in curând adoptată, și după această, care exprimă principul po­liticei anticlericale a guvernului, desbaterea celorlalte va fi foarte scurtată. In Parlamentul german s’a discutat cir­­cularea valorilor fiduciare. Amendamentele propuse la legea monetară aveau de scop de a re­strânge această circulare, sau cel puțin de a o supune la niște condițiuni ca­re să poată oferi garanții in contra abuzu­rilor periculoase pentru averea publică. Mi­nistrul d. Delbruck, s’a declarat de acord cu autorii amendamentelor spre a regula prin lege cestiunea bancnotelor și banilor de hărtie; dar el a fost de idee de a face o lege speciala, că îndată ce guvernure in­teresate vor fi fost consultate asupra aces­tui punt. ANGLIA. Camera Comunilor a adoptat propunerile d-lui Lowe relative la reducerea impositu­­lui și la emiterea bonurilor de tesaur. Ea a aprobat de asemenea datele propuse pen­tru reducerea dărilor pe zahar, adecă 8 Mai pentru zaharul brut, și 28 Mai pentru za­hărul rafinat. D. Lowe a anunțat că An­glia a trimis doi representanți la con­ferența relativă la zaharuri. Acești doi delegați n’au primit misiunea de a termina convențiunea, ci numai de a susținea rafinarea zah­arului la deposite. SPANIA. Este timp ca constituanta care va fi a­­leasă la 10 Mai să se Întrunească la Ma­drid. Absența sa, care ia puterei esecutive o mare parte din puterea sa, va ținea pa­nă la 1 Iunie, și nu se știe ce se va în­tâmpla până atunci, din puntul de ved­ere a înănținerei unei autorități oare­care in sfe­rele oficiale. Guvernul nu s’a putut ințele­ge cu epicrisiunea permanentă, și a d­­­us val­o in 23 Aprilie, in urma unei demos­tr­ări monarhice, la care au luat parte mai mulți generali in disponibilitate și batalioa­ne prin foasta gardă națională. Depeșele din Madrid din 24 April, spun­ea unul din con­sider­antele decretului de disolvare a comi­­siunei de permanență zice ca această com­i­­siune era pe calea de a numi un roman­dant a garde civice, usurpănd astfel atribu­țiunilie puterei esecutive. Un­ alt decret dispalvă batalioanele if 5 6, 7, 8, 9, 10 și pe acele de artilerie, de sapiere, da cavalerie și de veterani volun­tari ai republicei, ordonând depunerea ar­melor și a rau­ițiunilor. Mai multe persoane au fost rănite in con­­flictul din 23 April, și mareșalul Saraim a trebuit să părăsească orașul. Se asigură că o Încercare­ de omor a avut loc in con­tra generalului Contreras,­­iar că ea o­ a re­ușit. Pentru moment liniștea este stabilită și vuetul despre proclam­area camierei la Ma­drid nu sunt intemeeate. RUSIA. In 27 April, la mează zi, im­paratul Wil­helm a trebuit să sosască la Petersburg. Im­paratul Alecsandru s’a dus intru intimpina­rea moșului seu până la reședința Gat ©chi­na. Foile din Viena publică in privirea a­cest­ei visite împărătești și a intălniței apro­priate a celor trei imparați la Viena, consi­derămi care respiră oare­care neîncredere. O corespondență oficioasă din­­ San Peters­burg a „Gazetei de Darmstadt“ se ridică in contra acestui limbagiu a presei austri­ace, și asigură că trebue mai bine a vedea in aceste vizite o nouă și urni tare garanție pentru menținerea pacei. Resbelul in contra Kivei a început. Co­loanele rusești sunt in méra spre Kanal. De­­tașamentul lui Oremburg, concentrat de la 30 Martie pe Emba, a pornit in 11 April. Colonelul Goloff, cu detașamentul lui Ka­­salinsk pe Sir-Daria,se Scoboară spre mea­­ză-zi, prin deșertările care inconjură lacul Aral spre orient. Corpul din Turcestan, ca­re se întrunise a Dșisak, pe frontiera Da­karei, urmează direcția de la est spre vest. El e comandat de generalul Golopvatișev, și numera in rândurile sale pe marele duce i­ICOlai Constantinovici. Dupil miște seria.« r din Tacbkend, se crede ca espediția va pu­tea ținea șase luni. ȘTIRI LOCALE. (Hala). In ziua de 23 ale curen­tei luni para 1 post meridiane, urmând a se face inaugurarea deschidem halei prin sfințirea apei la care vor asista toate autoritățile Civile și Militare. (Domnul Mill­o). Au sosit in Iași cu trupa sa și va da in curănd vro cate­va representații, intre care și piesa sa cea nouă „Apele de la Văcărești“ care au fost jucată de 16 ori la Bucu­rești și cu care va debuta Mercuri in 25. Cu cea mai vie neașteptate dorim să înceapă representații­le domnului Mille care au fost tot­deauna, și cu tot drep­tul, artistul român cel mai simpatic și mai iubit publicului. **# (Concesiunea­ gazului). A fost aprobată de un­nisteriu, in curând la Domnul Hristos și la Sfânta Născătoare, pentru sângele cari­verși. Lăpușneanu posomorindu se desfăcu bra­țele; Rucsanda căzu la picioarele lui. — O bunul meu Domn! viteazul meu soț! urma ea, destul ! Alungă atăta sănge vărsat, atăte văduvii, atăta sărmani! *) Gândește că Măria Ta ești prea puternic și că niște săraci Boieri nu’ți pot strica. Ce’ți lipsește Măriei Tale ? N’ai cu nimene răsboiu ; țara este liniștită și supusă. Eu, Dumnezeu știe’, cât te iubesc­ și copiii Măriei Tale sunt fru­moși și tineri. — Judecă că după viață este și moarte, și că Măria Ta ești muritor și ai să dai seamă! Pentru că cu mănăstirile nu se rescumpără singele, ci mai ales ispitești și înfrunți pre Dumnezeu, socotind că făcănd Biserici il poți împăca și ... . Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanu să­rind drept la picioare, și mâna lui prin de­prindere se razemă pe junghiul **) din cin­­gătoarea sa, dar indată stăpăninduse, se plecă, și rădicând pre Rucsanda de jos: — Doamna mea! ii zise, să nu’ți mai scape din gură ast­fel de vorbe nebune, zi, zeu nu știu ce se poate intămpla. Mulțu­mește Sfântului Mare Mucenic Dimitrie iz­­vorătorul de mir, a cărui hram se prăsnu­­ește la Biserica ce noi ’iam făcut la Păn­­gărați, că neau oprit de a face un pacat, a­­ducăndu ne aminte că ești mama copiilor noștri. — De ași ști că mă vei și omori nu pot să tac. Ieri, cănd voiam să intru, o jupă­neasă cu cinci copii sau aruncat inaintei rădvanului meu *­ și m’au oprit arătăndim un cap țintit in poarta curții. Ai se dai seamă lui Dumnezeu, imi zicea bocinduse și blestemăndute; ai să dai seamă, Doamne! că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații .... Uităte, Doamnă, a­­cesta’i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora, care au remas săraci! Uităte­ și imi arata capul sângeros, și capul se uita la mine grozav! Oh! Stăpâne ! de atunci ne’ncetat văd capul acela și ’mii tot frică! Nu pot să mă odihnesc! — Și ce vrei? întrebă Lăpușneanu zimbind. — Vreți să nu mai verși sănge, să înce­tezi cu omorul, să nu mai văd capete tăiete, că sare inima din mine .... — Iți făgăduesc că de poimăni nu vei mai vede, răspunse Alecsandru Vodă; și mâini iți vei da un leac de frică. —- Cum ? ce vrei să zici ? — Măini vei vede. Acum, dragă Doamnă, dute de-ți vezi copiii, și caută de casă cam­ se cuvine, unii bune gospodine, și pune la cale să ne gătească un ospăț, căci mării dau masă mare Boierilor. Doamna Rucsanda e și după ce iarăși ii sărută măna. Bărbatul seu o pitrecu pănă la ușă. Ei­ pusai toate la cale, întrebă el, viind grabnic către urmașul seu, care intrăse a­­tuncea? — Tot este gata. — Dar oare vor veni ? — Vor veni. III. Capul lui Moțuc vrem ! . . . De cu sară se făcuse de știre tuturor bo­ierilor să se adune a doa zi, fiind sărbătoare la Mitropolie unde era să fie și Domnul, ca se asculte Liturghia, și apoi să vie să prân­zească la curte. Când sosi Alecsandru Vodă, Sfânta Slu­jbă începuse, și boierii era toți adunați. Improtiva obiceiului sen, Lăpușneanu, in ziua aceia, era îmbrăcat cu toată pompa Domnească. Purta corona Paleologilor, iar peste dulama poloneză de catifea stacojie, avea cambanița turcească. Nici o armă nu avea alta decât un m­ie­stinghiu cu plăselele de aur , iar pintre bumbii dnlăniți se scria o tea de stimă. După ce a ascultat Sf. Slujbă, s’a cobo­­rit din strană, s’a închinat pe la Icoane, și apropiinduse de racla Sf. loan cel nou s'a plecat cu mare smerenie, și a sărutat moa­ștele Sfântului. Spun că in minutul ae.­la el era foarte galbăn la față, și că racla Sfântului ar fi tresărit. (Va urma). *) Orfani. **) Un cuțit a căruia mâner se ascundea in teacă, și care slujea spre injungherea dușmanului în­vins. In Franția se numea: Miséricorde. *) T­n fei de caretă așezată pe dricuri. \

Next