Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-05-04 / nr. 51
La gară a fost intimpinat de el. Prefect de județ, i Primar, membrii Consiliului permanent, Prefectul de poliție, de Protoeren cu tot clerul și de un foarte numeros public. După aceasta la 3 oare după ornează, inait Prea Sf. Sa împreună cu Prea Sfințiții Arhierei Kesarie și Hubulesen, a servit procesiunele inmormöntarei cetățanului Vasile Miclescu care a avut loc la biserica intrărei in Biserică a Maicii Domnului. După terminarea oficiului, publicul iu un mare muier adunat a avut tensiunea pentru a cincea oară a asculta pe junele nostru cetățan Stefan Gordian care și astă dată a ținut un discurs funerar și care prin grațiunea sa patetică și plina de talent a știut a stoarce numeroase berărie din ochii auditorilor. Felicitând pe d. Gordian pentru frumoasele sale salente, îi urăm un vendor, care sperăm a fi plăcut. Înalt Prea Sf. Sa părintele Mitropolitul de aice, purcede la moșia Cătineștii proprietatea dlui Iorga Miclescu. CARTIERUL DE IAȘI. SOCIETATEA CA1E MIULUI FOX CIVI NO ♦AX S T A T U T E (Fine). TITLUL VIL Inventării și socoteli anuale. Art. 129. Anul social începe la 1 Ianuarie și se termină la 31 Decemvrie stil nou; cel d’intăiu esercițiu va cuprinde timpul intre data decretului care va aproba aceste statute și ziua din 31 Decemvrie aceluiași an. La finele fiecărui an social, se va redige de director« un inventaria de activul și pasivul societății. Socotelele se inedee de consiliul de administrațiune. Ele sunt supuse adunării generale, care precede cu ele conform art. 58. La finele fiecărui semestru, se va redige un stat provisoriu de situațiunea societății. Art. 130. Ceea ce rămăne din beneficiile curate după ce se va lua douăzeci la sută pentru fondul de reservă zece la sută pentru a se distribui administratorilor, formează dividentul a se impărți intre împrumutați in proporțiune cu datoria fiecăruia către societate. Art. 131. Orice dividend nu va fi reclamat in timp de cinci ani, după ce au devenit exigibil se prescrie in beneficiul societății. Art. 132. Fondul de reservă se compune din adunarea sumelor produse prin preluarea anuală asupra beneficiilor in virtutea art. 14. Această luare încetează îndată ce acest capital ajunge la proporțiunea de 20 la sută a anuităților ingagiate prin emisiunea de scrisuri fondare. Ea reîncepe eară cănd fondul de reservă se va reduce prin necesitațile prevăzute la art. 14 și 15 din lege. Fondul de reservă este destinat a face față evenimentelor neprevăzute. întrebuințarea capitalelor fondului de reservă se regulează de consiliul de administrațiune. TITLUL VIII. Modificațiunile statutelor. Art. 133. Adunarea generală poate, asupra propunerii consiliului de administrațiune și cu aprobarea guvernului și a Corpurilor legiuitoare, să aducă la statutele de față modificațiunile ce se vor recunoaște utile. Poate mai cu samă să autorisă: 1. Adăugirea capitalului social; 2. întinderea operațiunilor societății; 3. Prelungirea duratei sale. In aceste diferite cazuri, convocările trebuesc să conțină o indicațiune pe scurt a obiectului adunării. Adunarea,nu deliberează valabil decât, dacă este compusă de un număr de împrumutați represintănd cel puțin jumătatea iprumuturilor hypotecare, hotărârea trebue luată cu majoritatea de două treimi a membrilor de față sau represintanți. TITLUL IX. Disolvarea—liquidarea. Art. 134. Dacă s’ar intămpla ca capitalul de revizemtat și fondul de reservă să adjungă la disproporțiune cu satisfacerea regulată a datoriei anuale a creditului fonciar, comisarul guvernului, in numele său propriu și cu autorizațiunea guvernului va provoca imediat întrunirea adunării generale, pentru a se avisa la măsurile necesari pentru continuarea operațiunilor creditului funciar, sau la neputință și chiar pentru liquidarea societății. In orice cas insă, obligațiunile contractate de societate pănă in momentul liquidării ei se vor îndeplini in conformitate cu legea și statutele societății. Consiliul de administrațiune este ținut asemenea să convoace adunarea generală și să o consulte asupra oportunității menținerii sau disolvării societății Dacă consiliul de administrațiune nu chiamă adunarea, orice interesat poate să ceară disolvarea prin tribunal. Art. 135. La espirarea societății și un caz de disolvare anticipată, adunarea generală hotărăște modul liquidării și numește unu sau mai mulți liquidatori. Această hotărâre a adunării se supune aprobări guvernului. Adunarea generală este convocată de urgenții pentru a regula modul liquidării, a face alegerea liquidatorilor și a regula puterile lor. In cas cănd la ziua fixată pentru adunare sau la a doua reuniune, adunarea convocată, conform articolului 132, nu va statua asupra acestor măsuri sau dacă deliberațiunea sa, nefiind aprobată de autoritate, o nouă adunare redusă de a se supune condițiunilor impuse de guvern, acesta numește de oficiu liquidatori și termină puterile lor. Liquidatorii pot, in virtutea unei deliberațiuni a adunării, omologată de ministru de finance, se dee drepturile și angajamentele societății disolvate la o altă societate. In timpul liquidării, drepturile adunării remăn aceleași cariera, cănd societatea funcționa. Certifică socotelile lquidării și dă gnifanță despre primirea lor. Consiliul de administrațiune încetează de o dată cu numirea liquidatorii i. TITLUL X Art. 136. Centetarii de scrisori fonciare, in vităia lor întrunire, vor precisa prin anume regulament funcționarea comitetului lor precum și a delegatului acestuia, in limitele legii și a statutelor creditului fonetar. Nu întrunirea detentorilor de,scrisuri funciare sau nefuncționarea comitetului lor nu va putea impudica activitatea asociațiunei și a consiliului de administrațiune al proprietarilor asociați. Art. 137. Societatea se referă la legea pentru instituirea creditului funciar pentru toate disposițiunile neprevăzute in statute, mai cu samă acelea cari privesc la jurisdicțiunea arbitrară pentru contestațiuni, supraveghiarea guvernului printr’un comisar, precum și pentru toate drepturile și imunitățile ce această lege conferă creditului funetar roman. Art. 13». Aceste statute sunt considerate ca făcând parte din lege. INDUSTRIA ROMÂNĂ *) și LIBERTATEA COMERȚULUI. 10 £ IMPORTAȚ SUNT:. (Urmare) 2. F t* anvia. Fără se neglijeze ver’o ramură de administrațiune, Colbert, convins c’o industrie prosperă este un izvor de avuție dintre cele mai prețioase, iși pusese toate silințele ca se creeze industrieile cari lipsiau încă, se incuragieze și se protejeze pe toate. Studiind in toate amănuntele mișcarea comercială a țerei sale, el constata că, cu toate că orașele Lyon și Tours posedau deja manufacture insemnate, totuși se importau din Italia stofe de matase, că Veneția espedia pentru sume insemnate dantele și oglinzi; in fine Spania, Olanda și Anglia aprovisionau Francia cu lanuri, săpunuri peilucrate, văpseli. In față cu această stare de inferioritate relativă a industriei franceze, Colbertși croi planul următor, pe care la esecutat c’o energie și c’o stăruință fără asemănare: pe de o parte se desvolteze tote manufacture din Francia, iar pe de alta se înlesnească desfacerea productelor manufacturate, favorizănd pe fabricanții indigeni prin tot felul de incuragiări, garantăndu’i in același timp la fruntarii, contra concurenței străine. De teamă ca nu cumva se se compromită fabricatele francese, și tot d’o dată ca se le facă superioare, întocmai regulamente de fabricațiune foarte severe. Aceste regulamente, cari, judecate după ideiele de astăzi, ar părea că au fost o pedică pentru progresul industriei, au contribuit, din contra, foarte mult ca se dea unora dintre industriele franceze o superioritate neimitabilă pănă astăzi. Inspectori, numiți in toate provinciele, erau insărcinați ca se privegheze dacă regulamentele de fabricațiune se esecutează, sa însemneze stofele, se visiteze toate târgurile și se rini ceasei acele stofe pe care le au găsit confecționate contra prescripțiunelor reglementarii. Măsurile luate de cătră acest om mare ajungeau adesa ca să fie despotice; insă nimeni nu poate contesta că scopul pentru care le lua era perfecționarea și înflorirea industriei. Solicitudinea părintească cu care se ocupa pănă și de cele mai mici industrii, scuzează până la oarecare punct severitatea fără exemplu intra esecutarea reglementelor. Golbert depuse, dacă se poate, o perseverință și mai mare in înființarea de stabilimente industriale. Fabricile cele mai însemnate datează din timpul seui, căci cele înființate de cătră Ennic IV dispăruseră in mare parte. Manufactura Gobelinilor, numită manufactura regală a mobilelor coroanei, ocupă ce! d’intăiloe intre creațiunile lui Colbert. In timpii aceia prin mobile se înțelegea tot ce servea la decorațiunea și mobilarea palaturilor, precum tapiserii, tablouri, stofe, uios,iicuri, mobile etc. O ordonanță din 1667 prescriu că manufactura se aibă cei mai buni pictori, tapițeri, argintari, gravori, struguri, tămpleri, etc. etc. Colbert, ca să'i încurajeze, le acorda toate privilegiurile po *i whe. Numerele precedente, sibile și oprea importațiunea de tapițerii străine. La 1664 Colbert inființă o altă manufactură regală la Beauvais, șefui acestui stabiliment dobândi o concesiune de treizeci de ani și fu scutit de orice imposit. el, mărfurile sale și lucrătorii sei. Afară de aceasta se dete aceluiași intreprinzător un dar de treizeci mii livre și i se făcu un împrumut fără interes de aceeași sumă. In schimb pentru atâtea sacrificii Colbert cerea ca directorele manufacture! să întrețină cincizeci de ucenici francezi, și să sporească in șase ani numărul lucrătorilor sei la șase sute. Vestitele manufacturi de la Aubusson, cari se bucură pănă astăzi de o reputațiune universală, fură create tot de marele Colbert. După cum am aratat mai sus, Francia î și procura oglinzile și cristalurile din Veneția. Colbert nu putea suferi această inferioritate a țorei sale, insărcină pe ambasadorele francez pe lângă republica venețiană ca să angajeze pentru serviciul regelui cei mai buni maiștri sticlari. Operațiunea s‘a foarte dificilă, căci Veneția geloase de superioritatea sa in această industrie, nu permitea nici un strein ca să stea in atelierele sale, și tot odată confisca averea acelor lucrători venețieni care s’ar fi dus să lucreze in altă țară. Lucrătorii fură aduși cu mari sacrificiuri și după cătva timp se crea la 1691 manufactura de oglinzi de la Saint-Gobain. Dantele fine se aduceau tot din Veneția. Colbert reuși a localisa această fabricațiune in mai multe orașe ale Franciei, servinduse cu lucrători venețiani. Pănă astăzi dantelele franceze sunt visitate, și in toate părțile sumei se caută dantela numită point d'Alençon. In această ramură Colbert căută ca să propage industria prin sate, astfel ca țerancele se aibă de lucru cănd nu sunt ocupate cu lucrările agricole, înțeleaptă și demnă de imitat măsură. Fabricațiunea stofelor de matase, deși ineuragiată de la Ludovic XI de cătră toți regii Franciei, nu prospera. Colbert luă și această frumoasă industrie sub patronagiul seu, și in câțiva ani mătăsăriele de la Lyon deveniră deja renumite. (Va urma). VARIETĂȚI. — (Compania de jucători de la Monaco). Cățiva din oaspeții ce au vizitat iarna trecută Monaco, nu vor ceti fără oarecare contrarietate următoarea dare de samă a câștigurilor pe care „Compania jucătorilor“ l- a realizat pănă la 1 Aprilie. Suma totală se fuc la cifra de cinci milioane, 990 mii de franci. Dacă se scoate, pentru cheltuelele generale ale anului, 800 de mii, ramâne încă cu beneficiu curat 5 milioane, 190 de mii de franci. Capitalul companiei se compune din 2 milioane de franci. Asfel acționarii vor pune in buzunar o frumușică dividentă. Intre ei figurează un foarte puternic, serios și respectabil domn, adecă prințul de Monaco in persoană. Se adăugim că cu toate aceste câștiguri nemărginite, au lipsit jocurile mari Dar erau trei mese de ruletă și doue de roș și negri. Una din mesele de ruletă a produs 100 de mii de franci intr- o zi, o altă 120 de mii. In timp de cinci zile una după alta mesele de roș și negru, au produs 50, 60 și pană la 80 de mii de franci. In regula generală ruleta aduce indoit mai mult decăt roșul și negru. In fața unui rezultat așa da frumos se putea presupune că compania va fi mai generoasă către agenții săi. Ei au primit cate 15 mii de franci de fiecare și locuința gratis. In urmarea succeselor sesoanii, s-a adăogit o gratificare de 1000 de franci. (Le Globe). — (D nn 1 X...) și cu trapa sa dramatică, străbatea nu de mult, Nordul Franciei. Se opri intr’un mic orășel, unde dete o representațiune ultra-fantastică, care înmărmuri, ba chiar înspăimântă, pe pacinicii locuitori. — La a doua representațiune, nu veni mai nimeni. De aceea hotăriră să plece, dară voind să-și scoată cheltuelile de drum, amindată pentru a doua zi o representațiune in care, se zicea in afipt, că „va debuta un amator din oraș.“ Cine să fie oare? Noutatea se răspăndi in tot orașul, și sala întreagă era plină. Jucată pe „Don Quichotte, in mijlocul neatențiunei generale, se aștepta amatorul. Sosi ultima scenă, in care se arătă Sancho calare pe un magar. Publicul impacientat începu a striga: — Amatorul! amatorul! Atunci directorele trupei inaintă pe scenă, și, cu un aer plin de nobleță, arătând pe magar, zise: — Am promis că astă sară va debuta un amator din oraș, eatăl! Și cortina se lăsă. Noroc pentru artiști că era o ușă de eșire prin fundul teatrului, căci numai astfel a scăpat de a primi complimentele ce era dispus a le face publicul, exasperat pentru ingenioasa lor idee. — (O crimă neauzită.) Marea fabrică de erbărie din Saint Chamas, este așezată pe un turăm gol, intre marginea mării și un deal croit perpendicular. S’a crezut că cu modul acesta, se poate depărta pericolele acestui teribil stabiliment, in care lucrătorii nu merg decăt Încălțați cu pantofi de polc in mijlocul valurilor de iarbă, depușind jos, prea incet, greutățile lor, și observând necontenit dacă vreo rază a soarelui, reflectată de geamuri, să nu cază pe materia inflamabilă, și toate precauțiunile putincioase păreau luate. Cu toate acestea intr’una din primele zile ale lui Aprilie, la ora cănd lucrătorii după masă, vin de se apuc de lucru, un fabricant intrând in atelier făcu o stranie descoperire. Zece mii kilograme de iarbă erau aici, dispuse in bucăți, ce lucrătorul trebuea să le sfărâme. Dedesuptul uneia din aceste grămezi distinse un obiect albăstriu ce nul putu recunoaște. Dară cănd tovarășii sei venise să-l ajute a descoperi acest obiect, cu îngrijiri minuțioase și o răbdare fără margine, recunoscură douăsprezece vârfuri de chibrituri, tăiete și ascunse pe jumătate, in umbra unei grămezi de iarbă. Dacă privirea lucrătorului nu căzuse aici, dacă cea mai mică lovitură se întâmplase, era să se termine cu acești nenorociți lucrători, și cu satul întreg de Saint-Chamas. Își aduseră de îndată aminte de un june care pătrunsese in atelier, la ora mesei, și care se depărtase de îndată. Din toate părțile se puse să-l caute. In același timp privirea unui lucrător, il zăresce stând in picioare, nemișcat pe vărful stăncei ce domina fabrica și aștepta ca prima lovitură dată de lucrători in bucățile de iarbă, să-i dea îngrozitorul spectacol ce doresce. Acest june, numit Montet,n’are decăt optsprezece ani. Nu se poate înțelege crima sa, decăt supusăndu-i natura infernală a lui Nerone, iubind distrucțiunea, moartea prin ea insăși. ȘTIRI COMERCIALE. Mișcarea in portul Galatz, importul Chile Ban. MULȚUMIRE. Subsemnații, aducem viile noastre mulțumiri D-lui lobau Pimsner Armurier, pentru buna caltate și soliditate a armelor ce posedă la atelierul seu, și mai ales acele de venit, pentru care merită a fi încurajat cu numeroasele visite a unor amatori de diferite arme. C. Mocranschi, V. Hainschi, I. Dimitriu, D. Vasiliu, N. Costescu. Teatru din Iași. Joi in 10 Mai 1873 Pentru debutul companiei Lirica si Dramatica Franceza SUB DIRECȚIUNEA D-REI KELLER REPERTORUL. Barbe-Bleu, Operă bufonă in 3 acte și 4 tablouri. La chanson de Fortunio, operă comică in 1 act, Le Cent Yierges, operă bufonă in 3 acte. La Vie Parisienne, operă in 5 acte și 6 tablouri. La Perichole, op. in 3 acte. La Grande Duchesse de Gerolstein, op. in 3 acte și 4 tablouri La Belle Héléne, op. in 3 acte. Fleur de The, op. in 3 acte. Le Brigands, op. in 3 acte. Le Voyage en Chine, op. comică in 3 acte. Le Diables roses, vodevil iu 5 acte. Le Amours de Gléopatre, vodevil in 3 acte. ANUNCIURX 550 — 600 galbeni. sunt de dat cu împrumut, cu hipotecă sigură. A se adresa la epitropia comunităței protestante de aici. (280—1). me de 700 fălci, toate pământ de arătură, fănaț și imaș, 15 pogoane vie, case de locuit, și altele, este de arendat de la 23 Aprilie 1874, a se adresa la d-na Aglae Bur Í proprietară, cu locuința in Roman. (381 ““6)