Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-04 / nr. 51

La gară a fost intim­pinat de el. Prefect de județ, i­ Primar, membrii Consiliului permanent, Prefectul de poliție, de Protoeren cu tot clerul și de un foarte numeros public. După aceasta la 3 oare după ornează, inait Prea Sf. Sa împreună cu Prea Sfințiții Arhierei Kesarie și Hubulesen, a servit pro­­cesiunele inmormöntarei cetățanului Vasile Miclescu care a avut loc la biserica intră­­rei in Biserică a Maicii Domnului. După terminarea oficiului, publicul iu un mare m­uier adunat a avut­ tensiunea pen­tru a cincea oară a asculta pe junele nos­tru cetățan Stefan Gordian care și astă dată a ținut un discurs funerar și care prin grațiunea sa patetică și plina de talent a știut a stoarce numeroase berărie din ochii auditorilor. Felicitând pe d. Gordian pentru frumoa­sele sale salente, îi urăm un vendor, care sperăm a­ fi plăcut. Înalt Prea Sf. Sa părintele Mitropolitul de aice, purcede la moșia Cătineștii proprie­tatea d­lui Iorga Miclescu. CARTIERUL DE IAȘI. SOCIETATEA C­A1E M­IU­L­UI FOX CI­V­I N­O ♦­­A­X S T A T U T E (Fine). TITLUL VIL Inventării și socoteli anuale. Art. 129. Anul social începe la 1 Ianua­rie și se termină la 31 Decemvrie stil nou; cel d’intăiu esercițiu va cuprinde timpul in­tre data decretului care va aproba aceste statute și ziua din 31 Decemvrie aceluiași an. La finele fie­cărui an social, se va redige de director« un inventaria de activul și pa­sivul societății. Socotelele se inedee de consiliul de ad­­ministrațiune. Ele sunt supuse adunării generale, care precede cu ele conform art. 58. La finele fie­cărui semestru, se va redige un stat provisoriu de situațiunea societății. Art. 130. Ceea ce rămăne din beneficiile curate după ce se va lua două­zeci la sută pentru fondul de reservă zece la sută pen­tru a se distribui administratorilor, formează dividentul a se impărți intre împrumutați in proporțiune cu datoria fie­căruia către so­cietate. Art. 131. Ori­ce dividend nu va fi recla­mat in timp de cinci ani, după ce au deve­nit exigibil se prescrie in beneficiul societății. Art. 132. Fondul de reservă se compune din adunarea sumelor produse prin prelua­rea anuală asupra beneficiilor in virtutea art. 14. Această luare încetează îndată ce acest ca­pital ajunge la proporțiunea de 20 la su­tă a anuităților ingagiate prin emisiunea de scrisuri fond­are. Ea reîncepe eară cănd fon­dul de reservă se va reduce prin necesita­țile prevăzute la art. 14 și 15 din lege. Fondul d­e reservă este destinat a face fa­ță evenimentelor neprevăzute. întrebuințarea capitalelor fondului de re­servă se regulează de consiliul de adminis­­trațiune. TITLUL VIII. Modifica­țiunile statutelor. Art. 133. Adunarea generală poate, asu­pra propunerii consiliului de administrațiune și cu aprobarea guvernului și a Corpurilor legiuitoare, să aducă la statutele de față modificațiunile ce se vor recunoaște utile. Poate mai cu samă să autorisă: 1. Adăugirea capitalului social; 2. întinderea operațiunilor societății; 3. Prelungirea duratei sale. In aceste diferite cazuri, convocările tre­­buesc să conțină o indicațiune pe scurt a obiectului adunării. Adunarea,nu deliberează valabil de­cât, dacă este compusă de un număr de împru­mutați represintănd cel puțin jumătate­a i­­­prumuturilor hypotecare, hotărârea trebue luată cu majoritatea de două treimi a mem­brilor de față sau represintanți. TITLUL IX. Disolvarea—li­quid­a­rea. Art. 134. Dacă s’ar intămpla ca capitalul de revizemtat și fondul de reservă să ad­­jungă la disproporțiune cu satisfacerea regu­lată a datoriei anuale a creditului fonciar, comisarul guvernului, in numele său propriu și cu autorizațiunea guvernului va provoca imediat întrunirea adunării generale, pentru a se avisa la măsurile necesari pentru con­tinuarea operațiunilor creditului funciar, sau la neputință și chiar pentru liquidarea so­cietății. In ori­ce cas insă, obligațiunile contracta­te de societate pănă in momentul liquidării ei se vor îndeplini in conformitate cu legea și statutele societății. Consiliul de administrațiune este ținut a­­semenea să convoace adunarea generală și să o consulte asupra oportunității menținerii sau disolvării societății Dacă consiliul de administrațiune nu chia­­mă adunarea, ori­ce interesat poate să ceară disolvarea prin tribunal. Art. 135. La espirarea societății și un caz de d­isolvare anticipată, adunarea generală hotărăște modul liquidării și numește unu sau mai mulți liquidatori. Această hotărâre a adunării se supune a­­probări guvernului. Adunarea generală este convocată de ur­genții pentru a regula modul liquidării, a face alegerea liquidatorilor și a regula pute­rile lor. In cas cănd la ziua fixată pentru aduna­re sau la a doua reuniune, adunarea convo­cată, conform articolului 132, nu va statua asupra acestor măsuri sau dacă deliberațiu­­nea sa, nefiind aprobată de autoritate, o nouă adunare redusă de a se supune condițiunilor impuse de guvern, acesta numește de oficiu liquidatori și termină puterile lor. Liquidatorii pot, in virtutea unei delibera­­țiuni a adunării, omologată de ministru de finance, se dee drepturile și angajamentele societății disolvate la o altă societate. In timpul liquidării, drepturile adunării remăn aceleași cariera, cănd societatea func­ționa. Certifică socotelile l­quidării și dă gnifan­­ță despre primirea lor. Consiliul de administrațiune încetează de o dată cu numirea liquidatorii i. TITLUL X Art. 136. Centetarii de scrisori fonciare, in vităia lor întrunire, vor precisa prin anu­me regulament funcționarea comitetului lor precum și a delegatului acestui­a, in limitele legii și a statutelor creditului fonetar. Nu întrunirea detentorilor de,scrisuri fun­­ciare sau nefuncționarea comitetului lor nu va pute­a impudica activitatea asociațiunei și a consiliului de administrațiune al proprie­tarilor asociați. Art. 137. Societatea se referă la legea pentru instituirea creditului funciar pentru toate disposițiunile neprevăzute in statute, mai cu samă acelea cari privesc la jurisdic­­țiunea arbitrară pentru contestațiuni, supra­­veghiarea guvernului printr’un comisar, pre­cum și pentru toate drepturile și imunitățile ce această lege conferă creditului funetar roman. Art. 13». Aceste statute sunt considerate ca făcând parte din lege. INDUSTRIA ROMÂNĂ *) și LIBERTATEA COMERȚU­LUI. 10 £ IMPORTAȚ SUNT:. (Urmare) 2. F t* a­n­v­i­a. Fără se neglijeze ver’o ramură de admi­nistrațiune, Colbert, convins c’o industrie prosperă este un izvor de avuție dintre cele mai prețioase, iși pusese toate silințele ca se creeze industrieile cari lipsiau încă, se incuragieze și se protejeze pe toate. Studiind in toate amănuntele mișcarea comercială a țerei sale, el constata că, cu toate că orașele Lyon și Tours posedau deja manufacture insemnate, totuși se importau din Italia stofe de matase, că Veneția espedia pen­­tru sume insemnate dantele și oglinzi; in fine Spania, Olanda și Anglia aprovisionau Francia cu lanuri, săpunuri pei­lucrate, văp­­seli. In față cu această stare de inferiori­tate relativă a industriei franceze, Colbert­­și croi planul următor, pe care la esecutat c’o energie și c’o stăruință fără asemănare: pe de o parte se desvolteze tote manufac­ture d­in Francia, iar pe de alta se înles­nească desfacerea productelor manufacturate, favorizănd pe fabricanții indigeni prin tot felul de incuragiări,­­ garantăndu’i in ace­lași timp la fruntarii, contra concurenței străine. De teamă ca nu cum­va se se com­promită fabricatele francese, și tot­ d’o­ dată ca se le facă superioare, întocmai regula­mente de fabricațiune foarte severe. Aceste regulamente, cari, judecate după ideiele de astăzi, ar părea că au fost o pedică pen­­tru progresul industriei, au contribuit, din contra, foarte mult ca se dea unora dintre industriele franceze o superioritate neimita­­bilă pănă astăzi. Inspectori, numiți in toate provinciele, erau insărcinați ca se privegheze dacă regulamentele de fabricațiune se ese­cutează, sa însemneze stofele, se visiteze toate târgurile și se rini cease­i acele stofe pe care le au găsit confecționate contra pre­­scripțiunelor reglementarii. Măsurile luate de cătră acest om mare ajungeau adesa ca să fie despotice; insă nimeni nu poate contesta că scopul pentru care le lua era perfecționarea și înflorirea industriei. Solicitudinea părintească cu care se ocupa pănă și de cele mai mici industrii, scuzează­ până la oare­care punct severita­tea fără exemplu intra esecu­tarea regle­mentelor. Golbert depuse, dacă se poate, o perseve­­rință și mai mare in înființarea de stabili­mente industriale. Fabricile cele mai însem­nate datează din timpul seui, căci cele în­ființate de cătră Ennic IV dispăruseră in mare parte. Manufactura Gobelinilor, numită manufactura regală a mobilelor coroanei, o­­cupă ce! d’intăi­loe intre creațiunile lui Colbert. In timpii aceia prin mobile se în­țelegea tot ce servea la decorațiunea și mo­bilarea palaturilor, precum tapiserii, tablouri, stofe, uios,iicuri, mobile etc. O ordonanță din 1667 prescriu că manufactura se aibă cei mai buni pictori, tapițeri, argintari, gravori, struguri, tămpleri, etc. etc. Colbert, ca să'i încurajeze, le acorda toate privilegiu­rile po­ *­­i whe. Numerele precedente, sibile și oprea importațiunea de tapițerii străine. La 1664 Colbert inființă o altă manufac­tură regală la Beauvais, șefui acestui sta­biliment dobândi o concesiune de trei­zeci de ani și fu scutit de ori­ce imposit. el, măr­furile sale și lucrătorii sei. Afară de aceas­ta se dete aceluiași intreprinzător un dar de trei­zeci mii livre și i se făcu un împru­mut fără interes de aceeași sumă. In schimb pentru atâtea sacrificii Colbert cerea ca di­­rectorele manufacture! să întrețină cinci­zeci de ucenici francezi, și să sporească in șase ani numărul lucrătorilor sei la șase sute. Vestitele manufacturi de la Aubusson, ca­ri se bucură pănă a­stăzi de o reputați­une universală, fură create tot de marele Col­bert. După cum am aratat mai sus, Francia î și procura oglinzile și cristalurile din Veneția. Colbert nu putea suferi această inferiori­tate a țorei sale, insărcină pe ambasadorele francez pe lângă republica venețiană ca să angajeze pentru serviciul regelui cei mai buni maiștri sticlari. Operațiunea s‘a foarte dificilă, căci Veneția geloase de superiorita­tea sa in această industrie, nu permitea nici un strein ca să stea in atelierele sale, și tot o­dată confisca averea acelor lucrători venețieni care s’ar fi dus să lucreze in altă țară. Lucrătorii fură aduși cu mari sacri­­ficiuri și după căt­va timp se crea la 1691 manufactura de oglinzi de la Saint-Gobain. Dantele fine se aduceau tot din Veneția. Colbert reuși a localisa această fabricațiune in mai multe orașe ale Franciei, servindu­­se cu lucrători venețiani. Pănă astăzi dan­telele franceze sunt visitate, și in toate păr­țile sumei se caută dantela numită point d'Alençon. In această ramură Colbert cău­tă ca să propage industria prin sate, ast­fel ca țerancele se aibă de lucru cănd nu sunt ocupate cu lucrările agricole, înțeleap­tă și demnă de imitat măsură. Fabricațiunea stofelor de matase, de­și ineuragiată de la Ludovic XI de cătră toți regii Franciei, nu prospera. Colbert luă și această frumoasă industrie sub patronagiul seu, și in câți­va ani mătăsăriele de la Ly­on deveniră deja renumite. (Va urma). VARIETĂȚI. — (Compania de jucători de la Mo­naco). Căți­va din oaspeții ce au vizitat iarna trecută Monaco, nu vor ceti fără oare­care contrarietate următoarea dare de samă a câștigurilor pe care „Compania jucătorilor“ l- a realizat pănă la 1 Aprilie. Suma totală se fuc la cifra de cinci milioane, 990 mii de franci. Dacă se scoate, pentru cheltuelele generale ale anului, 800 de mii, ramâne în­că cu beneficiu curat 5 milioane, 190 de mii de franci. Capitalul companiei se compune din 2 milioane de franci. Asfel acționarii vor pune in buzunar o frumușică dividentă. In­tre ei figurează un foarte puternic, serios și respectabil domn, adecă prințul de Monaco in persoană. Se adăugim că cu toate aceste câștiguri nemărginite, au lipsit jocurile mari Dar erau trei mese de ruletă și doue de roș și negri. Una din mesele de ruletă a produs 100 de mii de franci intr- o zi, o altă 120 de mii. In timp de cinci zile una după alta me­sele de roș și negru, au produs 50, 60 și pană la 80 de mii de franci. In regula ge­nerală ruleta aduce indoit mai mult decăt roșul și negru. In fața unui rezultat așa da frumos se putea presupune că compania va fi mai generoasă către agenții săi. Ei au pri­mit cate 15 mii de franci de fie­care și lo­cuința gratis. In urmarea succeselor sesoanii, s-a adăogit o gratificare de 1000 de franci. (Le Globe). — (D­­ n­n 1 X...) și cu trapa sa drama­tică, străbatea nu de mult, Nordul Franciei. Se opri intr’un mic orășel, unde dete o re­­presentațiune ultra-fantastică, care înmărmuri, ba chiar înspăimântă, pe pacinicii locuitori. — La a doua representațiune, nu veni mai nimeni. De aceea hotăriră să plece, dară vo­ind să-și scoată cheltuelile de drum, amin­dată pentru a doua zi o representațiune in care, se zicea in afipt, că „va debuta un a­­mator din oraș.“ Cine să fie oare? Noutatea se răspăndi in tot orașul, și sala întreagă era plină. Jucată pe „Don Quichotte, in mijlocul ne­­atențiunei generale, se aștepta amatorul. Sosi ultima scenă, in care se arătă Sancho calare pe un magar. Publicul impacientat începu a striga: — Amatorul! amatorul! Atunci directorele trupei inaintă pe scenă, și, cu un aer plin de nobleță, arătând pe ma­gar, zise: — Am promis că astă sară va debuta un amator din oraș, eată­l! Și cortina se lăsă. Noroc pentru artiști că era o ușă de eșire prin fundul teatrului, căci numai astfel a scăpat de a primi complimentele ce era dispus a le face publicul, exasperat pentru ingenioasa lor idee. — (O crimă neauzită.) Marea fabrică de erbărie din Saint Chamas, este așezată pe un tu­răm gol, intre marginea mării și un deal croit perpendicular. S’a crezut că cu modul acesta, se poate depărta pericolele a­­cestui teribil stabiliment, in care lucrătorii nu merg decăt Încălțați cu pantofi de polc in mijlocul valurilor de iarbă, depușind jos, prea incet, greutățile lor, și observând necontenit dacă vre­o rază a soarelui, re­flectată de geamuri, să nu cază pe materia inflamabilă, și toate precauțiunile putincioase păreau luate. Cu toate acestea intr’una din primele zi­le ale lui Aprilie, la ora cănd lucrătorii după masă, vin de se apuc de lucru, un fabricant intrând in atelier făcu o stranie descoperire. Zece mii kilograme de iarbă erau aici, dispuse in bucăți, ce lucrătorul trebuea să le sfărâme. De­desuptul uneia din aceste grămezi distinse un obiect albăstriu ce nul putu recunoaște. Dară cănd tovarășii sei venise să-l ajute a descoperi acest obiect, cu îngrijiri minu­țioase și o răbdare fără margine, recunos­cură douăsprezece vârfuri de chibrituri, tă­­iete și ascunse pe jumătate, in umbra unei grămezi de iarbă. Dacă privirea lucrătorului nu căzuse aici, dacă cea mai mică lovitură se întâmplase, era să se termine cu acești nenorociți lu­crători, și cu satul întreg de Saint-Chamas. Își aduseră de îndată aminte de un june care pătrunsese in atelier, la ora mesei, și care se depărtase de îndată. Din toate păr­țile se puse să-l caute. In același timp pri­virea unui lucrător, il zăresce stând in pi­cioare, nemișcat pe vărfu­l stăncei ce do­mina fabrica și aștepta ca prima lovitură dată de lucrători in bucățile de iarbă, să-i dea îngrozitorul spectacol ce doresce. Acest june, numit Montet,­­n’are decăt opt­spre­­zece ani. Nu se poate înțelege crima sa, decăt supusăndu-i natura infernală a lui Ne­­rone, iubind distrucțiunea, moartea prin ea insăși. ȘTIRI COMERCIALE. Mișcarea in portul Galatz, importul Chile Ban. MULȚUMIRE. Sub­semnații, aducem viile noastre mul­țumiri D-lui lobau Pimsner Armurier, pentru buna cal­tate și soliditate a armelor ce posedă la atelierul seu, și mai ales acele de venit, pentru care merită a fi încurajat cu numeroasele visite a unor­ amatori de diferite arme. C. Mocranschi, V. Hainschi, I. Di­­mitriu, D. Vasiliu, N. Coste­scu. Teatru din Iași. Joi in 10 Mai 1873 Pentru debutul companiei Lirica si Dramatica Franceza SUB DIRECȚIUNEA D-REI KELLER REPERTORUL. Barbe-Bleu, Operă bufonă in 3 acte și 4 tablouri. La chanson de Fortunio, operă comică in 1 act, Le Cent Yierges, operă bufonă in 3 acte. La Vie Pari­sienne, operă in 5 acte și 6 tablouri. La Perichole, op. in 3 acte. La Grande Duchesse de Gerolstein, op. in 3 acte și 4 tablouri La Belle Héléne, op. in 3 acte. Fleur de The, op. in 3 acte. Le Bri­gands, op. in 3 acte. Le Voyage en Chine, op. comică in 3 acte. Le Diables roses, vodevil iu 5 acte. Le Amours de Gléopatre, vodevil in 3 acte. ANUNCIURX 550 — 600 galbeni. sunt de dat cu împrumut, cu hipotecă si­gură. A se adresa la epitropia comunităței protestante de aici. (280—1). me de 700 fălci, toate pământ de arătură, fănaț și imaș, 15 pogoane vie, case de lo­cuit, și altele, este de arendat de la 23 A­p­rilie 1874, a se adresa la d-na Aglae Bur­ Í proprietară, cu locuința in Roman. (381 ““6)

Next