Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-16 / nr. 56

Maniu, demisionat.—Prin decret cu No. 962, din 28 Aprilie 1873, d. D. Sc. Mielescu, ca­re actualmente ocupă postul de advocat pu­blic la județele Dorohoi și Botoșani, remă­­ne advocat al Sfatului clasa II numai pen­tru județul Dorohoi, și d. A. Botez, fost ad­vocat public, se num­esc­ advocat al Statu­lui clasa II la județul Botoșani. —Prin de­cret cu No. 964, din 28 Aprilie 1873, s’au permutat: D. D. Boldur Kostaki, actual ad­vocat al Statului, clasa II, la județul Isma­il, advocat clasa I­Ia la județele Fălciu-Ca­­hul, in locul d-lui D. Craifăleanu. D­. D. Cra­­ifăleanu, actual advocat al Statului, clasa I, la județele Fălciu-Cah­ul, advocat clasa II la județul Ismail. Aceste permutări după ce­rerea d-lor.— Prin decret cu No. 978, din 3 Maiu 1873, d. C. Christanosko, actualmen­te țiitor de registre la serviciul timbrului și înregistrării din administrația centrale a financelor, s’a numit in postul de adjutore de șef de biurou la același serviciu, și D. N. Nicolescu, actualmente adjutore archival* in postul de țiitor de registre, in locul d-lui Christanosko, înaintat.­­ Prin decret cu No. 956, din 28 Aprilie 1873, d-nu G. Tighinea­­nu, fost președinte de tribunal, s’a numit președinte la tribunalul Rămnicu Sărat, in locul d lui Christakhe Niculcea, demisionat. Carantina in Turcia. Căte­va coșuri de h­oleră manifest­ăndu­­se la Vidin și la Pesta, guvernul otoman crezu de datorie să se impună o carantină de zece zile tuturor provenințelor din sasul Danubiului. Pănâ aici era in dreptul seu, de­și carantinele sunt judecate de soiință ca puțin eficace. Inse Turcia nu e mulțu­mită cu această măsura, ea voi să impună României de a stabili asemenea carantină in toate porturile sale. Pentru ca această mă­sură se fie logică, ar fi trebuit ca România să-și închidă fruntaria sa de uscat din par­tea despre Austro-Ungaria, adică să se con­damne la o isolare contrarie tuturor inte­reselor sale și aceasta fără nici­ o com­pen­­sațiune. Guvernul a refuzat să se supună unei atari exigente și Turcia ,și a închis frun­taria ori­cărei provenințe din România. Măr­furile și călătorii ce vin din occident și a­­ceia care vin numai din România, sunt for­țați de a perde un timp precios și aceasta in epoca cănd transacțiunile sunt cele mai dese și importante. Guvernul romăn a protestat contra mă­surilor luate de Turcia și a cerut suprima­rea lor. Vom face cunoscut lectorilor noș­tri resultatul acestor demarșe. (Journal de Bucarest). CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea din Versailles a procedat in 20 Mai la reconstituirea biuroului seu. d. Buf­fet a întrunit 360 voturi contra a 289 date d-lui Martel. Au fost dar 84 membri care erau absenți sau care s’au absținut, dacă n’au votat cu bilete albe. Alegerea d-lui Buffet prevestea pe acea a d-lui de Gou­lard presentat de cătră dreapta la vice-pre­­ședintă in locul lui Saint-Marc Girardin. In adiver­d. de Goulard a fost ales iatăi vice-președinte. El a dobândit chiar mai mult căte­va voturi de­cât d. Buffet pentru președință. Dintre cei 3 vice­președinți de pănă acum, doi au fost realeși, DD. Benoit d’Azy și Vitet, care au capatat unul 366 voturi și celalalt 364. Al treilea d. Martel a întrunit la întâiul scrutin numai 283 vo­turi, la al doilea 308, și numai după al tre­ilea scrutin, a fost ales cu 330­­ le voturi, contra a 323, date concurentului sen. d. de Larey. In biuronui dreapta a avut 13 numiri de președinți și 11 de Secretari, iar stânga nu­mai 6 numiri. Numirea secretarilor n’a dat loc la nici o luptă. D. Dufaure a depus legea electorală. Vi­­ce-președintele Consiliului a declarat in urmă că guvernul primește pentru 23 Mai discu­ția interpelărei depusă de dreapta, și care pănă in cel de pe urmă moment a întrunit 303 iscălituri. Parisul a fost in sara de 20 Mai supus la o foarte mare emoțiune, tăcută negreșit, dar foarte reală. O mulțime nenumerată aștepta la gara de la San-Lazar întoarce­rea deputaților din Versailles și rezultatul voturilor. GERMANIA. In desbaterea asupra Alsaței-Lorena, ce a avut loc in Parlamentul german, oratorii care au atacat cu mai multă înverșunare administrația guvernului imperial in nouele provinții au fost doi. Windthorst și Mallin­­crodt din partida ultramontană. Acuzările lor au dat cancelarului ocasiune se accen­tueze din nou necesitatea absolută pentru Stat de a se apara in contra întreprinderi­lor ultramontanismului. El a redus la jus­ta lor valoare plângerile ipocrite a resvră­­titorilor clericali, și la urmă a zis că ten­dințele clericale sunt un pericol permanent pentru repausul Alsaței. Sesiunea Camerilor prusiene a fost închi­să, in 20 Mai, in numele regelui de cătră ministru președinte. D. Mareșal, conte de Rood, in discursul seu, a recapitulat lucră­rile Adunărei, in sesiunea aceasta, insistănd mai cu samă asupra importanței deosebite a legilor eclesiastice, care după convingerea guvernului vor asigura pacea intre deose­bitele culte, silind pe Biserică a se consa­cra de acum esclusiv trebilor spirituale. Terminând ministrul președinte a constatat cu mulțumire acordul ce a domnit in aceas­tă sesiune, pentru toate cestiunile esențiale, intre marele puteri ale Statului, și a expri­­mat speranța că nouele Adunări care vor eși din viitoarele alegeri vor fi animate de acelaș spirit de înțelegere cu Guvernul. Prințul ereditar al Germaniei și principe­sa Victoria au părăsit Viena ln 19 Mai spre a se duce la Veneția, saparatul Francisc Iosif, după ce a dejunat cu dânșii la reșe­dința Hezendorf, i­a însoțit pănă la gară, unde și-a luat ziua bună in modul cel mai cordial de la oaspeții săi. ITALIA. Demonstrațiile tumultuoasă care sau pro­dus la Roma și la Neapoli, cu ocazia legei asupra corporațiilor religioase, sau repetat la florență, dar nu au tulburat serios ordi­nul public. O bandă de câteva sute de in­divizi, strigând­­ jos corporațiile, se dusese dinaintea palatului gubernatorului, vederea puterei armate și o somațiune au fost de ajuns spre a o împrăștia. Papa a putut să primească la 18 mai a­­proape la 200 persoane, dar nu le a putut ținea cuvintele obicinuite, ci a trebuit să se mărginească numai a le da bine­cuvântarea sa. Discuția articolelor legei asupra corpora­țiilor religioase, care tratează de generalate și de localurile lor, urmează cursul său in parlamentul italian D. Nicotera a propus un amendament ce ține de a esclude cel puțin pe ordinul jesuiților de la beneficiul legei, care asigură procurorilor și generalilor de ordine religioase un venit pentru cheltueli de sarcină și localurile necesare. D. Man­cini a propus o măsură mai radicală: alun­garea ordinului jesuiților chiar din capitala lumei catolice. D. Langa a com­bătut foarte tare aceste propuneri. Dar in ședința ur­mătoare parlamentul a aprobat amendamen­tul Nicotera, in schimb discuțiunea a fost foarte vie asupra amendamentului Mancini. Guvernul a combătut această prescripțiune totală a jesuiților prin motive de oportuni­tate. O moțiune a d-lui Carini care cerea ca guvernul să fie inițiativa spre a propune o lege in acest ințeles, a fost respinsă cu 179 voturi contra a 157. După acest vot D. Mancini a retras propunerea sa. SINTERA. Opera revizuirei Constituțiunii federale, care nu reușise anul trecut, la votul popular, a câștigat noile șanse de succes. Ultimele alegeri pentru consiliul federal, și impresi­­unea produsă de întreprinderile indrăsnețe ale ultramontanismului permit de a spera că opinia publică se va arata mai favorabilă reformei constituționale, când ea se va pre­­senta din nou dinaintea sufragiului univer­sal. Consiliul federal, după o depeșă din Bern, a deliberat din nou aspra acestei ces­­tiuni, care, de­sigur iu sesiunea actuală va veni înaintea Adunărei naționale, a căruia vot e prevăzut, și înaintea sufragiului uni­versal, mai luminat astăzi de cum era a­­tunci asupra valoarei și a necesităței refor­melor ce i se recomandează. AUSTRO-UNGARIA. Sesiunea dietei ungurești care a fost în­chisă in 17 Mai, pentru a reîncepe la 19, a dat resultate destul de slabe. Timpul a fost perdut in discursuri fără folos, cu ocasiunea bugetului, fără ca vre­una din costiunele vitale așteptate cu atăta nerăbdare să fi fost macar atinsă. Guvernul nu este de­si­gur vinovat. In mijlocul confusiunii parti­delor, ministerul a trebuit să caute a-și for­ma o majoritate pe care să se poată răză­­ma. Dar nici fusiunea partidei Deak cu stânga moderată, nici acea a conserva­torilor cu clericalii n’a putut reuși. Legile e­clesiastice, reforma impozitelor, cestiunea bancei au dispărut de la ordinea zilei nu au primit o soluțiune neîndestulătoare. In rezumat partidele parlamentare in Ungaria, neputincioase de a face ceva prin ele insuși, n’au reușit de­cât a se neutraliza una pe alta. Noua sesiune care s’a început dar a­­cum începe sub destul de rele augurii, la faculta­tea de drept din București. J­u­riul e compus din membri de la cutea de Casație, din delegați din partea mi­nisterului, și din profesori de la facul­tatea de drept de aice. Candidat este, du­pă căt știm, numai D. Lahovari. Acest concurs promite a fi foarte interesant. *** (Carnea.) Obiectul de prima ne­cesitate s’a scump t intr’un mod înspăi­mântător, așa că in anii din urmă pe a­­cest timp se vindea carnea de vacă cu 1 leu 24 parale pănă la 2 oca și acea de miel cu 36—48 parale, acum suntem expuși la vioința vânzătorilor a o cum­pără acea de vacă cu ?> lei 24 par. și acea de miel 2 lei 28 par, lucru ne­mai auzit la noi in țară, și lucru curios această scumpete extraordinară este nu­mai in Iași, in București chiar carnea e mai­eftină. Autoritățile competente ar trebui să se ocupe de această chestiune importantă, să cerceteze căușele scumpi­tei și să caute un mijloc de indreptare. Cea mai mare parte din locuitorii urbei noastre se infruptă cu carne numai la săptămăna. Cu toate că pe lângă scum­­perea carnei devin și fruptele albe mai scumpe. • *** (P­e­n­t­r­u ce abonații nu p­r­i­­mesc ziarele.) Mai toate ziarele din țar­ă se tănguesc că abonații lor nu pri­mesc regulat da unele chiar de loc nu­­merile ce li să cuvin. Cu deosebire a­­vem a ne tângui noi și ziarul „Convor­birile Literare”, la care se primesc ne­contenit reclame de la abonați. Pănă acuma se credea că din neglijență se perd sau nu să espectuese regulat ziarele de biurourile poștale. Acuma suntem iu posiție a arăta pe probe din ce causă a­­bonații nu-și primesc ziarele, și anume această causă este că unii din domnii espeditori de la biurouri găsesc cu cale­a trimite numere din ziare la prietinii D-lor lor, rupând adresele la care sunt destinate și inlocuindu-le cu altele. Ast­fel s’a petrecut d­­e­ faptul ca No. 53, al jurnalului nostru. Acesta fusese ex­pediat prin biuroul de Iași sub adresa „Teohari, Târgul Neamțu“ După căte­va zile primim acel numer inapoi de la Ga­lați însemnat fiind pe el „nu primește“. Cercetând adresa vedem că banda a fost întoarsă pe dosu și pusă pe ea adresa D-lui Gheorghe Ilieadi Galați, adresa noastră din dos este ștearsă și rasă. In năuntru pe foae vedem scris „Salutări« și iscălit, D. Brud­ea. Acest domn Bru­­dea iși permise deci a șterge adresa noa­stră, și a trimite foaea destinată unui abonat al nostru, prietenului seu, ba mai are nerușinarea a-i trimite complimente pe obiectul subtras! Tănguindu-ne la biuroul poștal, acel individ a fost amen­dat cu 20 lei noi.—Ce vra se zică ănse o asemene condem­nare, față cu descre­­ditarea ziarelor? Cănd abonații nu-și primesc foaea regulat, ei acasă redacțiu­­nea, și după repetate plângeri—cărora nu le putem face nimic, căci numai a­­tăta știm, că foile se espeduesc regulat— abonații se leapădă și ziarele sufăr o pa­gubă însemnată. Noi cerem cu tot de­­adinsul să se fee măsuri mai energice in contra unor asemene adevărate potlogă­rii, căci la din contra v’om­ fi nevoiți a ne tângui pe calea justiției, pentru dau­nele ce încercăm din asemene faptă. **... (Casieria.) Primim mai multe reclame din partea mai multor amploiați și mai cu samă agenții Polițienești că nu li să plătesc salatele regulat de că­tră Casieria generală de Iași.—Ar tre­bui să se pue capăt odată pentru tot­deauna la această neregularitate. (Les cent vierges) a treia o­­peretă dată de trupa D-rei Keller, au fost esecutată de minune, opereta in Iași este foarte plăcuta. Au escelat ca tot­deauna D-ra Keller, apoi s’au deosebit D-nii Mismakier și Genot, precum și in genere fiecare era in rolul seu și il exe­­cuta fără a lăsa nimic de dorit. Publi­cul era destul de numeros, deși nu atâ­ta ca la celelalte doue representații. *** (Hotărire nostimă.­ Înregi­străm pentru bucuria proprietarilor ur­mătoarea sentință dată de un ajutor de judecător de pace: JJi­ proprietar că­ruia chirigiu nu-i plătise chiria la ter­min, cere prin judecată ca acesta să fie dat afară resiliăndu-se contractul acuma la Sf. Gheorghie, contractul fiind făcut numai pe un an, adecă păn­ă la Sf. DI- ȘTIRI LOCALE. *** (Consiliul comunal) publică darea in antreprisă a veniturilor urmă­toare : 1) venitul rachiului termin la 18 Iunie. 2) romul, coneacul și altele, tot la 18 Iunie. 3) peștele proaspăt și sarat, temin la 31 Mai. 4) vinul indigen, ter­min la 20 Iunie 5) vitele tăete, termin la 23 Mai. *** (Concur­s). A sas­ă a început la Universitate concursul pentru o catedră Necunoscuta, Ce interes ? . . . Caută Fer­nand de Marléon, nu sunt toate inimele in­grate, nu uită toți oamenii suvenirele unei bine­faceri. Fernand, Cum? Necunoscuta. Dacă o femeie jună, orfelină, frumoasă . . . decăt a putut vedea cineva, crescută intr’o libertate necunoscută fiicelor din Europa, n’are ca dreptate, ca din ziua care a putut dispune de o imensă moșteni­re, ca se gândească să spere a câștiga îna­poi o zestre secretă? Fernand, Ce! Această avere care mi’a venit intr’un mod așa de miraculos . . . Necunoscuta, Nu era decăt o mică parte a aceleia ce va avea . . . Dar dănduVe ea află că va serviți foarte reu. Ea auzi că trăiți la Paris inconjurat de cochete și in­triganți ; pe urmă ea va preveni ruina cea apropiată; și ne­vroind a se arata ca ea singura este fericirea D-tale, eși și se du­se peste mări. Fernand: Este posibil­ atăt devotament. Necunoscuta, Da, Aceasta nu este incă tot... Fernand, urmează . . . Necunoscuta, (după un moment) In acest tim­p, «a se puse a veghea necontsnd, căuta a înțelege toate secretele tale, acele ale ami­­cilor voștri; ea angaja servitoarele d-nei de Nantes. Studia legătura saculului de Varen­­vil, și se crezu că a triumfat ... da­r-ta o iubeai, erai fericit! ... ai fi refuzat a cre­de, chiar proba scrisă a unei ast­feliu de urâte trădări! . . . Cei rămâne să facă? de­sigur a sfarma toate visele D-tale, a-ți a­­prinde imaginațiunea, și hasardul veni in ajutorul seu ... Ici un volum care conține drama lui Faust ea găsi un zapis scris de măna D tale, și fără îndoială uitat . . . A­­cest zapis era adresat diavolului... Ea lua locul seu . . . acum a știi restul . . . Fernand, Nu­­ nu știu tot—capul meu, încă slab, nu poate străbate ideile iute, mi se pare. . . dar ’s nc decis, tremur . . . o* vorbește’, D la care mai scapat de toate pericolele și nenorocirele . . . cine ești ? ... Necunoscuta. Acestă scrisoare ’ți va spu­ne!.. . cetește! . . . Fernand, (cetind) „Fiica me, dacă vre-o­dată ,ai fi bogată, nu uita, de a fi soția barba­rului care me-au scapat onoarea, a lui Fer­­­nand de Marleon» (vorbind) Aceasta scri­ I soare . . . Ce! . . . D-ta ești? . . . Necunoscuta, Emelina de bolnav fiica băr­batului ce­l ai scos din desonoarea unei ban­crute!­­Părintele meu au scris această scrisoare cu căte­va zile înainte de moartea sa. Eram incă co­pilă cănd perdui pe mama me . . . vețuiam in co­lonii lângă moșul meu, care alungase pe ginerele seu și pe urmă chiar rupse toate relațiunele cu el, dar el muri și -mi lăsă de moștenire o imensă avere! Atunci fui liberă de a împlini santa misiune cu care mi însărcinase părintele meu . . . ) (bucată din pă­­rintesu de sus se lasă la representație) Fernand, Și pe urmă? Necunoscuta, Pe urmă, puterea mea cres­cu!.. . Diavolu va dat fericirea ce iați ceruto. Dar nu cerea prețul bine­facerile sale . . . acest zapis pe care l’ai dat lui! tatăl! . . . țe-i dau! . . . poți săi rupi!... Fernand, Săi rup . . . zici? . . . Aice se căuta o parte din duo de la ac­tul al III scena III și anume cel de la urma. (Cortina cade)

Next