Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-05-16 / nr. 56
Maniu, demisionat.—Prin decret cu No. 962, din 28 Aprilie 1873, d. D. Sc. Mielescu, care actualmente ocupă postul de advocat public la județele Dorohoi și Botoșani, remăne advocat al Sfatului clasa II numai pentru județul Dorohoi, și d. A. Botez, fost advocat public, se numesc advocat al Statului clasa II la județul Botoșani. —Prin decret cu No. 964, din 28 Aprilie 1873, s’au permutat: D. D. Boldur Kostaki, actual advocat al Statului, clasa II, la județul Ismail, advocat clasa IIa la județele Fălciu-Cahul, in locul d-lui D. Craifăleanu. D. D. Craifăleanu, actual advocat al Statului, clasa I, la județele Fălciu-Cahul, advocat clasa II la județul Ismail. Aceste permutări după cererea d-lor.— Prin decret cu No. 978, din 3 Maiu 1873, d. C. Christanosko, actualmente țiitor de registre la serviciul timbrului și înregistrării din administrația centrale a financelor, s’a numit in postul de adjutore de șef de biurou la același serviciu, și D. N. Nicolescu, actualmente adjutore archival* in postul de țiitor de registre, in locul d-lui Christanosko, înaintat. Prin decret cu No. 956, din 28 Aprilie 1873, d-nu G. Tighineanu, fost președinte de tribunal, s’a numit președinte la tribunalul Rămnicu Sărat, in locul d lui Christakhe Niculcea, demisionat. Carantina in Turcia. Căteva coșuri de holeră manifestănduse la Vidin și la Pesta, guvernul otoman crezu de datorie să se impună o carantină de zece zile tuturor provenințelor din sasul Danubiului. Pănâ aici era in dreptul seu, deși carantinele sunt judecate de soiință ca puțin eficace. Inse Turcia nu e mulțumită cu această măsura, ea voi să impună României de a stabili asemenea carantină in toate porturile sale. Pentru ca această măsură se fie logică, ar fi trebuit ca România să-și închidă fruntaria sa de uscat din partea despre Austro-Ungaria, adică să se condamne la o isolare contrarie tuturor intereselor sale și aceasta fără nici o compensațiune. Guvernul a refuzat să se supună unei atari exigente și Turcia ,și a închis fruntaria oricărei provenințe din România. Mărfurile și călătorii ce vin din occident și aceia care vin numai din România, sunt forțați de a perde un timp precios și aceasta in epoca cănd transacțiunile sunt cele mai dese și importante. Guvernul romăn a protestat contra măsurilor luate de Turcia și a cerut suprimarea lor. Vom face cunoscut lectorilor noștri resultatul acestor demarșe. (Journal de Bucarest). CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea din Versailles a procedat in 20 Mai la reconstituirea biuroului seu. d. Buffet a întrunit 360 voturi contra a 289 date d-lui Martel. Au fost dar 84 membri care erau absenți sau care s’au absținut, dacă n’au votat cu bilete albe. Alegerea d-lui Buffet prevestea pe acea a d-lui de Goulard presentat de cătră dreapta la vice-președintă in locul lui Saint-Marc Girardin. In adiverd. de Goulard a fost ales iatăi vice-președinte. El a dobândit chiar mai mult căteva voturi decât d. Buffet pentru președință. Dintre cei 3 vicepreședinți de pănă acum, doi au fost realeși, DD. Benoit d’Azy și Vitet, care au capatat unul 366 voturi și celalalt 364. Al treilea d. Martel a întrunit la întâiul scrutin numai 283 voturi, la al doilea 308, și numai după al treilea scrutin, a fost ales cu 330 le voturi, contra a 323, date concurentului sen. d. de Larey. In biuronui dreapta a avut 13 numiri de președinți și 11 de Secretari, iar stânga numai 6 numiri. Numirea secretarilor n’a dat loc la nici o luptă. D. Dufaure a depus legea electorală. Vice-președintele Consiliului a declarat in urmă că guvernul primește pentru 23 Mai discuția interpelărei depusă de dreapta, și care pănă in cel de pe urmă moment a întrunit 303 iscălituri. Parisul a fost in sara de 20 Mai supus la o foarte mare emoțiune, tăcută negreșit, dar foarte reală. O mulțime nenumerată aștepta la gara de la San-Lazar întoarcerea deputaților din Versailles și rezultatul voturilor. GERMANIA. In desbaterea asupra Alsaței-Lorena, ce a avut loc in Parlamentul german, oratorii care au atacat cu mai multă înverșunare administrația guvernului imperial in nouele provinții au fost doi. Windthorst și Mallincrodt din partida ultramontană. Acuzările lor au dat cancelarului ocasiune se accentueze din nou necesitatea absolută pentru Stat de a se apara in contra întreprinderilor ultramontanismului. El a redus la justa lor valoare plângerile ipocrite a resvrătitorilor clericali, și la urmă a zis că tendințele clericale sunt un pericol permanent pentru repausul Alsaței. Sesiunea Camerilor prusiene a fost închisă, in 20 Mai, in numele regelui de cătră ministru președinte. D. Mareșal, conte de Rood, in discursul seu, a recapitulat lucrările Adunărei, in sesiunea aceasta, insistănd mai cu samă asupra importanței deosebite a legilor eclesiastice, care după convingerea guvernului vor asigura pacea intre deosebitele culte, silind pe Biserică a se consacra de acum esclusiv trebilor spirituale. Terminând ministrul președinte a constatat cu mulțumire acordul ce a domnit in această sesiune, pentru toate cestiunile esențiale, intre marele puteri ale Statului, și a exprimat speranța că nouele Adunări care vor eși din viitoarele alegeri vor fi animate de acelaș spirit de înțelegere cu Guvernul. Prințul ereditar al Germaniei și principesa Victoria au părăsit Viena ln 19 Mai spre a se duce la Veneția, saparatul Francisc Iosif, după ce a dejunat cu dânșii la reședința Hezendorf, ia însoțit pănă la gară, unde și-a luat ziua bună in modul cel mai cordial de la oaspeții săi. ITALIA. Demonstrațiile tumultuoasă care sau produs la Roma și la Neapoli, cu ocazia legei asupra corporațiilor religioase, sau repetat la florență, dar nu au tulburat serios ordinul public. O bandă de câteva sute de indivizi, strigând jos corporațiile, se dusese dinaintea palatului gubernatorului, vederea puterei armate și o somațiune au fost de ajuns spre a o împrăștia. Papa a putut să primească la 18 mai aproape la 200 persoane, dar nu le a putut ținea cuvintele obicinuite, ci a trebuit să se mărginească numai a le da binecuvântarea sa. Discuția articolelor legei asupra corporațiilor religioase, care tratează de generalate și de localurile lor, urmează cursul său in parlamentul italian D. Nicotera a propus un amendament ce ține de a esclude cel puțin pe ordinul jesuiților de la beneficiul legei, care asigură procurorilor și generalilor de ordine religioase un venit pentru cheltueli de sarcină și localurile necesare. D. Mancini a propus o măsură mai radicală: alungarea ordinului jesuiților chiar din capitala lumei catolice. D. Langa a combătut foarte tare aceste propuneri. Dar in ședința următoare parlamentul a aprobat amendamentul Nicotera, in schimb discuțiunea a fost foarte vie asupra amendamentului Mancini. Guvernul a combătut această prescripțiune totală a jesuiților prin motive de oportunitate. O moțiune a d-lui Carini care cerea ca guvernul să fie inițiativa spre a propune o lege in acest ințeles, a fost respinsă cu 179 voturi contra a 157. După acest vot D. Mancini a retras propunerea sa. SINTERA. Opera revizuirei Constituțiunii federale, care nu reușise anul trecut, la votul popular, a câștigat noile șanse de succes. Ultimele alegeri pentru consiliul federal, și impresiunea produsă de întreprinderile indrăsnețe ale ultramontanismului permit de a spera că opinia publică se va arata mai favorabilă reformei constituționale, când ea se va presenta din nou dinaintea sufragiului universal. Consiliul federal, după o depeșă din Bern, a deliberat din nou aspra acestei cestiuni, care, desigur iu sesiunea actuală va veni înaintea Adunărei naționale, a căruia vot e prevăzut, și înaintea sufragiului universal, mai luminat astăzi de cum era atunci asupra valoarei și a necesităței reformelor ce i se recomandează. AUSTRO-UNGARIA. Sesiunea dietei ungurești care a fost închisă in 17 Mai, pentru a reîncepe la 19, a dat resultate destul de slabe. Timpul a fost perdut in discursuri fără folos, cu ocasiunea bugetului, fără ca vreuna din costiunele vitale așteptate cu atăta nerăbdare să fi fost macar atinsă. Guvernul nu este desigur vinovat. In mijlocul confusiunii partidelor, ministerul a trebuit să caute a-și forma o majoritate pe care să se poată răzăma. Dar nici fusiunea partidei Deak cu stânga moderată, nici acea a conservatorilor cu clericalii n’a putut reuși. Legile eclesiastice, reforma impozitelor, cestiunea bancei au dispărut de la ordinea zilei nu au primit o soluțiune neîndestulătoare. In rezumat partidele parlamentare in Ungaria, neputincioase de a face ceva prin ele insuși, n’au reușit decât a se neutraliza una pe alta. Noua sesiune care s’a început dar acum începe sub destul de rele augurii, la facultatea de drept din București. Juriul e compus din membri de la cutea de Casație, din delegați din partea ministerului, și din profesori de la facultatea de drept de aice. Candidat este, după căt știm, numai D. Lahovari. Acest concurs promite a fi foarte interesant. *** (Carnea.) Obiectul de prima necesitate s’a scump t intr’un mod înspăimântător, așa că in anii din urmă pe acest timp se vindea carnea de vacă cu 1 leu 24 parale pănă la 2 oca și acea de miel cu 36—48 parale, acum suntem expuși la vioința vânzătorilor a o cumpără acea de vacă cu ?> lei 24 par. și acea de miel 2 lei 28 par, lucru nemai auzit la noi in țară, și lucru curios această scumpete extraordinară este numai in Iași, in București chiar carnea e maieftină. Autoritățile competente ar trebui să se ocupe de această chestiune importantă, să cerceteze căușele scumpitei și să caute un mijloc de indreptare. Cea mai mare parte din locuitorii urbei noastre se infruptă cu carne numai la săptămăna. Cu toate că pe lângă scumperea carnei devin și fruptele albe mai scumpe. • *** (Pentru ce abonații nu primesc ziarele.) Mai toate ziarele din țară se tănguesc că abonații lor nu primesc regulat da unele chiar de loc numerile ce li să cuvin. Cu deosebire avem a ne tângui noi și ziarul „Convorbirile Literare”, la care se primesc necontenit reclame de la abonați. Pănă acuma se credea că din neglijență se perd sau nu să espectuese regulat ziarele de biurourile poștale. Acuma suntem iu posiție a arăta pe probe din ce causă abonații nu-și primesc ziarele, și anume această causă este că unii din domnii espeditori de la biurouri găsesc cu calea trimite numere din ziare la prietinii D-lor lor, rupând adresele la care sunt destinate și inlocuindu-le cu altele. Astfel s’a petrecut de faptul ca No. 53, al jurnalului nostru. Acesta fusese expediat prin biuroul de Iași sub adresa „Teohari, Târgul Neamțu“ După căteva zile primim acel numer inapoi de la Galați însemnat fiind pe el „nu primește“. Cercetând adresa vedem că banda a fost întoarsă pe dosu și pusă pe ea adresa D-lui Gheorghe Ilieadi Galați, adresa noastră din dos este ștearsă și rasă. In năuntru pe foae vedem scris „Salutări« și iscălit, D. Brudea. Acest domn Brudea iși permise deci a șterge adresa noastră, și a trimite foaea destinată unui abonat al nostru, prietenului seu, ba mai are nerușinarea a-i trimite complimente pe obiectul subtras! Tănguindu-ne la biuroul poștal, acel individ a fost amendat cu 20 lei noi.—Ce vra se zică ănse o asemene condemnare, față cu descreditarea ziarelor? Cănd abonații nu-și primesc foaea regulat, ei acasă redacțiunea, și după repetate plângeri—cărora nu le putem face nimic, căci numai atăta știm, că foile se espeduesc regulat— abonații se leapădă și ziarele sufăr o pagubă însemnată. Noi cerem cu tot deadinsul să se fee măsuri mai energice in contra unor asemene adevărate potlogării, căci la din contra v’om fi nevoiți a ne tângui pe calea justiției, pentru daunele ce încercăm din asemene faptă. **... (Casieria.) Primim mai multe reclame din partea mai multor amploiați și mai cu samă agenții Polițienești că nu li să plătesc salatele regulat de cătră Casieria generală de Iași.—Ar trebui să se pue capăt odată pentru totdeauna la această neregularitate. (Les cent vierges) a treia operetă dată de trupa D-rei Keller, au fost esecutată de minune, opereta in Iași este foarte plăcuta. Au escelat ca totdeauna D-ra Keller, apoi s’au deosebit D-nii Mismakier și Genot, precum și in genere fiecare era in rolul seu și il executa fără a lăsa nimic de dorit. Publicul era destul de numeros, deși nu atâta ca la celelalte doue representații. *** (Hotărire nostimă. Înregistrăm pentru bucuria proprietarilor următoarea sentință dată de un ajutor de judecător de pace: JJi proprietar căruia chirigiu nu-i plătise chiria la termin, cere prin judecată ca acesta să fie dat afară resiliăndu-se contractul acuma la Sf. Gheorghie, contractul fiind făcut numai pe un an, adecă pănă la Sf. DI- ȘTIRI LOCALE. *** (Consiliul comunal) publică darea in antreprisă a veniturilor următoare : 1) venitul rachiului termin la 18 Iunie. 2) romul, coneacul și altele, tot la 18 Iunie. 3) peștele proaspăt și sarat, temin la 31 Mai. 4) vinul indigen, termin la 20 Iunie 5) vitele tăete, termin la 23 Mai. *** (Concurs). A sasă a început la Universitate concursul pentru o catedră Necunoscuta, Ce interes ? . . . Caută Fernand de Marléon, nu sunt toate inimele ingrate, nu uită toți oamenii suvenirele unei binefaceri. Fernand, Cum? Necunoscuta. Dacă o femeie jună, orfelină, frumoasă . . . decăt a putut vedea cineva, crescută intr’o libertate necunoscută fiicelor din Europa, n’are ca dreptate, ca din ziua care a putut dispune de o imensă moștenire, ca se gândească să spere a câștiga înapoi o zestre secretă? Fernand, Ce! Această avere care mi’a venit intr’un mod așa de miraculos . . . Necunoscuta, Nu era decăt o mică parte a aceleia ce va avea . . . Dar dănduVe ea află că va serviți foarte reu. Ea auzi că trăiți la Paris inconjurat de cochete și intriganți ; pe urmă ea va preveni ruina cea apropiată; și nevroind a se arata ca ea singura este fericirea D-tale, eși și se duse peste mări. Fernand: Este posibil atăt devotament. Necunoscuta, Da, Aceasta nu este incă tot... Fernand, urmează . . . Necunoscuta, (după un moment) In acest timp, «a se puse a veghea necontsnd, căuta a înțelege toate secretele tale, acele ale amicilor voștri; ea angaja servitoarele d-nei de Nantes. Studia legătura saculului de Varenvil, și se crezu că a triumfat ... dar-ta o iubeai, erai fericit! ... ai fi refuzat a crede, chiar proba scrisă a unei astfeliu de urâte trădări! . . . Cei rămâne să facă? desigur a sfarma toate visele D-tale, a-ți aprinde imaginațiunea, și hasardul veni in ajutorul seu ... Ici un volum care conține drama lui Faust ea găsi un zapis scris de măna D tale, și fără îndoială uitat . . . Acest zapis era adresat diavolului... Ea lua locul seu . . . acum a știi restul . . . Fernand, Nu nu știu tot—capul meu, încă slab, nu poate străbate ideile iute, mi se pare. . . dar ’s nc decis, tremur . . . o* vorbește’, D la care mai scapat de toate pericolele și nenorocirele . . . cine ești ? ... Necunoscuta. Acestă scrisoare ’ți va spune!.. . cetește! . . . Fernand, (cetind) „Fiica me, dacă vre-odată ,ai fi bogată, nu uita, de a fi soția barbarului care me-au scapat onoarea, a lui Fernand de Marleon» (vorbind) Aceasta scri I soare . . . Ce! . . . D-ta ești? . . . Necunoscuta, Emelina de bolnav fiica bărbatului cel ai scos din desonoarea unei bancrute!Părintele meu au scris această scrisoare cu căteva zile înainte de moartea sa. Eram incă copilă cănd perdui pe mama me . . . vețuiam in colonii lângă moșul meu, care alungase pe ginerele seu și pe urmă chiar rupse toate relațiunele cu el, dar el muri și -mi lăsă de moștenire o imensă avere! Atunci fui liberă de a împlini santa misiune cu care mi însărcinase părintele meu . . . ) (bucată din părintesu de sus se lasă la representație) Fernand, Și pe urmă? Necunoscuta, Pe urmă, puterea mea crescu!.. . Diavolu va dat fericirea ce iați ceruto. Dar nu cerea prețul binefacerile sale . . . acest zapis pe care l’ai dat lui! tatăl! . . . țe-i dau! . . . poți săi rupi!... Fernand, Săi rup . . . zici? . . . Aice se căuta o parte din duo de la actul al III scena III și anume cel de la urma. (Cortina cade)