Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-01-24 / nr. 9
Pentru moment preocupările guvernului sunt îndreptate mai cu samă asupra libertăților ce-și ia presa in privirea lui. Mai multe jurnale au fost suspendate sau suprimate, altele sunt privighete. Sfezile religioase intre ortodocși și schismaticii bisericii grecești au avut deja urmări deplorabile, bisericele au fost teatrul unor lupte sângeroase. Aceleași neorăndueli sau produs intre Armeno-Catolici liberi și baștiniști. Poarta temându-se de a se strica cu vreuna din puterile protectoare, se mărginește numai a sfătui pe partide să păstreze liniștea și moderarea. CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI LOCALE. (Consiliul Comunal) se ocupă actualminte cu votarea budgetului, partida cheltuelilor este deja votată. (Carte de lectură.) Știm că onorabilul Consiliu Județian, a votat un premiu de 2500 lei noi, pentru cea mai bună carte de lectură in usul școlilor primare și sătești, și că era să se numească o comisiune pentru întocmirea unui program, după care să se compună acea carte.f Aflăm că in curând se va numi acea comisiune din oameni competenți pentru a procede la lucrarea cerută. (D. Alecuț Suțu) ce a fost numit membru la Tribunal in locul D-lui Blăndiu, a refuzat de a primi acest post, după cât suntem informați. *** (Teatru.) Sămbăta trecută s’a jucat pentru prima oară de trupa noastră, una din cele mai comice piese și care a avut un mare succes. E vorba de „Viața din Lume și viața de Acasă" comedie vodevil in 5 acte de Dumanois, tradusă de D. Th. Aslan. Representațiunea acestei piese n’a lasat nimic de dorit, mai nainte de toate ea este foarte bine tradusă, stilul e ușor, așa precum să cuvine unui vodevil. Musica compusă de artistul nostru D. Caudella, e originală, melodioasă și plină de simț, mai cu samă aria căutată de D-na Dimitrescu, in rolul de Cornelia, încât privește jocul artiștilor, nu avem nimic de adăogit, decăt că toți au fost bine mai cu deosebire D. Bălănescu și D-na Sarandi, care aveau rolurile principale. După cererea generală această piesă se va mai representa# Sâmbătă in 27 Ianuarie. *** (Balul de Sâmbăta viitoare) a Reuniunei femeilor Române va fi după căt se vede foarte visitat și promite a fi din cele mai vesele. O mulțime de familii s’au hotărit a merge; și așa din iubire mutuală credem că nu vom mai avea părerea de rău a vedea sala deșartă ca la cel d’ăntei sau puțin populată ca la cel de al doilea. A propus de aceasta insă este o observație de făcut onor comitet, anume că nu este potrivit ca musica să înceteze de a mai cânta cănd se retrag de la bal persoanele din comitet, pentru că obosala unora nu este un reson pentru a lipsi pe alții de plăcere și căt despre drept, el este acelaș de vreme ce invitații plătesc intrarea. Aceasta pentru a evita scene regretabile ca acele care după cum știm s’au intămplat la balul de dăunăzi. (Balul mascat) de Duminica sara a fost foarte puțin visitat. In totul erau patru loje de spectatori. Muște erau foarte puține și după cătȚ se putea vede mai mult public mai de rând. In genere se poate observa că de vr’o cățiva ani balurile mascate merg căzănd. Societatea mai aleasă lea părăsit mai cu totul. ! Nu știm ce profit are direcțiunea de a-și ocupa in acest mod serile. Oricum să fie beneficiarile representațiilor sunt mai însemnate. Astfel cum stau lucrurile un singur bal mascat la sfirșitul carnavalului ar fi prea de ajuns. (întrunire.) Astăzi pe la paralel sala, va avea loc in Sala Universității, întrunirea tuturor lucrătorilor Români, cu scop de a forma o asociațiune.—Ar fi de dorit ca lucrătorii, să fie in un numer mai mare, pentru a se pute lua vre-o decisiune și a da un avans lucrurilor. *** (Nunțile) sunt cu deosebire rare in acest carnaval in orașul nostru. De aicia se aude pe ici pe cole de intemcerea unei noue gospodării.Acesta este un semn destul de rea despre greutatea oamenilor cum zic bătrânii. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Polonii din București au celebrat Luni in in 11 a curentei al zecilea aniversar a insurecțiunei din 1863 prin un serviciu divin ce au avut loc la biserica catolică Barat la. Libertatea de a vinde Duminica. Comuna din București in urma propunere d-lui Primar J.Vlădoeanu au hotărât să rădice oprirea de pănă acuma de a nu vinde Duminica și in zilele de sărbători. De acum înainte toate dughenile vor putea fi deschise Duminica și in zilele de serbătoare și anume acele in care se vând comestibili și tintini, la orice vară, iar celelalte după terminarea serviciului religios. Propunerea a fost primită in unanimitate. Scoală de arhitectură. Cursul școalei speciale de Arhitectură (cursul I) 2 Arhitectură (cursul al II) 2 Construcțiuni (lucrări publice) 4 Esploatarea minelor și metalurgia. 5 Silvicultura, alăturate pe lăngă facultatea de științe din București, au început la 15 Ianuarie curent. Printr’o diecisiune a Consiliului de miniștri, in urma raportului d-lui ministrul de Culte se consideră ca o lipsă de la împlinirea datoriilor, cănd d-nii magistrați și funcționari ai Statului lipsesc de la solemnitățile unde se află Măria Sa Domnitorul și unde au fost invitați. Cetim indardistul civic. „Portul nostru are aspectul unui oraș monoton, înfășurat in calmul cel rece al epocei de iarnă. Totul se pare amorțit. Naturalminte și comerciul se află intr’un calm estrem, nici o animație, nici o transacție însemnată, nici o furnicătură de lume caracteristică porturilor, nu se vede. Crisa de bani este foarte mult simțită și dă ocasiune speculanților de metal, a profita de ocasiune. Vom mai suferi poate o lună sau cel mult două, și redeschiderea navigațiunei va readuce viața cea mult dorită de toți.“ Asasinat in Galați. In 18 a. c. s’a comis un asasin regretabil de către un grec numit Andrea, contra unui jidan, chiar in piața Făinăriei, ambii speculanți de păne. Dupre oarecare dispute intre ei, relative la comerciul ce practicau, se zice că grecul a prins poate de prima furie, a înjunghiat pe jidan, și a rămas mort pe loc! Faptul barbar de a rădica viața altuia, fie el de orice națiune s’au cult, este o crimă, și prin urmare justiția credem că’și va face datoria, spre a da un exemplu celor ce se aclimatisază in țara noastră, și apoi contra legilor ei și a deplinei toleranțe, vin a ucide pe semenii lor. PROIECT DE LEGE. PENTRU CREDITUL FONDIAR ROMÂN. (Urmare). SECȚIUNEArt II. Capitalul de revirement (capital de mișcare) Art. 21. Capitalul de revirement al societății se formează din toate sumele care provin din plățile împrumutaților cu lungi termini anuități (dobânzi și amortisație) art. 44; din dobânzile produse de capitalurile sociale și de reservă art. 40 și 31; din versămintile făcute de la Împrumuturile pe scurt termin art. 6; din veniturile societății, care provin de la bunurile care au devenit proprietatea ei articolul 82; din toate sumele produse prin vânzarea acestor bunuri, din contribuțiunea de 0,80 % art. 44 plătită pe tot anul asupra cuantului împrumuturilor și in sfârșit din toate rețetele operate in favorul societăței și care formează un beneficiu. Art. 22. Capitalul de revirement se va întrebuința a plăti dobânzile cupoanelor ajunse la scădență ale scrisurilor fonetare, și a plăti scrisurile fonetare eșite la sorți. Sutimele dintre acest capital care ar rămăne disponibile se vor întrebuința a plăti obligațiunele conform art. 31, a negoeia sau a sconta scrisurile fonetare și a face avansuri asupra acestor efecte, conform § 3, art. 6. Dacă capitalul de revirement nu va fi de ajuns pentru acoperirea trebuinților sus menționate și pentru serviciile cupoanelor cu scadentă împlinită, a plății integrale a scrisurilor fonetare eșite la sorți și a cheltuelilor de administrație, suma care ar lipsi se va acoperi din capitalul de severă, și in cas cănd nici aceasta nu ar adjunge, se va plăti din capitalul social cu condițiunea inse ca suma împrumutată de la acest din urmă capital să i se restitue îndată după reacoperirea lui. Art. 23. Dăcă societatea vănzănd un bun căzut in posițiunea sa, nu va scoate toată datoria cu care acea proprietate este grevată, suma se varsă la capitalul de revirement, luăndu-se deficitul din fondurile capitalului de reservă. Dacă nici capitalul de reservă nu este de ajuns, suma care ar mai trebui se va lua din capitalul social, și se va innapoca acestui din urmă printr’o preluare asupra tuturor proprietăților angajate, in proporțiune cu ce mai remăne din datoria fie căreia din ele. SECȚIUNEA IV. Despre capitalul de reservă. Art. 24. Capitalul de reservă al societăței se urmează printr’o luare anuală de 10 % din beneficiul curat; destinațiunea lui care a complecta capitalul de revirement conform art. 22 și 23. Art. 25. Capitalul de reservă trebue se fructifeze după prescripțiunile § 3: art. 6. Art. 26. Luarea de 10% din câștigul curat pentru formarea capitalului de reservă, va inceta îndată ce acest capital se va sui la 40% din tot capitalul social. Cănd se vor face cheltueli din capitalul de reservă, sau cănd capitalul social se va fi sporit atât, incăt capitalul de reservă să nu mai represinte cifra de 40% din zisul capital social, se va începe iar a se lua câte 10% din beneficiul curat al societăței, in virtutea art. 24, și se va urma astfel până ce capitalul de reservă va fi ajuns iarăși la proporțiunea sus-menționata. SECȚIUNEA V. Despre capitalul de subvențiune. Art. 27. Pentru a se înlesni mai bine desvoltarea societăței, guvernul pune la disposițiunea creditului foncar romăn un capital de lei noi 10,000,000. Acest capital va purta numele de capital de subvențiune și va răspunde pentru plățile scrisurilor fonetare, îndată după responsabilitatea bonurilor angajate către societate. Societatea are dreptul a întrebuința acest capital potrivit § 3, art. 6, al legii de față. Art. 28. Capitalul de subvențiune va avea un cont separat in condicele societăței. Beneficiile ce se vor realisa din întrebuințarea acestui capital vor aparține capitalului de revirement al societății. In cas cănd ar fi trebuință a se face plăți din capitalul de subvențiune pentru complectarea sumelor datorite pe scrisuri fondare din causă de întârzieri de răspunderi din partea împrumutaților, suma scoasă pentru aceste plăți se va restitui capitalului de subvențiune fără întârziere, in lată ce se vor vinde imobilele împrumutaților nesolvabili. Art. 29. In cas de lichidare a afacerilor sociatăței capitalul de subvențiune se va restitui guvernului. In ori ce cas, de la al zecelea an societatea va incepe a restitui guvernului acest capital prin plați anuale de a zecea parte, astfel ca la finele anului al douăzecilea acest capital de subvențiune să-i fie inapoiat guvernului in întregul său. TITLUL III. Desprebeneficiele societăței. Art. 30. Escedentul capitalului de revirement asupra plăței cupoanelor și a scrisurilor fonetare eșite la sorți, formează beneficiul societăței. Art. 31. Pănă la plata complectă a obligațiunelor fondatorilor se va lua din beneficiele anuale ale societăței: 1. O sumă îndestulătoare pentru acoperirea cheltuelilor societăței pe exercitul următor. 2. O altă sumă pentru efectuarea plăței dobânzilor datorite obligațiunelor. 3. O sumă determinată de adunarea generală pentru plata capitalului vărsat la aceste obligațiuni Suma ce va mai ramânea se va împărți ia modul următor : a) 10a/o Pentru a se împărți directorului și membrilor consiliului de administrațiune. b) 10% Pentru formarea capitalului de reservă. c) După plata tuturor obligațiunelor sa va lua 5% a se împărți intre fondatori. d) Restul se va împărți intre toți împrumutații, fiecăruia in proporțiune cu partea din capitalul social la care are dreptul. Această sumă după avizul consiliului de administrațiune se va considera ca un acont dat asupra ploilor următoare, și se vor scădea cu dănsa la plata anuității; împrumutații se vor insclința prin ziare despre proporțiunea acestui seuzément. La începerea lucrărilor societății și pănă a nu se fi realisat beneficii îndestulătoare pentru acoperirea cheltuelilor exercițiului următor, ele se vor acoperi prin vărsări asupra obligațiunilor fondatorilor. Art. 32. Fiecare inscripțiune hipotecară dă drept la beneficiile societăței după proporțiunea adetorata valoarei împrumutate. Art. 33. Proprietățile asupra căruia se va fi luat inscripțiune in favoarea societăței remăn angajate pe tot timpul căt ține amortisarea. Art. 34. Transmisiunea imobilului angajat, fie prin vânzare, zestre, donațiune, expropriațiune sau orice altfel de altenațiune sau transacțiune nu descarcă acel imobil de la obligațiunile luate cătră creditul funciar. Imobilul angagiat poate insă fi înlocuit printr-un alt imobil de o valoare echivalent-cn Manolache. Poftim șideți, tot aveți treabă cu boerul, in care așteptațel aice. Eugenița. Domnule, dacă ați intrat odată, puteți remăne. Arbore. Mademoiselle, miile falsmorei, și sum prea ferice a contempla frumuseța dv. pentru ea sa nu abuzez de permisiunea dv. D-nu Manolache. (luând un fotoliu și puvnctul lăngă acela Eugeniței) Poftim ședeți Domnișorule. Arbore, (se pune ear Eugenița departeza puțin fotoliul seu) Mademoiselle, dacă voi smagiul meu vă incomodează vă voi ele ignari simți. Eugenița. Șideți Domnule. Arbore. Mademoiselle face lectură franceză? Eugenița. Dar, d le viața Cardinalului Ximenes regent de Spania. Arbore. Cunosc, am procurat acest uvragiu, de vroiu ve pot procurarisi, și pretarisi multe uvrage foarte interesante cei mai buni autori: Montosc, Block, Fritz și Silberg. Eugenița. Nu cunosc asemine nume și ve mulțumesc, căci am cărți de cetit. Arbore. Faceți musică? Melle? Ce musicanți ehautarisiți cu preferențe? Ve pot ave remetarisi o colecțiune prilantă de toți autorii clasici, Eugenița. Fac puțină musică și am destulă aice, merci bien. Arbore. Mademoselle nu vra se releveze nimic de la mine, cănd eu din fundul inimei și din adâncul animei ași suheta se o servesc cu pricipitațiune. Eugenita. Mulțumiri-le de bunătate. Arbore, (cu un glan tremurând) Mademoiselle inima me e gata a inonda picioarele dv. d’un secret ce debordează, lasați această inimă ardindă să spue ce simte in momenturile aceste de fericire. Eugenița. (intrerumpăndul și acuzăndu-se in picioare) Domnule, ve rog... Arbore. Mademoiselle, permiteți inimei mele suferinde, glasului meu plăpânde, se spue ce ea simte, buzele mele suferinde vor reproduce exact amente vroința ei și.. . Eugenița. (esc repede din odae, amenință pe C-nu Manolache cu degetul, trântește ușa SCENA XIV. Gnu Manolache, Arbore. C-nu Manolache. Ai fost dragul meu pre iutișor, din doua vorbe tronc vii la amori, in casele boerești nu se fac lucrurile așa sfhiosghioare. Eu unul am pățit’o slut de a spune duduța”cuconului, am să mănânc un perdar. Arbore. Se lași moșule pe mine, am se fac ca această fețișoară să zbere după mine, săi sfâșie inima cănd m’a zări, să easă pe ferești, hai daghe!! Știu a face, habar se nai. C-nu Manolache,Fâfătul meu cum știi, ai încălecat pe magari, ținete macar de coadă, căci frăți nu are. SCENA XV. C-nu Neculai, C-nu Manolache, Arbore. C-nu Neculai, (intră suparat) Aici sunteți, sluga dumitale d-le Arbore. Arbore, Salutare, onorabilul meu domn. C-nu Neculai. (puindu-se pe canape) In adevér, Camera au fost disolvată, și după cum m’am încredințat de la vărul Constantin și de la C-nu Petrachi Mostacopulo bine a făcut guvernul de a disolvat'o, căci de erați incă multă vreme stăpâni (ertați că vă vorbesc prietinește) pe puterea legislativă, ați fi pus bine la cale țara, a ferim dv. bine porniseși lucrurile, dv. din majoritate au fost niște soldați la ordinul d-lui ministru Rasotescu și a d-lui consul Brateanstein. Apoi in partidul dv. Să ne lăsem noi cu nădejde că veți Îndrepta țara de cele rele? Nu mi ți erta. Astă dată o plec și eu la alegere, v o vota in județul meu pentru cel mai mare resboinic a dv. să știu bine că prefectul m’a face seam 13 mii galb. pagubă in loc de 3 mii ce a făcut se păgubesc când am votat contra vroinței lui. Am văzut că da rău a mers politica dv. dar nu me mir dacă ea lua izvorul ei din pasagiu. Arbore. C ne Neculai, aceste sunt invențiuni, calomnii, Dumnezeu ferească, cum noi am fi... da cum se poate... am fost sinceri mandatari ai națiunei și cu onoare am purtat drapelul naționalităței, libertății, egalității, fraternităței, și-l vom purta de căteori ne va veni la socoteală ca... C-nu Neculai. Ca să vă meargă trebile bine.— Să lăsem însă politica și se venim la treaba de care mi-a vorbit Manolachi. Arbore. Tocmai pentru acea venisem și eu la d-voastră. C-nu Neculai. Cred că Manolachi au rupt prețul, in doua vorbe putem sfirși târgul: se-mi dai 18 mii galb. și eu iți dau moșia. (Va urma). V. F.