Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-01-24 / nr. 9

Pentru moment preocupările guvernului sunt îndreptate mai cu samă asupra liber­tăților ce-și ia presa in privirea lui. Mai multe jurnale au fost suspendate sau supri­mate, altele sunt privighete. Sfezile religioase intre ortodocși și schis­maticii bisericii grecești au avut deja ur­mări deplorabile, bisericele au fost teatrul unor lupte sângeroase. Aceleași neorăndueli sau produs intre Armeno-Catolici liberi și baștiniști. Poarta temându-se de a se stri­ca cu vre­una din puterile protectoare, se mărginește numai a sfătui pe partide să păstreze liniștea și moderarea. CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI LOCALE. (Consiliul Comunal) se ocupă ac­­tualminte cu votarea budgetului, partida cheltuelilor este deja votată. (Carte de lectură.) Știm că ono­rabilul Consiliu Județian, a votat un premiu de 2500 lei noi, pentru cea mai bună carte de lectură in usul școlilor primare și sătești, și că era să se numească o comisiune pen­tru întocmirea unui program, după care să se compună acea­ carte.f Aflăm că in curând se va numi acea comisiune din oameni com­petenți pentru a procede la lucrarea cerută. (D. Alecuț Suțu) ce a fost numit membru la Tribunal in locul D-lui Blăndiu, a refuzat de a primi acest post, după cât suntem informați. *** (Teatru.) Sămbăta trecută s’a jucat pentru prima oară de trupa noastră, una din cele­ mai comice piese și care a avut un mare succes. E vorba de „Viața din Lume și viața de Acasă" comedie vodevil in 5 ac­te de Dumanois, tradusă de D. Th. Aslan. Representațiunea acestei piese n’a lasat ni­mic de dorit, mai nainte de toate ea este foarte bine tradusă, stilul e ușor, așa pre­cum să cuvine unui vodevil. Musica compu­să de artistul nostru D. Caudella, e origi­nală, melodioasă și plină de simț, mai cu samă aria căutată de D-na Dimitrescu, in rolul de Cornelia, încât privește jocul ar­tiștilor, nu avem nimic de adăogit, decăt că toți au fost bine mai cu deosebire D. Bă­­lănescu și D-na Sarandi, care aveau roluri­le principale. După cererea generală această­­ piesă se va mai representa# Sâmbătă in 27 Ianuarie. *** (Balul de Sâmbăta viitoare) a Reuniunei femeilor Române va fi după căt se vede foarte visitat și promite a fi din ce­le mai vesele. O mulțime de familii s’au hotărit a merge; și așa din iubire mutuală credem că nu vom mai avea părerea de rău a vedea sala deșartă ca la cel d’ăntei sau puțin populată ca la cel de al doilea. A propus de aceasta insă este o observație de făcut onor­ comitet, anume că nu este potrivit ca musica să înceteze de a mai cân­ta cănd se retrag de la bal persoanele din comitet, pentru că obosala unora nu este un reson pentru a lipsi pe alții de plăcere și căt despre drept, el este acelaș de vreme ce invitații plătesc intrarea. Aceasta pentru a evita scene regretabile ca acele care du­pă cum știm s’au intămplat la balul de dă­­unăzi. (Balul mascat) de Duminica sara a fost foarte puțin visitat. In totul erau patru loje de spectatori. Muște erau foarte puține și după cătȚ se putea vede mai­ mult public mai de rând. In genere se poate ob­serva că de vr’o căți­va ani balurile mas­cate merg căzănd. Societatea mai aleasă le­­a părăsit mai cu totul. ! Nu­ știm ce­­ profit are direcțiunea de a-și ocupa in acest mod serile. Ori­cum să fie beneficiarile represen­­tațiilor sunt mai însemnate. Astfel cum stau lucrurile un singur bal mascat la sfirșitul carnavalului ar fi prea de ajuns. (întrunire.) Astăzi pe la parale­l sala, va avea loc in Sala Universității, în­trunirea tuturor lucrătorilor Români, cu scop de a forma o asociațiune.—Ar fi de dorit ca lucrătorii, să fie in un numer mai mare, pentru a se pute lua vre-o decisiune și a da un­­ avans lucrurilor. *** (Nunțile) sunt cu deosebire rare in acest carnaval in orașul nostru. De aicia se aude pe ici pe cole de intemcerea unei noue gospodării.­Acesta este un semn destul de rea despre greutatea oamenilor cum zic bă­trânii. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Polonii din București au celebrat Luni in in 11 a curentei al zecilea aniversar a in­­surecțiunei din 1863 prin un serviciu divin ce au avut loc la biserica catolică Barat­ la. Libertatea de a vinde Duminica. Comuna din București in urma propunere­ d-lui Pri­mar J.Vlădoeanu au hotărât să rădice oprirea de pănă acuma de a nu vinde Duminica și in zilele de sărbători. De acum înainte toate dughenile vor putea fi deschise Duminica și in zilele de serbătoare și anume acele in care se vând comestibili și tintini, la ori­ce vară, iar celelalte după terminarea servici­ului religios. Propunerea a fost primită in unanimitate. Scoală de arhitectură. Cursul școalei spe­ciale de­­ Arhitectură (cursul I) 2 Arhitec­tură (cursul al II) 2 Construcțiuni (lucrări publice) 4 Esploatarea minelor și metalur­gia. 5 Silvicultura, alăturate pe lăngă fa­cultatea de științe din București, au început la 15 Ianuarie curent. Printr’o diecisiune a Consiliului de miniș­tri, in urma raportului d-lui ministru­l de Culte se consideră ca o lipsă de la împli­nirea datoriilor, cănd d-nii magistrați și func­ționari ai Statului lipsesc de la solemnită­țile unde se află Măria Sa Domnitorul și unde au fost invitați. Cetim in­dardistul civic. „Portul nostru are aspectul unui oraș monoton, înfășurat in calmul cel rece al epocei de iarnă. Totul se pare amorțit. Naturalminte și comerciul se află intr’un calm estrem, nici o animație, nici o transacție însemnată, nici o furnică­tură de lume caracteristică porturilor, nu se vede. Crisa de bani este foarte mult simțită și dă ocasiune speculanților de metal, a pro­fita de ocasiune. Vom mai suferi poate o lună sau cel mult două, și redeschider­ea navigațiunei va readuce viața cea mult do­rită de toți.“ Asasinat in Galați. In 18 a. c. s’a comis un asasin regretabil de către un grec numit Andrea, contra unui jidan, chiar in piața Făinăriei, ambii speculanți de păne.­­ Du­pre oare­care dispute intre ei, relative la comerciul ce practicau, se zice că grecul a prins poate de prima furie, a înjunghiat pe jidan, și a rămas mort pe loc! Faptul bar­bar de a rădica viața altuia, fie el de ori­ce națiune s’au cult, este o crimă, și prin urmare justiția credem că’și va face dato­ria, spre a da un exemplu celor ce se acli­­matisază in țara noastră, și apoi contra le­gilor ei și a deplinei toleranțe, vin a ucide pe semenii lor. PROIECT DE LEGE. PENTRU CREDITUL FONDIAR ROMÂN. (Urmare). SECȚIUNEArt II. Capitalul de revirement (capital de mișcare) Art. 21. Capitalul de revirement al socie­tății se formează din toate sumele care pro­vin­­ din plățile împrumutaților cu lungi ter­mini anuități (dobânzi și amortisație) art. 44; din dobânzile produse de capitalurile soci­ale și de reservă art. 40 și 31; din versă­­mintile făcute de la Împrumuturile pe scurt termin art. 6; din veniturile societății, care provin de la bunurile care au devenit pro­prietatea ei articolul 82; din toate sumele produse prin vânzarea acestor bunuri, din contribuțiunea de 0,80 % art. 44 plătită pe tot anul asupra cuantului împrumuturilor și in sfârșit din toate rețetele operate in fa­vorul societăței și care formează un beneficiu. Art. 22. Capitalul de revirement se va în­trebuința a plăti dobânzile cupoanelor ajun­se la scădență ale scrisurilor fonetare, și a plăti scrisurile fonetare eșite la sorți. Su­­timele dintre acest capital care ar rămăne dis­ponibile se vor întrebuința a plăti obligați­­unele conform art. 31, a negoeia sau a scon­ta scrisurile fonetare și a face avansuri a­­supra acestor efecte, conform § 3, art. 6. Dacă capitalul de revirement nu va fi de ajuns pentru acoperirea trebuinților sus men­ționate și pentru serviciile cupoanelor cu scadentă împlinită, a plății integrale a scri­surilor fonetare eșite la sorți și a cheltue­­lilor de administrație, suma care ar lipsi se va acoperi din capitalul de severă, și in cas cănd nici aceasta nu ar adjunge, se va plă­ti din capitalul social cu condițiunea inse ca suma împrumutată de la acest din urmă capital să i se restitue îndată după reacope­rirea lui. Art. 23. Dăcă societatea vănzănd un bun căzut in posițiunea sa, nu va scoate toată datoria cu care acea proprietate este greva­tă, suma se varsă la capitalul de revirement, luăndu-se deficitul din fondurile capitalului de reservă. Dacă nici capitalul de reservă nu este de ajuns, suma care ar mai trebui se va lua din capitalul social, și se va in­­napoca acestui din urmă printr’o preluare asupra tuturor proprietăților anga­jate, in proporțiune cu ce mai remăne din datoria fie­ căreia din ele. SECȚIUNEA IV. Despre capitalul de reservă. Art. 24. Capitalul de reservă al societăței se urmează printr’o luare anuală de 10 % din beneficiul curat; destinațiunea lui care a complecta capitalul de revirement conform art. 22 și 23. Art. 25. Capitalul de reservă trebue se fructifeze după prescripțiunile § 3: art. 6. Art. 26. Luarea de 10% din câștigul cu­rat pentru formarea capitalului de reservă, va inceta îndată ce acest capital se va sui la 40% din tot capitalul social. Cănd se vor face cheltueli din capitalul de reservă, sau cănd capitalul social se va fi sporit atât, incăt capitalul de reservă să nu mai represinte cifra de 40% din zisul capital social, se­ va începe iar a se lua câte 10% din beneficiul curat al societăței, in virtutea art. 24, și se va urma astfel până ce capitalul de reservă va fi ajuns iarăși la proporțiunea sus-menționata. SECȚIUNEA V. Despre capitalul de subvențiune. Art. 27. Pentru a se înlesni mai bine des­­voltarea societăței, guvernul pune la dispo­­sițiunea creditului fonc­ar romăn un capital de lei noi 10,000,000.­­ Acest capital va purta numele de capital de subvențiune și va răspunde pentru plăți­le scrisurilor fonetare, îndată după respon­sabilitatea bonurilor anga­jate către societate. Societatea are dreptul a întrebuința acest capital potrivit § 3, art. 6, al legii de față. Art. 28. Capitalul de subvențiune va a­­vea un cont separat in condicele societăței. Beneficiile ce se vor realisa din întrebu­ințarea acestui capital vor aparține capita­lului de revirement al societății. In cas cănd ar fi trebuință a se face plăți din capitalul de subvențiune pentru com­­­plectarea sumelor datorite pe scrisuri fond­­­are din causă de întârzieri de răspunderi din partea împrumutaților, suma scoasă pen­tru aceste plăți se va restitui capitalului de subvențiune fără întârziere, in lată ce se vor vinde imobilele împrumutaților nesolvabili. Art. 29. In cas de lichidare a afacerilor sociatăței capitalul­­ de subvențiune se va restitui guvernului. In ori ce cas, de la al zecelea an societa­tea va incepe a restitui guvernului acest ca­pital prin plați anuale de a zecea parte, astfel ca la finele anului al douăzecilea a­­cest capital de­­ subvențiune să-i fie inapo­­iat guvernului in întregul său. TITLUL III. Despre­­beneficiele societăței. Art. 30. Escedentul capitalului de revire­ment asupra plăței cupoanelor și a scrisuri­lor fonetare eșite la sorți, formează benefi­ciul societăței. Art. 31. Pănă la plata complectă a obli­­gațiunelor fondatorilor se va lua din bene­­ficiele anuale ale societăței: 1. O sumă îndestulătoare pentru acoperi­rea cheltuelilor societăței pe exercitul ur­mător. 2. O altă sumă pentru efectuarea plăței dobânzilor datorite obligațiunelor. 3. O sumă determinată de adunarea ge­nerală pentru plata capitalului vărsat la a­­ceste obligațiuni Suma ce va mai ramânea se va îm­părți ia modul următor : a) 10a/o Pentru a se împărți directorului și membrilor consiliului de administrațiune. b) 10% Pentru formarea capitalului de reservă. c) După plata tuturor obligațiunelor sa va lua 5% a se împărți intre fondatori. d) Restul­ se va împărți intre toți împrumu­tații, fie­căruia in proporțiune cu partea din capitalul social la care are dreptul. Această sumă după avizul consiliului de administra­țiune se va considera ca un acont dat asu­pra pl­oilor următoare, și se vor scădea cu dănsa la plata anuității; împrumutații se vor insclința prin ziare despre proporțiunea acestui seuzément. La începerea lucrărilor societății și pănă a nu se fi realisat beneficii îndestulătoare pentru acoperirea cheltuelilor exercițiului ur­mător, ele se vor acoperi prin vărsări asu­pra obligațiunilor fondatorilor. Art. 32. Fie­care inscripțiune hipotecară dă drept la beneficiile societăței după pro­porțiunea ad­etorata valoarei împrumutate. Art. 33. Proprietățile asupra căruia se va fi luat inscripțiune in favoarea societăței re­­măn angajate pe tot timpul căt ține amor­­tisarea. Art. 34. Transmisiunea imobilului anga­jat, fie prin vânzare, zestre, donațiune, ex­­propriațiune sau ori­ce altfel de altenați­­une sau transacțiune nu descarcă acel imo­bil de la obligațiunile luate cătră creditul funciar. Imobilul angagiat poate insă fi înlocuit printr-un alt imobil de o valoare echivalen­t-cn Manolache. Poftim șideți, tot aveți treabă cu boerul, in care așteptațel aice. Eugenița. Domnule, dacă ați intrat odată, puteți remăne. Arbore. Mademoiselle, miile fals­morei, și sum prea ferice a contempla frumuseța dv. pentru­ ea sa nu abuzez de permisiunea dv. D-nu Manolache. (luând un fotoliu și puvnctul lăngă acel­a Eugeniței) Poftim ședeți Domni­­șorule. Arbore, (se pune ear Eugenița departeza puțin fo­toliul seu) Mademoiselle, dacă voi sm­agiul meu vă incomodează vă voi ele ignari sim­ți. Eugenița. Șideți Domnule. Arbore. Mademoiselle face lectură franceză? Eugenița. Dar, d­ le viața Cardinalului Ximenes regent de Spania. Arbore. Cunosc, am procurat acest uvra­­giu, de vroiu­ ve pot procurarisi, și preta­­risi multe uvrage foarte interesante cei mai buni autori: Montosc, Block, Fritz și Silberg. Eugenița. Nu cunosc asemine nume și ve mulțumesc, căci am cărți de cetit. Arbore. Faceți musică? M­elle? Ce musi­­canți ehautarisiți cu preferențe? Ve pot a­ve remetarisi o colecțiune prilantă de toți autorii clasici, Eugenița. Fac puțină musică și am des­tulă aice, merci bien. Arbore. Mademoselle nu vra se releveze nimic de la mine, cănd eu din fundul ini­­mei și din adâncul animei ași suheta se o servesc cu pricipitațiune. Eugenita. Mulțumir­i-le de bunătate. Arbore, (cu un glan tremurând) Mademoiselle inima me e gata a inonda picioarele dv. d’un secret ce debordează, lasați această i­­nimă ardindă să spue ce simte in momen­­turile aceste de fericire. Eugenița. (intrerumpăndul și acuzăndu-se in pi­cioare) Domnule, ve rog... Arbore. Mademoiselle, permiteți inimei me­le suferinde, glasului meu plăpânde, se spue ce ea simte, buzele mele suferinde vor re­produce exact am­ente vroința ei și.. . Eugenița. (esc repede din odae, amenință pe C-nu Manolache cu degetul, trântește ușa­ SCENA XIV. G­nu Manolache, Arbore. C-nu Manolache. Ai fost dragul meu pre iutișor, din doua vorbe tronc vii la amori, in casele boerești nu se fac lucrurile așa sfhiosghioare. Eu unul am pățit’o slut de a spune duduța”cuconului, am să mănânc un perdar. Arbore. Se lași moșule pe mine, am se fac ca această fețișoară să zbere după mine, săi sfâșie inima cănd m’a zări, să easă pe ferești, hai daghe!! Știu a face, habar se nai. C-nu­­ Manolache,­­Fâ­fătul meu cum știi, ai încălecat pe magari, ținete macar de coadă, căci frăți nu are. SCENA XV. C-nu Neculai, C-nu Manolache, Arbore. C-nu Neculai, (intră suparat) Aici sunteți, sluga dumitale d-le Arbore. Arbore, Salutare, onorabilul meu domn. C-nu Neculai. (puindu-se pe canape) In ade­­vér, Camera au fost disolvată, și după cum m’am încredințat de la vărul Constantin și de la C-nu Petrachi Mostacopulo bine a fă­cut guvernul de a disolvat'o, căci de erați incă multă vreme stăpâni (ertați că vă vorbesc prietinește) pe puterea legislativă, ați fi pus bine la cale țara, a ferim dv. bine pornise­și lucrurile, dv. din majoritate au­ fost niște soldați la ordinul d-lui ministru Rasotescu și a d-lui consul Brateanstein. Apoi in par­tidul dv. Să ne lăsem noi cu nădejde că veți Îndrepta țara de cele rele? Nu mi ți erta. Astă dată o plec și eu la alegere, v o vota in județul meu pentru cel mai mare resboinic a dv. să știu bine că prefectul m’a face se­am 13 mii galb. pagubă in loc de 3 mii ce a făcut se păgubesc când am vo­tat contra vroinței lui. Am văzut că­ da rău a mers politica dv. dar nu me mir dacă ea lua izvorul ei din pasagiu. Arbore. C ne Neculai, aceste sunt inven­­țiuni, calomnii, Dumnezeu ferească, cum noi am fi... da cum se poate... am fost sin­ceri mandatari ai națiunei și cu onoare am­ purtat drapelul naționalităței, libertății, ega­lității, fraternităței, și-l vom purta de căte­­ori ne va veni la socoteală ca... C-nu Neculai. Ca să vă meargă trebile bine.— Să lăsem însă politica și se venim la treaba de care mi-a vorbit Manolachi. Arbore. Tocmai pentru acea venisem și eu la d-voastră. C-nu Neculai. Cred că Manolachi au rupt prețul, in doua vorbe putem sfirși târgul: se-mi dai 18 mii galb. și eu iți dau moșia. (Va urma). V. F.

Next