Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-07-15 / nr. 81
dintre cele mai complecte. Visitănd aceste frumoase stabilimente imi-am zis: Cum n'ar merge o țară înainte cănd un singur om face atâtea sacrificii, lucrează cu atâta stăruință pentru înflorirea agriculturei și industriei. P. S. Aurelian, Vice-președinte in juriul internațional. (Revista Științifică). ȘTIRI DIN VITRU. La 28 Iunie espirat, pe la orele șese postmeridiane, aprinzăndu-se in orașul Roman o baratcă, focul s’a întins la localul primăriei, care a ars împreună cu cazarma pompierilor și alte trei case. Arhiva comunală și valorile casei au putut fi scăpate. La 2 iulie curent, pe la orele 2 post-meridiane, pe timpul unei furtuni, ivinduse foc ia tărgul Fălciu, din județul Fălciu, a ars mai mult de jumătate. Locuitorii au scos prea puține din obiectele lor, zece au ars și mulți au rămas fără nici un adjutor. Focul a nimicit localurile biuroului telegrafic, sub-prefecturei, judecătorului de pace, primăriei și cazarma călărașilor cu cea mai mare parte din arhivele lor. Șeful stației telegrafice, căutănd să scape aparatele și Casa iu care erau grupurile cu bani, cari s’au și scăpat, a lăsat toate ale sale de au ars. Guvernul, îndată după primirea știrii despre această nenorocită întâmplare, a venit in adjutorul locuitorilor incendiați cu suma de lei trei mii, și tot odată a regulat să se deschidă și subscripțiuni voluntarie in toată țara. (Comunicat.) Sperăm că orice bun roman și creștin nu va intărzia a veni in ajutorul nefericiților compatrioți. Nu știm incă dacă s’au însărcinat pană acum persoane anumite cu adunarea subscripțiunilor voluntarie. Credem că cei încredințați cu aceasta nu vor intărzia a face apelul necesariu și a se pune in comunicațiune cu publicul. CURIERUL DE IAȘI. CONSILIUL MINIȘTRILOR. Jurnal. In ședința sea de astăzi, Marți, 26 luniu 1873, Luănd in deliberare referatul D-lui ministru al financier sub No. 16.478, prin care arată că mai mulți comercianți din județul Vlașca, antreprenori de restaurante de pe la gări, cum și prefecții și casierii de Tecuciu, Botoșani, Ismail, Romanați, Dămbovița și Vlașca, prin relațiile înregistrate la No. 2,008 și 2,009, și raporturile No. 6,007, 1,119, 1,081, 6,843 și 3,586, ce au supus cu ocasiunea aplicării legii licențelor, cer a li se da deslegare asupra cestiunilor următoare: 1. Unii comercianți, pe lăngă principalul comerciu de băcănie și cofetărie, debitează și băuturi spirtoase, după cum urmează: cumpera de la comercianți cu rădicata quantități de spirt brut, ii destilează dânșii prin casane și’l vănd cu ocaua și de multe ori cu vadra, de la 10—20 vedre, către detailiști; osebit de aceasta, desfac in același mod alte băuturi spirtoase străine și vinuri indigene ce aduc. Acești comercianți se pot considera ca făcând negoțiul de băuturi cu rădicata sau cu detailiști ? II. Dacă antreprenorii de restaurante de la gări, cari sunt obligați prin contractele luate de la ministerul lucrărilor publice pentru a vinde după o tarifă fixată tot felul de mâncări, băuturi spirtoase etc., urmează a se impune la taxa licențelor sau nu? III. Dacă debitanții de băuturi din târgurile și tărgușoarele cari fac parte din comunele rurale urmeaza a fi asimilați debitanților de prin comunele urbane, și prin urmare scutiți de restricțiunile art. 8 și 24 din lege sau nu? IV. Dacă comercianții de băuturi, cari vănd cu vadra la detailiști, cum și cu amănuntul către consumatori, urmează a fi să impune taxa de comercianți cu rădicata sea de detailiști ? Asemenea dacă cei taxați cu amănuntul pot debita și cu venăra in mici quantități? V. Dacă debitanții cari continuă cu vindearea băuturilor spirtoase până la finele lunii iuliu, fără a fi făcut declarațiuni de a li se libera cuvenitele licențe, urmează a fi considerați ca vinzători frauduloși sau nu? Avănd in vedere avisul consiliului D-lor efori advocați asupra acestor 5 cestiuni și anume : „Asupra cestiunii ” , chiar din cuvintele despuse aici (in telegrama comercianților) „ resultă că reclamanții sunt comercianți cu „ rădicata. „ Cestiunea aceasta fiind pusă in desbarterea Camerei, amendamentul a fost respins. „ Prin urmare vor rămânea supuși la plata „licenței de comercianți cu rădicata"”. Asupra cestiunii II, relativă la antreprenorii de restaurante de la gaze: „Considerând că motivele expuse de refl clamanți pot să legitimeze o schimbare a „ prețurilor din tarifă, fară nu a se face o „ escepțiune la lege, care nu s’a prevăzut. „ Pentru aceste motive, suntem de părere „ că cererea de faciă și oricare altă ana„ logă este neadmisibilă“. Asupra cesiunii III, in privința comercianților de băuturi spirtoase din târgurile cari fac parte din comunele rurale: „ Rezultă atât din litera căt și din spiritul sau economia legii, că art. 1st și 24 „ este aplicabile asupra debitanților aflați „ in târgurile din comunele rurale". Asupra mitiunii IV, relativă la comercianții taxați cu amănuntul, dacă pot debita și cu vadra: „ Suntem de părere ca comercianții detailiști, cănd vănd cu vadra, pot să fie clasați intre comercianții cu rădicata numai „ cănd fac asemenea vănzoare nu d’a dreptul „ către consumatori, ci către alți detailiști". Asupra cestiunii V, relativă la comercianții cari nu’și procură licență, căutând a’și desface băuturile in luna iulie: „ Suntem de părere că comercianții cari „ ar voi să beneficieze de termenul acordat „ de art. 7. și in intervalul lunei iuliu, reflectănd și voind a părăsi comerciul, nu „ poate să li se aplice disposițiunea art. 12, „ de cât de la 1 August, dacă ar continua „ și peste acest termen". Consiliul, unindu-se cu opiniunea D-lui ministru al finanțelor, aprobă avisul unor efori advocați emis asupra cestiunilor de la art. I, II, IV și V, care va face parte din regulament. Căt pentru cestiunea de la art. III, văzând ca legea,care este destul de explicită, prevede că această restrictune să se aplice numai la comunele rurale, in sate, cătune, cârciumile isolate sau pe la drumuri, consiliul autorisă pe ministru al financelor a urma in consecință. D. ministru de finance va aduce la îndeplinire disposițiunile acestui jurnal, sub reserva sancționării Domnesci ulterioară, conform decretului cu No. 1,205, de la 9 Iunie 1863. Miniștri : L. Catargi, Florescu, B. Boerescu, Chr. Tell. No. 14. (Monitorul). Direcția generală a serviciului sanitar. TABLOU de mișcarea holerei in România după științele telegrafice primite de la 10—11 Mie 1873. Județul Brăila, comuna Brăila, de la 9 Iulie, bolnavi vechi 26, noi 35, total 61, munți 5, însănătoșiți 12, remași bolnavi 44. Județul Covurluiu, comuna Galați, de la 9-10 iulie, bolnavi vechi 59, noi 16, total 75, morți 2, însănătoșiți 24, remași bolnavi 49. Comuna Severin, de la 9—10 iulie, bolnavi vechi 1, noi 4, total 8, morți 2, nătoșiți 4, remași bolnavi 2. Județul Mehedinți, comuna Șcheia, de la 9—10 iulie, bolnavi vechi 5, noi 1, total 0, morți 1, însănătoșiți 1, remași bolnavi 4. Comuna Cerneți, de la 9—10 iulie, bolnavi vechi 4, total 4, remași bolnavi 4. Județul Ialomița, comuna Călărași, la 10 Iulie, bolnavi vechi 4, noi 9, total 13, morți 2, însănătoșiți 3, remași bolnavi 8. Judțul Chul, comuna Cahul, la 10 iulie, bolnavi noi 4 total 4, remași bolnavi 4. Comuna Craiova, de la 9—10 iulie, bolnavi vechi 42, noi 35, total 77, morți 16, însănătoșiți 26, remași bolnavi 35. Comuna Calafat, de la 8—9 Iulie, bolnavi noi 2, total 2, însănătoșiți 2. Comuna Ciutura, de la 9—10 iulie, bolnavi vechi 34, noi 8, total 42, însănătoșiți 35, remași bolnavi 7. Județul Doljiu, Comuna Dobridoru, de la 8—9 iulie, bolnavi vechi 9, noi 6, total 15, însănătoșiți 13, remași bolnavi 2. Comuna Risipiți, de la 6—9 iulie, bolnavi vechi 39, noi 36, total 75, morți 18, însănătoșiți 31, remași bolnavi 26. Comuna Cetatea, de la 7—10 iulie, bolnavi vechi 22, noi 71, total 93, morți 16, însănătoșiți 46, remași bolnavi 31. Totalul general, bolnavi vechi 248, noi 227, suma 475, morți 62, însănătoșiți 197, remași bolnavi 216. Observațiune. In Măgurele și Ismail s’a mai arătat căte un cas de holeră. In județul Covurlui, comuna Cișmelele, s’au aratat doue cașuri: închiderea sesiunei va urma incurănd după votarea legii Ernoul, și femele vor ținea până in cele d’intăiu zile ale lunei Noemurit. O contrapropunere din partea unui deputat din dreapta, ce avea de scop a face ca deschiderea sesiunei viitoare a Camerei se coincidă cu eliberarea teritoriului, nu are prospect de a reuși. Majoritatea voeste a prelungi vacanța cu orice preț, pentru a-și prelungi astfel in pe căt e posibil mandatul seu. Același motiv o face de a vota propunerea Ernőul. Majoritatea nu voește cu nici un preț a permite să se vorbească despre disolvarea Adunării, nici in Adunare și cu atât mai puțin afară. După dănsa a arăta temeiurile cari trebue se determine pe Adunarea națională de a se disolva, înseamnă a o ofensa. Astfel in etesa care o susțin un însemnat număr din dreapta, și ei sunt incuragiați in acest mod de a judeca lucrurile prin cea mai mare parte a jurnalelor reacționare, cari desaprobă pe ministrul justiției pentru că s’a lăsat a se intimida de protestările stângei și a mărginit puterea de lege a numitului proiect numai asupra articulelor disoluționiste ale presei. Cu oarecare aparență de temeiu ei dovedesc ca, dacă asemenea articule trebue a le considera ca delicte, discursurile de același înțeles, fie pronunțate chiar de mandatarii sufragiului universal, sunt pe același temeiu delicte și trebuesc prescrise. Inse nu toți membrii dreptei trăesc la același curent de idei. Unul din acești membri, D. Baragnon, a depus un amendament prin care a se interzică comisiunei de permanență in mod absolut de a autoriza urmări in contra vreunui deputat. De altă parte, D. Roucher, care s-a pronunțat in contra legii Ernoul, propune de se da guvernului dreptul de urmărire directă, sub respunderea sa, și afară de bonapartiști mulți din legitimiști susțin această propunere care altă dată a fost aplicată cu dibăcie de fostul ministru imperial. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Este probabil că interpelațiunea ce avea de scop a face guvernului in privința politicei sale, va fi înlocuită deocamdată prin raportul de lege Ernoul, care se va ceti in cea d’intăiu ședință a Adunării naționale. GERMANIA. Unitatea Germaniei se întărește pe zi ce merge mai mult. Dăunăzi era la ordinea zilei unitatea judiciară; astăzi, Monitoriul imperiului german publică legea despre unitatea monetară, sancționată de Împăratul, in 7 Iulie s. n. la Ems. De acum Germania, care prin diversitatea și zeul curs al monedelor sale insufla pănă acum atâta Îngrijire străinilor, nu va mai avea decât un singur soiu de monedă cu armele imperiului, care va avea același titlu aceeași numire și aceeași valoare in toată întinderea confederațiunei. Monedele actuale se vor demonetiza și se vor retrage din circulațiune, conform disposițiunilor legii, in aceeași măsură in care se vor emite monede imperiale. Monedele imperiale, deși cu totul identice in privința formei și numirei lor, totuși, prin o concesiune făcută prerogativelor particulariste, vor purta efigia suveranilor confederați sau armele cetăților libere cari le vor emite. Aceste monede se scot sub garanția imperiului, și cătățimea care trebue scoasă e regulată prin lege. Scoaterea din curs a tuturor celorlalte monede aflătoare pănă acum in circulațiune și a monedelor străine, este regulată prin o ordonanță imperială, după propunerea consiliului federal. sef, aceste sunt glorioasele sale prerogative, ce ne face a le socoti de puțin prețu este reaua deprindere ce avem de a nu prețui ceea ce e comun tuturora; dar in suflet ca și in creațiunea din afară, ceea ce e comun este mai prețios. Știința și arta pot inventa iluminațiuni strălucite pentru casele bogatului, dar toate aceste sunt sarace și fără prețuri asemănare cu lumina comună ce ne-otrămete soarele pe toate ferestrele noastre, care o varsă cu liberalitate și fără alegere și preferință preste coline și prin văi, in asemanare cu această lumină care aprinde in fiecare zi reseritul și apusul. Asemenea e și cu luminele comune ale minții, și cu conștiință, și cu iubirea; toate acestea au mai mult preț decăt însușirile estraordinarie cari au făcut celebritatea unor indivizi. Să nu înjosim această natură care e comună tuturor oamenilor, căci nici o cugetare nu poate măsura mărimea ei. Ea este icoana lui Dumnezeu, icoana nemărginitului însuși, pentru că nu se pot însemna margini desvoltărei sale. Acel ce posede divinele facultăți ale sufletului e o ființă mare, ori care ar fi locul ce ocupă. Puteți să-l acoperiți de strenie, să-l închideți in temnițe, să-l înlănțuiți la munca sclavului; el va fi totdeauna mare. 1 puteți închide casele voastre, dar Dumnezeul deschide locuințele cerești. El pare neînsemnat in ulițele unei cetăți strălucite, dar o cugetare dreaptă, un simțiment, o afecțiune curată, fapta curagioasă a unei voințe virtuase, are cu totul altă strălucire decăt o gramadă de cărămizi și de granit, de gipsu și de stuc, ori care ar fi artea care le grămădesce sau întinderea ce ele ocupă. Aceasta nu e tot. Lăsănd la o parte mărimea naturei noastre comune, dacă ne întoarcem cugetarea cătră această mărime relativă care atrage mai cu samă atențiunea și care este privilegiul indivizilor pe cari însușirile și caracterul lor i inălția peste măsura ordinară, vom vedea că ele se află așa de des intre oamenii obscuri și necunoscuți ca și intre acei pe cari rangul lor i face cunoscuți. Oameni in adevăr mari se află pretutindeni; nu e ușor a spune care condițiune produse mai mulți astfeliu de oameni. Adevarata mărime n’are nimic de comun cu sfera ce ocupă cineva. Ea nu ține de acțiunea din afară, precum nici de Întinderea influlaței. Omul ce mai mare poate se n’aibă de căt e prea debilă influința. Poate că cei mai mari oameni ai cetăței noastre sunt in acest minut îngropați in obscuritatea lor. Mărimea caracterului stă întreagă in puterea sufletului, adecă in puterea cugetării, a principiului moral, a iubirii, și o putem afla in condițiunile cele mai umile ale vieței. Un om crescut pentru o meserie obscură, incungiurat de trebuințele unei familii care crește, in strâmta sa sferă, poate vedea mai chiar, poate se distingă mai bine, se judece mai ințelepțește, și intr’o situațiune grea se aibă mai multă hotărire, mai multă presență de spirit de căt cutare individ care prin studiile lui, a grămădit comori nemăsurate de cunoștință; el are prin urmare mai multă mărime adevărată. Cutare care nu s’a depărtat de locuința sa mai mult de câteva mituri, înțelege mai bine natura umană, descopere motivele și cumpănește caracterile cu mai multă sagacitate decăt un altul care a umblat lumea și care și a făcut un nume prin povestirea călătoriilor sale. Despre mărimea moralii. Puterea cugetării este măsura mărimei intelectuale, precum tăria convicțiunilor este măsura mărimei morale, cel mai nobil dar făcut umanităței, cea mai strălucită manifestațiune a Dumnezeirei. Cel mai mare om este acela care alege gustul cu o hotărire neînvinsă, care resistă celor mai cumplite încercări interne, și esterne, care poartă voios cele mai grele poveri, care e cel mai liniștit in mijlocul vijeliei, care-și ride de amenințări și de privirile intărtate, acela a căruia încredere in adevăr, in virtute in Dumnezeu, este neclintită. Este aceasta o mărime de paradă, și e probabil ca se pot afla numeroase astfeliu de exemple intr’o condițiune mai inaltă? Luptele intre minte și pasiune, învingerile principiului moral și religios repurtate asupra strigării apăsătoare și mai iresistabile a interesului personal, sacrificiele făcute cu atâta greutate pentru datoriă, părăsirea unei afecțiuni adânc înrădăcinate și a celor mai scumpe speranțe ale inimei, toate aceste se pot vedea oare ? Măngăerile, speranța, bucuria, liniștea unei virtuți înșelate, persecutate, insultate, părăsite, le vedem oare mai bine in clasile inalte? Nu fără indoială, și astfel adeverata mărime a vieței umane scapă cu totul vederilor noastre. Innaintea noastră, poate, fapta cea mai eroică se împlinește in tăcere, cel mai nobil proect este meditat cu iubire, se împlinește poate cel mai generos sacrificiu, fără ca noi se băgăm macar de samă, (Va urma).V V > « k