Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-07-15 / nr. 81

dintre cele mai complecte. Visitănd aces­te frumoase stabilimente imi-am zis: Cum n'ar merge o țară înainte cănd un sin­gur om face atâtea sacrificii, lucrează cu atâta stăruință pentru înflorirea agri­culturei și industriei. P. S. Aurelian, Vice-președinte in juriul internațional. (Revista Științifică). ȘTIRI DIN VITRU. La 28 Iunie espirat, pe la orele șese post­­meridiane, aprinzăndu-se in orașul Roman o baratcă, focul s’a întins la localul primăriei, care a ars împreună cu cazarma pompierilor și alte trei case. Arh­iva comunală și valo­rile casei au putut fi scăpate. La 2 iulie curent, pe la orele 2 post-me­­ridiane, pe timpul unei furtuni, ivinduse foc ia tărgul Fălciu, din județul Fălciu, a ars mai mult de jumătate. Locuitorii au scos prea puține din obiectele lor, zece au ars și mulți au rămas fără nici un adjutor. Fo­cul a nimicit localurile biuroului telegrafic, sub-prefecturei, judecătorului de pace, pri­măriei și cazarma călărașilor cu cea mai mare parte din arh­ivele lor. Șeful stației telegrafice, căută­nd să scape aparatele și Casa iu care erau grupurile cu bani, cari s’au și scăpat, a lăsat toate ale sale de au ars. Guvernul, îndată după primirea știrii des­pre această nenorocită întâmplare, a venit in adjutorul locuitorilor incendiați cu suma de lei trei mii, și tot o­dată a regulat să se deschidă și subscripțiuni voluntarie in toată țara. (Comunicat.) Sperăm că ori­ce bun roman și creștin nu va intărzia a veni in ajutorul neferici­ților compatrioți. Nu știm incă dacă s’au însărcinat pană acum persoane anumite cu adunarea subscripțiunilor voluntarie. Credem că cei încredințați cu aceasta nu vor intărzia a face apelul necesariu și a se pune in co­­municațiune cu publicul. CURIERUL DE IAȘI. CONSILIUL MINIȘTRILOR. Jurnal. In ședința sea de astă­zi, Marți, 26 luniu 1873, Luănd in deliberare referatul D-lui mi­nistru al financier sub No. 16.478, prin care arată că mai mulți comercianți din județul Vlașca, antreprenori de restaurante de pe la gări, cum și prefecții și casierii de Tecuciu, Botoșani, Ismail, Romanați, Dămbovița și Vlașca, prin relațiile înregistrate la No. 2,008 și 2,009, și raporturile No. 6,007, 1,119, 1,081, 6,843 și 3,586, ce au supus cu oca­­siunea aplicării legii licențelor, cer a li se da deslegare asupra cestiunilor următoare: 1. Unii comercianți, pe lăngă principalul comerciu de băcănie și cofetărie, debitează și băuturi spirtoase, după cum urmează: cum­pera de la comercianți cu rădicata quanti­­tăți de spirt brut, ii destilează dânșii prin casane și’l vănd cu ocaua și de multe ori cu vadra, de la 10—20 vedre, către detai­­liști; osebit de aceasta, desfac in același mod alte băuturi spirtoase străine și vinuri indigene ce aduc. Acești comercianți se pot considera ca fă­când negoțiul de băuturi cu rădicata sau cu detailiști ? II. Dacă antreprenorii de restaurante de la gări, cari sunt obligați prin contractele luate de la ministerul lucrărilor publice pe­n­tru a vinde după o tarifă fixată tot felul de mâncări, băuturi spirtoase etc., urmează a se impune la taxa licențelor sau nu? III. Dacă debitanții de băuturi din târgu­rile și tărgușoarele cari fac parte din co­munele rurale urmeaza a fi asimilați debi­­tanților de prin comunele urbane, și prin urmare scutiți de restricțiunile art. 8 și 24 din lege sau nu? IV. Dacă comercianții de băuturi, cari vănd cu vadra la detailiști, cum și cu amănun­tul către consumatori, urmează a fi să im­pune taxa de comercianți cu rădicata sea de detailiști ? Asemenea dacă cei taxați cu amănuntul pot debita și cu venăra in mici quantități? V. Dacă debitanții cari continuă cu vin­­dearea băuturilor spirtoase până la finele lu­nii iuliu, fără a fi făcut declarațiuni de a li se libera cuvenitele licențe, urmează a fi considerați ca vinzători frauduloși sau nu? Avănd in vedere avisul consiliului D-lor efori advocați asupra acestor 5 cestiuni și anume : „Asupra cestiunii ” , chiar din cuvintele d­espuse aici (in telegrama comercianților) „ resultă că reclamanții sunt comercianți cu „ rădicata. „ Cestiunea aceasta fiind pusă in desba­­rterea Camerei, amendamentul a fost res­­­­pins. „ Prin urmare vor rămânea supuși la plata „licenței de comercianți cu rădicata"”. Asupra cestiunii II, relativă la antrepre­norii de restaurante de la gaze: „Considerând că motivele expuse de re­fl clamanți pot să legitimeze o schimbare a „ prețurilor din tarifă, fară nu a se­­ face o „ escepțiune la lege, care nu s’a prevăzut. „ Pentru aceste motive, suntem de părere „ că cererea de faciă și ori­care altă ana­­„ logă este neadmisibilă“. Asupra cesiunii III, in privința comer­cianților de băuturi spirtoase din târgurile cari fac parte din comunele rurale: „ Rezultă atât din litera căt și din spiri­­­­tul sau economia legii, că art. 1st și 24 „ este aplicabile asupra debitanților aflați „ in târgurile din comunele rurale". Asupra mitiunii IV, relativă la comer­cianții taxați cu amănuntul, dacă pot de­bita și cu vadra: „ Suntem de părere ca comercianții detai­­­­liști, cănd vănd cu vadra, pot să fie cla­­­­sați intre comercianții cu rădicata numai „ cănd fac asemenea vănzoare nu d’a dreptul „ către consumatori, ci către alți detailiști". Asupra cestiunii V, relativă la comerci­anții cari nu’și procură licență, căutând a’și desface băuturile in luna iulie: „ Suntem de părere că comercianții cari „ ar voi să beneficieze de termenul acordat „ de art. 7. și in intervalul lunei iuliu, re­­­flectănd și voind a părăsi comerciul, nu „ poate să li se aplice disposițiunea art. 12, „ de cât de la 1 August, dacă ar continua „ și peste acest termen". Consiliul, unindu-se cu opiniunea D-lui ministru al finanțelor, aprobă avisul u­nor efori advocați emis asupra cestiunilor de la art. I, II, IV și V, care va face parte din regulament. Căt pentru cestiunea de la art. III, vă­zând ca legea,­care este destul de explicită, prevede că această restrict­une să se aplice numai la comunele rurale, in sate, cătune, cârciumile isolate sau pe la drumuri, consi­liul autorisă pe ministru al financelor a ur­ma in consecin­ță. D. ministru de finance va aduce la înde­plinire disposițiunile acestui jurnal, sub re­­serva sancționării Domnesci ulterioară, con­form decretului cu No. 1,205, de la 9 Iu­nie 1863. Miniștri : L. Catargi, Florescu, B. Boe­­rescu, Chr. Tell. No. 14. (Monitorul). Direcția generală a serviciului sanitar. TABLOU de mișcarea holerei in România după știin­țele telegrafice primite de la 10—11 Mie 1873. Județul Brăila, comuna Brăila, de la 9 Iulie, bolnavi vechi 26, noi 35, total 61, mun­ț­i 5, însănătoșiți 12, remași bolnavi 44. Județul Covurluiu, comuna Galați, de la 9-10 iulie, bolnavi vechi 59, noi 16, total 75, morți 2, însănătoșiți 24, remași bol­navi 49. Comuna Severin, de la 9—10 iulie, bol­navi vechi­­ 1, noi 4, total 8, morți 2, nătoșiți 4, remași bolnavi 2. Județul Mehedinți, comuna Șcheia, de la 9—­10 iulie, bolnavi vechi 5, noi 1, total 0, morți 1, însănătoșiți 1, remași bolnavi 4. Comuna Cerneți, de la 9—10 iulie, bol­navi vechi 4, total 4, remași bolnavi 4. Județul Ialomița, comuna Călărași, la 10 Iulie, bolnavi vechi 4, noi 9, total 13, morți 2, însănătoșiți 3, remași bolnavi 8. Judțul Chul, comuna Cahul, la 10 iulie, bolnavi noi 4 total 4, remași bolnavi 4. Comuna Craiova, de la 9—10 iulie, bol­navi vechi 42, noi 35, total 77, morți 16, însănătoșiți 26, remași bolnavi 35. Comuna Calafat, de la 8—9 Iulie, bol­navi noi 2, total 2, însănătoșiți 2. Comuna Ciutura, de la 9—10 iulie, bol­navi vechi 34, noi 8, total 42, însănătoșiți 35, remași bolnavi 7. Județul Doljiu, Comuna Dobridoru, de la 8—9 iulie, bolnavi vechi 9, noi 6, total 15, însănătoșiți 13, remași bolnavi 2. Comuna Risipiți, de la 6­—9 iulie, bolnavi vechi 39, noi 36, total 75, morți 18, însă­nătoșiți 31, remași bolnavi 26. Comuna Cetatea, de la 7—10 iulie, bol­navi vechi 22, noi 71, total 93, morți 16, însănătoșiți 46, remași bolnavi 31. Totalul general, bolnavi vechi 248, noi 227, suma 475, morți 62, însănătoșiți 197, remași bolnavi 216. Observațiune. In Măgurele și Ismail s’a mai arătat căte un cas de holeră. In județul Covurlui, comuna Cișmelele, s’au a­­ratat doue cașuri: închiderea sesiu­nei va urma incurănd du­pă votarea legii Ernoul, și fem­ele vor ținea până in cele d’intăiu zile ale lunei Noemurit. O contra­propunere din partea unui de­putat din dreapta, ce avea de scop a face ca deschiderea sesiunei viitoare a Camerei se coincidă cu eliberarea teritoriului, nu are prospect de a reuși. Majoritatea voeste a pre­lungi vacanța cu ori­ce preț, pentru a-și pre­lungi ast­fel in pe căt e posibil mandatul seu. Același motiv o face de a vota propune­rea Ernőul. Majoritatea nu voește cu nici un preț a permite să se vorbească despre disolvarea Adunării, nici in Adunare și cu atât mai puțin afară. După dănsa a arăta temeiurile cari trebue se determine pe Adu­narea națională de a se disolva, înseamnă a o ofensa. Ast­fel in e­tesa care o susțin un însemnat număr din dreapta, și ei sunt­ in­­curagiați in acest mod de a judeca lucru­rile prin cea mai mare parte a jurnalelor reacționare, cari desaprobă pe ministrul jus­tiției pentru că s’a lăsat a se intimida de protestările stângei și a mărginit puterea de lege a numitului proiect numai asupra articulelor disoluționiste ale presei. Cu oare­care aparență de temeiu ei dovedesc ca, dacă asemenea articule trebue a le consi­dera ca delicte, discursurile de același în­țeles, fie pronunțate chiar de mandatarii su­fragiului universal, sunt pe același temeiu delicte și trebuesc prescrise. Inse nu toți membrii dreptei trăesc la a­­celași curent de idei. Unul din acești mem­bri, D. Baragnon, a depus un amendament prin care a se interzică comisiunei de per­manență in mod absolut de a autoriza ur­mări in contra vre­unui deputat. De altă parte, D. Roucher, care s-a pronunțat in con­­tra legii Ernoul, propune de se da guver­nului dreptul de urmărire directă, sub res­­punderea sa, și afară de bonapartiști mulți din legitimiști susțin această propunere care altă dată a fost aplicată cu dibăcie de fos­tul ministru imperial. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Este probabil că interpelațiunea ce avea de scop a face guvernului in privința poli­ticei sale, va fi înlocuită de­o­cam­dată prin raportul de lege Ernoul, care se va ceti in cea d’intăiu ședință a Adunării naționale. GERMANIA. Unitatea Germaniei se întărește pe zi ce merge mai mult. Dăunăzi era la ordinea zilei unitatea judiciară; astăzi, Monitoriul imperiului german publică legea despre uni­­tatea monetară, sancționată de Împăratul, in 7 Iulie s. n. la Ems. De acum Germa­nia, care prin diversitatea și zeul curs al monedelor sale insufla pănă acum atâta În­grijire străinilor, nu va mai avea de­cât un singur soiu de monedă cu armele impe­riului, care va avea același titlu aceeași nu­mire și aceeași valoare in toată întinderea confederațiunei. Monedele actuale se vor demonetiza și se vor retrage din circulațiune, conform dis­­posițiunilor legii, in aceeași măsură in care se vor emite monede imperiale. Monedele imperiale, de­și cu totul identice in privința formei și numirei lor, totuși, prin o conce­siune făcută prerogativelor particulariste, vor purta efigia suveranilor confederați sau armele cetăților libere cari le vor emite. A­­ceste monede se scot sub garanția imperiu­lui, și cătățimea care trebue scoasă e regu­lată prin lege. Scoaterea din curs a tutu­ror celorlalte monede aflătoare pănă acum in circulațiune și a monedelor străine, este regulată prin o ordonanță imperială, după propunerea consiliului federal. sef, aceste sunt glorioasele sale prerogative, ce ne face a le socoti de puțin prețu este reaua deprindere ce avem de a nu prețui ceea ce e comun tuturora; dar in suflet ca și in creațiunea din afară, ceea ce e comun este mai prețios. Știința și arta pot inven­ta iluminațiuni strălucite pentru casele bo­gatului, dar toate aceste sunt sarace și fă­ră prețu­ri asemănare cu lumina comună ce ne-o­trămete soarele pe toate ferestrele noas­tre, care o varsă cu liberalitate și fără a­­legere și preferință preste coline și prin văi, in asemanare cu această lumină care aprin­de in fie­care zi reseritul și apusul. Ase­menea e și cu luminele comune ale minții, și cu conștiință, și cu iubirea; toate aces­tea au mai mult preț de­căt însușirile es­­traordinarie cari au făcut celebritatea unor indivizi. Să nu înjosim această natură ca­re e comună tuturor oamenilor, căci nici o cugetare nu poate măsura mărimea ei. Ea este icoana lui Dumnezeu, icoana nemărgi­nitului însuși, pentru că nu se pot însemna margini desvoltărei sale. Acel ce posede divinele facultăți ale sufletului e o ființă mare, ori care ar fi locul ce ocupă. Puteți să-l acoperiți de strenie, să-l închideți in temnițe, să-l înlănțuiți la munca sclavului; el va fi totdeauna mare. 1 puteți închide casele voastre, dar Dumnezeu­­l deschide locuințele cerești. El pare neînsemnat in ulițele unei cetăți strălucite, dar o cugetare dreaptă, un simțiment, o afecțiune curată, fapta curagioasă a unei voințe virtuase, are cu totul altă strălucire de­căt o gramadă de cărămizi și de granit, de gipsu și de stuc, ori care ar fi artea care le grămădesce sau întinderea ce ele ocupă. Aceasta nu e tot. Lăsănd la o parte mă­rimea naturei noastre comune, dacă ne în­toarcem cugetarea cătră această mărime re­lativă care atrage mai cu samă atențiunea și care este privilegiul indivizilor pe cari însușirile și caracterul lor­­ i inălția peste măsura ordinară, vom vedea că ele se află așa de des intre oamenii obscuri și necu­noscuți ca și intre acei pe cari rangul lor i face cunoscuți. Oameni in adevăr mari se află pretutindeni; nu e ușor a spune ca­re condițiune produse mai mulți astfeliu de oameni. Adevarata mărime n’are nimic de comun cu sfera ce ocupă cineva. Ea nu ține de acțiunea din afară, precum nici de Întinderea influlaței. Omul ce­ mai mare poate se n’aibă de căt e prea debilă influ­­ința. Poate că cei mai mari oameni ai cetăței noastre sunt in acest minut îngropați in obscuritatea lor. Mărimea caracterului stă întreagă in puterea sufletului, adecă in puterea cugetării, a principiului moral, a iubirii, și o putem afla in condițiunile cele mai umile ale vieței. Un om crescut pentru o meserie obscură, incungiurat de trebuințele unei familii care crește, in strâmta sa sferă, poate vedea mai chiar, poate se distingă mai bine, se judece mai ințelepțește, și intr’o situați­une grea se aibă mai multă hotărire, mai multă presență de spirit de căt cutare individ care prin studiile lui, a grămădit comori nemăsurate de cunoștință; el are prin urmare mai multă mărime adevărată. Cutare care nu s’a depărtat de locuința sa mai mult de câteva mituri, înțelege mai bi­ne natura umană, descopere motivele și cumpănește caracterile cu mai multă saga­citate de­căt un altul care a umblat lumea și care și a făcut un nume prin povestirea călătoriilor sale. Despre mărimea moralii. Puterea cugetării este măsura mărimei intelectuale, precum tăria convicțiunilor este măsura mărimei morale, cel mai nobil dar făcut um­anităței, cea mai strălucită mani­­festațiune a Dumnezeirei. Cel mai mare om este acela care alege gustul cu o hotă­­rire neînvinsă, care resistă celor mai cum­plite încercări interne, și esterne, care poar­tă voios cele mai grele poveri, care e cel mai liniștit in mijlocul vijeliei, care-și ride de amenințări și de privirile intărtate, ace­la a căruia încredere in adevăr, in virtute in Dumnezeu, este neclintită. Este aceasta o mărime de paradă, și e probabil ca se pot afla numeroase astfeliu de exemple intr’o condițiune mai inaltă? Luptele intre minte și pasiune, învingerile principiului moral și religios repurtate asupra strigării apăsătoare și mai iresistabile a interesului personal, sacrificiele făcute cu atâta greutate pentru datoriă, părăsirea unei afecțiuni adânc în­rădăcinate și a celor mai scumpe speranțe ale inimei, toate aceste se pot vedea oare ? Măngăerile, speranța, bucuria, liniștea unei virtuți înșelate, persecutate, insultate, pără­site, le vedem oare mai bine in clasile inalte? Nu fără indoială, și astfel adeverata mări­me a vieței umane scapă cu totul vederilor noastre. Innaintea noastră, poate, fapta cea mai eroică se împlinește in tăcere, cel mai nobil proect este meditat cu iubire, se împli­nește poate cel mai generos sacrificiu, fără ca noi se băgăm macar de samă, (Va urma).­­V V > « k

Next