Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-08-05 / nr. 90

/ CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI LOCALE. * (C­o­n­c­e­r­t). In grădina de la Copou va ave loc Duminică ir 12 a cu­rentei, un concert cu program nou, com­pus din mai multe piese ce s’au căutat la deschiderea exposițiunei din Viena de inteligentul și sirguitorulu capelmaistru Wolmar de la musica agim­entului de roșiori, care in mai multe ocasiuni au știut a da probe de cunoștința sa in ar­ta musicală; credem că și acum va sa­tisface dorința publicului nostru, care se va grăbi a da binevoitorul seu concură incuragindu-1, ca pe viitor să-și dea os­teneală in culegerea celor mai frumoase piese, pentru distracțiunea publicului din urba noastră. (P­a­r­a­g­i­u­l) ce se se face pe strada română cu pietre bolovani, este foarte rău, așa partea isprăvită prin dreptul caselor d-lui consilier Racoviță de abia sau lasat in circulare și au și început a se strica și a se lasa in jos, aceasta provine, credem, că fundamen­tul este de nisip crud, și bolovanii fiind numai înfipți in el, sub o greutatea mai mare, precum acea a unei trăsuri se la­să in gios; atragem atenția celor in drept cu privigherea unor asemenea lucruri. Afară de aceasta este de observat că margin­ele trotuarelor ca vin in dreptul porților caselor, nu sunt destul de cur­be spre a, nu se strica de trăsuri, așa că de pe acum au început a se roade; aceasta se poate vedea la poarta case­lor unde este biuroul pentru lucrările drumului de fer Iași-Ungheni; tot ast­fel se întâmplă și pe la incărziturile pre curbe a stradelor, ar fi nimerit ca să se pue căte o piatră apărătoare la fie­care colțu. (Grădina Primăriei), mer­gând cineva se o viziteze, române ui­mit de mărețele lucrări de artă ce o împodobesc; așa este spre exemplu ves­titul jet d’en, inchipuească și cineva un ghistir colosal așezat intr’o patină; eată efectul ce produce această lucrare de rău gust, și contra bunei cuviinți.—A­­poi mai vin și neme­lodioasele cântări a­le musicei care când esecută o polcă ce se zice a fi propria ei composite, sa­­m­ănă mai mult cu alt­ceva, de­căt cu o căutare de musică.— N­u ne aștep­tam la atăt de puțin bun gust și simț pentru frumos, din partea d-lui Capel­maistru , și ne mirăm c­um onoratul con­­sililiu comunal plătește astfel de lucruri, pentru care ar trebui mai bine :se plă­­tească a se înlătura.—Numai la noi se poate vedea ridicul in toată deplinătatea lui și sub toate formele.—Respunsul cel mai nimerit la observarea de față, ar fi sa se desființeze acest nenorocit Basen Glisti­iform care degradează gustul și simțul pentru arte, și se nu se mai e­­secute bucăți de musică care in loc se procure căte­va momente de plăcere, tor­turează auzul ascultătorilor. *** (Lipsă de apă.) După ce trei zile am suferit de apă, peste terminul publicat de onor. Primărie, in timpul a­­cestei mari arșițe, apoi se vede că tot mai avem a suferi încă și din cauză că cișmelele care sunt prin ogrăzile parti­culare precum la Bancă, Naișoru și Paș­­canu se incue, incăt cei ce se duc să fie o cofă de apă pentru casa lor, nu au de unde să o ea, ear celor ce cu apă pentru vânzare (evreilor) li se permite ! Avisăm aceasta locului competent, spre a ne scapa de astă urgie, dănd ordin ca se remănă cișmelele descuete, de aceia pe a cărora proprietăți sunt ele. #** (Obrăsnicia unui cioclu.) Luni in 30 a trecutei luni Iulie, femed Elena Groitoru, murindu-i un copil și neputănd singură căuta de interesele in­­mormăntărei, a invitat pe D. V. Bur­­ghelea (ce-i zic cioclu), a o indatori. In fine D. Burghelea primind astă sarcină, s’a dus de a comandat și pomenile, cănd s’au adus pomenile, s’a luat la ceartă cu plăcintarul incăt din astă causă au pro­venit pănă acolo că D. Burghelea a sver­­lit pomenile pe jos, care ne mai putend servi, biata fem­ee au fost nevoită a cumpéra in grabă niște franzele. Ni se spune că acest D. Burghelea așa face pe la toate înmormântările unde i se in­­credințază asemene afaceri.—Avisăm pur­tarea D-sale publicului, eu­ in asemenea cazuri să știe­m cine va ava a face. (Cere&ri pe cere ori se des«*­bracă). Aflăm că in ziua de trei a cu­rentei, in cafeneaua din hanul Misir, oa­re­cari indivizi, anume Rudolf și Strul mediatorul au jucat Împreună faimosul joc de hasard stosul. Cel din urmă, fi­indcă câștigă mai ușor banii prin mij­locul prostituționei, a pus in risc o su­­mușoară de 150 galbeni la disposițiunea celui din­tăia, efirnea nefiindui supără­toare acea sumă a luat’o prin dibăcia sa. Ei bine, astă dată s’cu păcălit doi coțcari intre sine. Cine nu va spune vise de câte ori dispune coțcariul pa al­ții cari nu sunt da profesiunea lui ?! Acest zeu i­­avorează foarte mult ca­fenelele, din care unele stau toată noap­tea deschisă, pentru a trage folos din asemenea jocuri, im­prum­ntăndui chiar și cu bani pentru a ademeni pe cei slabi de minte. Avisăm din nou locurile com­petente pentru a pune capăt acestor despoeri care sunt foarte obișnuite in orașul nostru, și nu numai intre coțcari, lucru pe care n’am avea de a ne tăn­­gui, ci de cele mai adese ori intre ceț­cari și oameni necoperți care vin din provincie pentru alte afaceri, și pe cari cețcarii, simțindui cu bani, ăi amăgesc la joc, pănă le ea și cea din urmă para.­ ȘURI DIN ȚARĂ. Artistul nostru I­. M. Millo, după ce a vnsitat mai multe orașe principale de peste Milcov, cum e capitala Iași, Bacău și altele, pe unde publicul a putut gusta plăcerea de a asista la representațiunile talentosului no­stru artist, acum s’a oprit la Roman, unde va da și acolo o serie de mai multe repre­­sentațiuni. In comuna Pleșoiu, plasa Părscovu, jude­țul Buzău, venind o furtună cu peatră, au stricat viile, popușoacle și alte semănă­turi ale proprietarilor, care valorează 4.000 de lei. Subscripțiunile listelor, pentru nefericiții incendiați din Roman și din Fălciu continuă atăt pe la autorități căt și pe la particulari. Sumele ce se vor fi adunat, pănă acum, pot fi un adjutor foarte însemnat pentru acei nefericiți. S’ar putea dară strânge banii adu­nați pănă acum și inainta la distinațiune. Subscripțiunea se continuă insă, căci a mers cam incet. D. mnistru cultelor, și instrucțiunei pu­blice, a inspectat zilele acestea mai multe districte din România de dincoace. D. Tell a revizuit asemenea și mai multe mo­nastiri de aice, ca Văraticul, Agapia și Neamț­u. După ce a stat puțin la Pașcani, d. mi­nistru a pornit spre București. După relațiunile de prin districte, recolta este escelentă mai in toată România, afară de Basarabia, unde se anunță că e perdută cu desăvârșire. Tineratul se continuă cu ac­tivitate pretutindeni, in multe părți s’a și terminat. (Romanul.) CREȘTINII DIN TURCIA. De căt­va timp se aud plângerile cele mai desesperate ale creștinilor persecutați de Turci, persecuțiuni cari se par că se in­­tind din ce in ce mai mult. Este de mirat cum fanatismul bătrân al Turcilor să invieze cu atâta cruzime in se­colul al XIX! Mirarea insă dispare inaintea faptelor pe­trecute pe fie­care zi in mai multe părți ale Imperiului Ottoman. Nu mai este nici o indoială că guvernul din Constantinopole este cu totul mișcat de ura ce s’a incins pănă la un asemene grad, in­căt persecuțiunea să devie o sistemă atăt de periculoasă pentru pacea și liniștea Im­periului. Dară ce poate face guvernul față cu in­­fluența partidei, „Juna Turcie“ care are eu densa pe cler, și ale cărei principii sunt: regenerarea Turciei prin inlocuirea moravu­rilor vechi atăt in viața politică, căt și in cea socială? Partida „Juna Turcie“ nu voește nici mai mult nici mai puțin decăt întoarcerea Tur­ciei cu căte-va secole îndărăt, și fortificarea Imperiului nu prin purificarea moravurilor sau prin civilisațiune, ci numai prin Sabie și Al­ah! Sa evada o­dar ca aceste persecuțiuni in contra Creștinilor este tocmai redeșteptat fanatismului, care face punctul principal al programului politic al partidei „Juna Turcie.“ Guvernul dară este nevoit, ca să cedeze imposibilității in care ’i pune o partidă, a cărei inflență se zice că găsește un resunet foarte mare in masa populațiunei turce. Dară aceasta oare este de ajuns ca să justifice persecuțiunile in contra Creștinilor? Cu atăt mai mult nu, cu căt aceste per­secution se întind­ea o gangrena, pătrun­­zând mai târziu prin unghiurile cele mai depărtate și mai ascuțite ale Imperiului. Această stare de lucruri nu se poate sfârși decât printr-o soluțiune­ care să plece tot de la guvern, soluțiune care consistă in ordi­nele snvers date guvernului de provincie, spre a face să incetizi ori­ce act de cru­zime. Iată ca mai citim in această privință in Wanderer: Serbătoarea Sf. Petru, s’a petrecut in Cet­­tinge ea in toți anii cu o mare serbare. Poporul era mai puțin numeros ca in anii trecuți și aceasta se atribue grijei ce au pen­tru a rea recoltă, pentru că căldura și se­ceta este aici foarte mare —­ și dacă nu va cădea in curănd o ploaie bine­făcătoare, sunt amenințați de o mare foamete. Afară de a­­ceasta și comerciul cu provinciile locale a încremenit. Bazarul de la Podgorizza este incă închis, din causa măsurilor luate de Pașă. Răscoala este la culme, și populațiu­­nea a trimis o deputațiune la Constantino­pole, care insă cu anevoie va dobândi ce­va. Chiar și creștinii din Comuna Zetta sunt foarte constrânși, căci noul Kaed de la Scu­tari a anunțat, că creștinilor nu le este to­lerat a da mărturie contra Turcilor inaintea justiției. Lumea este foarte întristată de a­­ceastă nuvelă, căci fia­care se așteaptă că noul Pașă va aprecia nouele legi. Cu toate acestea nu se admite încă, ca Kadius, in contra intențiunilor Pașei, ar fi dat sus numitul auriciu. Lucrul este enig­matic, căci contrazice esplicațiunile și pro­misiunile ce Schefkid­ Pașa făcuse la sosi­rea s­a, și este de temut că el va perde simpatiele creștinilor, ce aceștia ’i acorda­seră. Din Prevalia, in partea de est a Her­­zegovinei ni se comunică niște știri înspăi­mântătoare. Cea mai bogată și mai impor­tanta parte a Bazarului da acolo, a fost până acum, pentru a treia oară expusă pra­­dai flăcărilor. Cel din urmă foc isbucni in cea d’intßi jumătate a acestei luni la 2 oare de dimineața. Creștinii alergară din toate părțile intră acolo, pentru a-și scăpa averile lor, ei se împărțirii in mai multe bande și se grăbiră cu toții a da adjutorul cel mai mare, ajungând insă la podul care conduce la Bazar fură respinși cu forță de o ceată de Turci indigeni, carii amenințară de a-i omori dacă nu se vor întoarce înapoi. Cre­știnilor nu le mai rămase altă speranță vis­­a vis de amenințatorul pericol, decăt să -și facă alt drum pe de-asupra caselor și pe­trelor, și astfel ei ajunseră in adevăr la foc. Pentru a stinge acest foc nici nu era vorba, căci Turcii astupaseră făntănele Bazarului și un loc de a ajuta pe creștini, ei sfărâ­mară cu adjutorul de ciomege și ciocane, ușile și jăfuiră prăvăliele. Creștinii, trebuiau să stea liniștiți și să privească cu sânge rece, cum mărfurile și avuțiile lor erau lu­ate de Turci, cari nu lipsiră de a lăsa să cază, și in punga stăpânului lor precum și in acea a președintelui comunității, câte ce­va. 56 de prăvălii au fost prăpădite de foc și 53 cu desăvârșire prădate. Se crede, și cu drept curânt, că și celelalte două fo­curi au provenit tot din partea Turcilor, pentru a putea jăfai prăvăliele. Multe fa­milii creștine, care mai înainte erau in a­­bondență, acum in urma acestui foc și jaf sunt in cea mai mare miserie. Cine va da ospitalitate acestor nenorociți oameni și cine va înfrâna pe Turci? — Aici Muntenegrenii zic că atentatul asupra principelui Nicolau a trebuit să pro­vie din partea celor reveniți din exil. Relata refero. Această fără de­le­ge faptă ne aduce aminte tragicul sfărșit al principelui Danilo, să sperăm insă că poate medicii vor reuși, a scăpa pe principe. (Zioa). ............Regele nălucitor cu coroană și coadă?!! Numic copile, decăt un brău de ceață.“ „Vină frumușel copil, vină Cu mine........ A! jocuri plăcute vom juca împreună! sunt atâtea flori frumoase pe țermul păunelor, și la mama atătea vestminte cu aur.“ — Tată! tată! auzi ce’mi promite incet regele nălucelor! „Alină-te, copilul meu, alină te, este vân­­tul ce murmură in foile uscate.“ — Frumosul meu vino cu mine! Fetele mele te așteaptă deși: ele se joc și noap­tea, se vor guguli vor căuta și juca cu tine. „Tată, tată, vezi pe fetele regelui nftla ce­­lor colo unde este întuneric? — „Fiul meu! vei ce vrei tu să zici... văd sălciile cele bătrâne ce sunt dure.“ „Te iubesc copile, figura ta mă încântă, Yină cu mina de voe, sau te eu cu sila.“ — „Tată, tată, mă apucă, m’au rănit re­gele nălucilor !!! Tatăl se înflorii, iși gră­bește mersul, strânge la sin copilul care res­piră greu, ajunge in fine la locuința sa.... copilul mort ia brațele lui. („Armonia.“) — (Curiosități Chinese.) Gasetta de Pekin e plină de lucruri curioase asupra mo­dului de guvernământ al Chinesilor. Spre exemplu, această gazetă inregistrează o re­­soluțiune a consiliului de Stat prin care o lasă junelul imperat d­e 10,000 ani de pros­peritate, și in acelaș număr publică un de­cret prin care se numește comisiunea de ar­h­itectură care trebue de pe acum să con­­struească mausoleul destinat să cuprindă pe fiul Soarelui și soția sa, după moarte. Cu pensiunea celei din urmă călătorii a imperatului la moraîăutul strămoșilor săi, catârii cari transportau concubinele sale, au murit fără veste. Gazetta de Pekin a inse­rat a doua zi un decret ce distituia, pen­tru acest motiv, pe șeful eunucilor, și exila in același timp pe mai mulți ofițeri pentru că au pus multă grabă a aduce la masă fe­lurile de mâncări Maestății sale. VARIETĂȚI — (Ragele Nălucilor) din Goethe. Cine călătoresce noaptea așa de târziu și pe vânt? Un tată și fiul lui, un mic copil pe care il strânge in brațe spre a-1 scuti de ume­­zală și a-1 încălzi. „Copilul meu ce ai de ascunzi capul cu atâta teamă ? Nu vezi tata pe regele sitarilor o« eo* roasă i.­ eu obsuă ?! ’. " ’anunciu­l ” LICEUL NOU din Iassi. Se aduce la cunoștința onor­ părinți de fa­milie că cursurile in această instituțiune vor începe lies la 1 Septemvrie tot in lo­calul vechia (casele Vogoride), iar de la Sf. Dimitrie școala se va strămuta in noul lo­cal din față, anume in casele numite Cos­­tacM Sturza (unde Se află acum școala Mi­litară) in a cărora vaste încăperi pot fi lo­cuiți cu ușurință mai bine de 160 elevi. (417-12). 1/TagÎ -Ș10 Fresulenii, Sorea și Șeu­­ilLUgul lu­drenii, situate pe malul Prutului, la distanță de două oare de Iași, se pot arenda chiar de acuma, pe timp de 5—6 ani. Pentru condițiuni, amatorii se pot adresa direct la subsemnatul proprietar zi­selor moșii, cu locuința la Fresureni. IordacM Andrei. (418—6). .^4. In ziua de 1 a curentei am JL ÖJ. v. Li wu perdut o condică la care erau mai multe țidule pentru carne de la persoanele următoare, și anume: o tidulă de 217 lei v. a preotului M. Mănă­scurtft, și alte țidule mai mărunte tot a susnumitu­­lui preot, și deosebit scrise iu condică altă datorie a părintelui, o altă tidulă a gine­­rului D-lui Drăghici pe suma de 209 lei v., precum și alte tidule. Găsitorul este rugat a se aduce la sub-semnatul, locuitor in stra­da Pőcurarii, unde va primi o bună recom­pensă, ear in cas contrar, se vor considera ca hărții albe, făcând cunoscut și locului competent despre aceasta. (414—1). Suhăr Casapii. D­in cauză de sănătate am decis a trece posesia moșiei Dobrovițu din județul Vaslui proprietate a Statului pe restul de doi ani începători de la Sf. Gheorghie vii­tor 1874; se dă dinpreună cu mașina vel­­niței, moara de vapor cu două petri fran­țuzești și mașina de tinera putere de zece cai; aceste toate proprietate a subscrisului, deja sunt arate peste 70 fălci și arătura merge înainte, având tocmite și 150 fălci arătură cu locuitorii; doritorii sa pot adresa cătră subscrisul in Iași strada Română, ca­sa Haritonescu sau la moșia DobrovSțu ; pe arătata moșie se află vite de tamazlic, boi și oi, se dă cu și fără aceste. (415—4.) ’ P. Străjescu. (Inmln­­ Mn]o situate strada 40 sfinți, 10 o­ Ufibilu Hiclu­dăi, salon, antret, pivnițe, alte 3 odăi, bucătărie, lemnărie, toate de cără­midă, sunt de vânzare; doritorii se vor adre­sa la proprietara, in zisa case. Efrosina Alix. Urcehie. (410­3). S­ubsemnatul agent principal al Bancei ele ŰP asigurare reciprocă „TRANSILVA­NIA;“ Am onoare­a an uneia pe an­ pu­blic, că biletele de premie, pentru asigură­rile efectuate la numita Bancă, se luea­­gază la librăria Domnului Dimitris Daniil agent special cu locuinț» strada Mare, (401­4). A Ümtermm.

Next