Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-09-19 / nr. 108
dăruit succesiv, Institutu geologic din Viena, Museul național din Pesta, Academiei imperiale din Saikt-Petresburg, și museului din Turin . Afară de aceasta eaca părerile a duci geologi foarte celebri din academia din Francia, ia o ședință de la 17 Iuniu 1867, și care probează importanța cercetărilor doctorului Abdullah-Bey, care a adus o lumină nouă in cunoștințele asupra periodei devoniane. Acest raport se termină astfel: Academia științelor, tomul 64 ședința de la 17 iuniu 1867.—„Colecțiunea colonelului Abdullah-Bey, asupra căreia presintăm academiei o scurtă dare de samă, are așadar „pentru știință o utilitate reală, confirmând „prin fapte noue deducțiunile precedente și „dăndu-le un caracter de certitudine și de „generalitate ce nu atinseseră pănă acum.“ (Va urma.) CURIERUL DE IAȘI. Alicante, s’au reîntors înapoi, și unele jurnale dau a înțelege că Contreras și asociații săi sunt obosiți de luptă, și că s’ar supune bucuros, dacă ar fi siguri că vor scapa de pedeapsa ce merită. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. „Times“ a primit din Paris o telegramă interesantă asupra intreviderei celor doi deputați a centrului drept cu contele de Chambord. Acest din urmă se zice că ar fi pro testat in contra unor intențiuni ce i se atri buise, și ar fi promis concesiuni, fără insă a se angaja la ceva. Politica Franției trebui să fie o politică de pace și de liniște; șarta de la 1814 ar putea poate să convină, cu oarecare schimbări potrivite cu împrejurările de astăzi. Asupra cestiunii sufragiului universal și a descentralizărei, contele de Chambord are idei pe care le va părăsi cu greu, dar care s’a găsit cu care a se desvolta; el nu s’a pronunțat nici asupra cestiunii atăt de importantă a steagului, cu toate că a dat a înțelege că el știe că monarhia nu poate să se facă decăt numai de adunarea actuală, și că această adunare nu va consimți niciodată a părăsi cele trei colori. „Le Gaulois“ anunță că in cele intăi zile din Octomvrie, și înainte de a se incepe procesul Bazaim, va avea loc la Chantilly, o intăiă conferență a tuturor •—de Orléans, apoi a doua zi vor lua parte toate semileaniste și legitimo-fusionist „Gazeta de Italia** se pun, vor sigur că representanții .............. cere pe lăngă curtele de Viena și de Berlin au primit de la guvernul lor ordinul de a întreba pe miniștrii guvernelor respective pe lăngă care ei sunt acreditați, despre călătoria regelui Italiei la Viena și la Berlin. AUSTRO-UNGARIA. Regele Italiei a asistat la banchetul curtei in 19 curent. împăratul a ridicat Toastul următor: „In sanatatea maestăței Sale regelui Italiei, ilustrul nostru oaspete, frate și amic orchestra a căntat imnul național austriac.“ Apoi regele Italiei a ridicat toastul următor: „In sanatatea maestăței Sale împăratului Austriei și rege a Ungariei, fratele și amicul nostru! In sanatatea maestărei Sale împărăteasa Elisabeta! Acest toast a fost urmat de imnul național italian. Revista trupelor, făcută de regele Italiei, a fost foarte strălucită. Arhiducele Albet o comanda. Douăsprezece mii de oameni erau sub arme. In rezumat regele Victor Emanuel a făcut cea mai bună impresie la Viena. Jurnalele din Viena se ocupă despre importanta politică a intreviderei regelui de Italia cu imparatul Austriei. Ele văd in această impacare garanții nu numai pentru o înțelegere intre amăndoue puterile, mai dăunăzi inimice, astăzi aproape aliate, dar și pentru improzivirea colectivă la pretențiile ultramontanismului. Aceste cestiuni nu sunt firește tratate intre suverani, dar intre miniștrii lor, care au avut mai multe conferețe, a cărora rezultate n’au fost formulate in vr’un document oficial, fără să-și piardă prin aceasta însemnătatea lor. GERMANIA. Regele Victor Emanuel a plecat din Viena in 21 curent, și a doua zi pe la 3 oare după amiază a sosit la Berlin. Imparatul Wilhelm, prințul imperial, ceilalți prinți ai familiei regești, precum și feldmareșalii Wrangel și de Moltke, au primit pe ilustrul călător la gară și l-au condus la palatul regesc. A doua zi, regele Italiei, după ce a vizitat Grădina zoologică și noul monument ridicat aproape de piața Brandenburg in onoarea victorielor armatei prusiene, s’a dus să presenteze omagiile sale principesei regești, însărcinată de a face onorurile curiei din Berlin, in lipsa împărătesei Augusta. La 5 V2 oare un mare prânz de gală a avut loc la palat. Toate jurnalele din Berlin, chiar cele clericale, recunosc primirea entusiastă ce populația acestui oraș face regelui Victor Emanuel. Demonstrațiile publice sunt cu atăt mai vii, cu căt nici o causă din trecut nu impedecă espansiunea sentimentului public. Victor Emanuel, ca și Wilhelm I, reprezintă in ochii germanilor un principiu identic și solidar: unitatea Italiei și unitatea Germaniei. Un prănz gata dat in 23 sara la palatul regesc, in onoarea regelui Italiei, a fost foarte strălucit. Mai mult de 250 de invitați erau de față. Imparatul Wilhelm a rădicat un toast oaspetul seu, zicând: „In sanatatea fratelui meu, amicului meu, Maestatea Sa regele Italiei.“ Regele Victor Emanuel a respuns bond : „in sanatatea amicului, fostului meu aliat, Maestatea Sabrina Varzin, nu asista nici la cancnet mei la operă, dar el anunțase sosirea sa pentru 24 Septemvrie. SPANIA. D. Castelar, investit cu puteri absolute, continuă opera sa de reconstituire, fără a se uita la vitezele acelor care-l acusă că tratează republica, spre a scapa libertatea. El a rechemat in serviciu ofițerii care fusese îndepărtați ca progresiști sau isabeliști, destituind pe alții care dădeau trupelor exemplul nedisciplinei, a reorganizat corpul artileriei, spre marea satisfacere a celor interesați cari i-au adresat mulțumirile lor, a oprit pe militarii de orice grad de a discuta in jurnale afacerile de servicii; cu un cuvânt nu lasă nimic la o parte din ceea ce poate să redeie erei puterile necesare spre a sfârși cu carliștii. In ceea ce privește insurgenții, Cartagena este ultimul lor refugiu, și se crede că nu se vor putea apara mult. „Imparcial“ anunță că in fața atitudinei luată de flota engleză, corăbiile insurgenților, care apăruse înaintea portului ȘTIRI LOCALE. *** (Consiliul Comunal). In ședința din 4 a curentei, a decis in unanimitate că antreprinorul harabagilăcului in basa contractului nu este liber a percepe nici o raclă de harabagilăc de la trăsurele și carăle proprii a particularilor care nu fac transporturi cu plată, căci la din contra va căde sub penalitatea art. 4 din contract; asemnea a decis in unanimitate că antreprinorul cotitului și cantariatului nu este in drept a lua tacse la intrarea in oraș prin bariere sau gară a vaselor cu vin și must indigen sau străin, in cată vreme comuna’i plătește tacsa cotitului cănd ea percepe tacsa pe aceste lichide, in fine D. Primar pentru a înlătura orice neînțelegere intre public și antreprenorul cotului și cântarului, aduce la cunoștință următoarele: se va percepe pentru cotit. 1 20. Un leu douezeci parale cursul pieței de fiecare vas de rachiu și de spirt. 1 Un leu c. p. de fiecare vas cu vin, bere, gaz, păcură, dohot, și alte liquide care se obicinuesc a se măsura cu vadra sau cotul. Pentru Cântărit. 10. țece parale c. p. pe suta ocă sare și mangal. 22. Douezeci și doue parale c. p. pe suta ocă de tot felul de făină și legume, intre care intră și ceapa, morcovii, periile uscate, pasatul, grija de loc, anisonul de loc și crupele, tot la această tacie socot și următoarele obiecte și articole iarăși pe greutatea de suta de oci, adecă, ferul brut și lucrat, crudă. Brănzeriile din țară, carnea pentru păstrămuri, cașcavalul de loc, peștele proaspăt și sarat precum și tot felul de păstrămuri. 1 5. Un leu și cinci parale c. p. pe suta ocă de tot felul de mărfuri coloniale și alte soiuri precum : romu, castoriu, plum, aramă, alamă, ceară galbănă și cea albă, mierea, brănzăriile streine, salcamurile, ghindumurile de locu, grăsimea de mascul, slănină, cearnele, fringhiile, mușchiul uscat, soponul arpacașul, hribii, icrile, de tot soiul, tutunul, părul de mascul, candridele, untul de vacă și de oaie, seul verde de la tăetoare sau și de aiurea și acel topit. Să asceptează de cântărire, și prin urmare și de faclă obiectele văzute la art. 3 din contract. *** (Prea Sănțtul nostru Mitropolit), s’a intors in capitală. Eminența sa s’a oprit la Ruginoasa sâmbătă sara unde a primit ospitalitatea Doamnei in castel princiar; a doua zi după dejun, a plecat la Iași cu trenul de dimineață. *** (Redactor e arestat.) Tribunalul de Iași a condamnat la 15 zile arest pe D. Scipione Bădescu fostul redactore al „Noului Curier Roman“, inse nu se poate afla in țară. *** (Herșcu Haimovici,) călcând cu cotiugariu pe Radmil Sabirman care la 18 a terminat din viața, culpabilul s’a dat justiției. *** (Burt.) In noaptea de 17 spre 18 a curentei, de cătră necunoscuții făcători de răle s’a pradat pe Gavril Ciobanu domiciliat in Pecorani, de mai multe lucruri, făcănduse urmărirea s’a prins furii in disp. a IV a, cari s’a și tradat pe măna justiției. Procesele și Licitațiunele ce se vor ține in cursul săptămănei. La Curtea de Apel Secția I, Joi, 10 Septemvrie, 1 Tudorachi Vasiliu cu ministeriul de finanțe, pentru doua bucăți de loc. 2 Gavril Lungu cu Arhimandritul Varahiil Lateș, pentru bani. 3 Beriș sin Marcu inculpat, pentru că au maltratat pe Michel Burghel. 4 Grigori N. Sion cu Avocat Neron Lupașcu, pentru o sumă bani. 5 Costachi Sion cu Evreul Iosef Zamfi, p. bani. 6 Ariton Tatoscu Iancu Vais Reit, p. calomnie, Vineri, 21 Septemvrie. 1 Inculpatul Iosef Rafailovici, pentru furt. 2 Mihail Munteanu institutorul clasei I și II de băeți din Urba Herțea inculpat, pentru bataca evreului Matei Carpano. 3 Costachi Arseni inculpat, pentru că au furat un Mascur de la Lazer Macsim. 4 Oposițiunea lui Iordachi Varnav cu Eleonora Dimitriu, pentru esecutarea unui Hrisov. 5 Oposițiunea lui Efrim Brăilescu contra decisiunei Curței No. 118 pronunciat la 2 Iunie anul curent in proces cu Naftalea Rosemberg, pentru bani. Sâmbătă, 22 Septemvrie. 1 Copel Dulberg cu Profira Codrescu și Iancu Codrescu, pentru revănzarea unei case. 2 loan Filip și Gheorghe Baciu inculpați, pentru furtul comis in prejudiciul lui Gheorghe Cucu și Tudorachi Beleic. 3 Costachi Dimitriu, pentru injuriile ce ar fi pronunciat contra lui Teodor Popescu adjutoriul judelui de Pace plasei Herța in edsercițiul funcțiunei sale. 4 Șloim Gold cu Herșcu Țuckerman, pentru vânzarea unor cane. La Curtea de Apel Secția II, Joi, 20 Septemvrie. 1 Herșcu Glanț și Lupu Glanț, pentru maltratare. 2 Mendelsin Hif Ciubotariu și David sin Meer, pentru furt. 3 loan Popa, pentru furt de boi. 4 Maria Merișescu cu loan Stavăr, pentru bani. 5 Cost. Cadinescu cu Necula Iconomu și Gh Brăuză, pentru bani. 6 Dimitriu Mihail cu Catinca Dimitriu, pentru bani. Vineri, 21 Septemvrie. 1 Maria Dimitrievna Stihl și C. Eug. Varnav cu Gh. M. Stihl, pentru un act. 2 Solomon Zibiris cu Isidor Chrrsin, pentru bani. 3 N. Ornescu și C., Comanițe cu Locuitorii de Lasto, pentru bani. 4 Minist. de finanțe cu Gh. Drăghici, pentru bani. 5 Primăria Botoșani cu Ana Balacianu, pentru bani. 6 David Starți cu Iordachi Andrei și Meer Hofer, pentru bani. Sâmbătă, 22 Septemvrie. 1 Stali Vărgolici, pentru delapidare de bani publici. 2 Maria Iuga cu Mih. Jomița și Th. Danilescu, pentru bani. 3 Herșcu Ber Grosman și Moise Grosu cu membrii comunității Istraelite, pentru bani. 4 Th. Vasiliu cu Sura Marcu. La Tribunal Secția I. Joi, 20 Septemvrie. 1 Dabija Ioniță cu iconomul Andrei Panușiu, p. bt. 2 Velciu Gheorghe cu casa Mihail Sterea, pentru b. 3 Ioil sin Isac cu soția sa contra lui Talisman, pentru bani. 4 Vais Levi cu Froim Chersu, pentru bani. 5 Faurescu Catinca cu Panaite Cristea, pentru bani. 6 Goldner Gavriil cu Sura Platman, pentru bani. Vineri, 21 Septemvrie. 1 Gripa Petru cu Ițic Sfaru, pentru bani. •N Știi căt de bine am petrecut trei ani întregi in capitala Franției, am căutat prin toate chipurile să’mi pricinuesc oarecare distracție... dar nu am putut suferi străinătatea, și am alergat iarăși in sinul patriei mele... Tocmai astăzi dimineață am sosit in Florența, și cum m’am coborât din trăsura veturinului, care m’au adus, am alergat să mă îngenunchez dinaintea icoanei de la Santa Cecilia. Nu’ți-ai vorbi de dulcea impresie ce’ți pricinuește vederea patriei după o lungă depărtare ; cănd te vei intoarce in Moldova vei simți, ca și mine, acea fericire dumnezeească ceți insuflă locul iubit unde te-ai născut, și care ăți trezește in suflet o mie de suvenire plăcute.—Și apoi socot că nici n’ași putea să’ți descriu bine acea impresie, pentru că mintea’mi era prea îndeletnicită de dragostea Cociliei... Fiecare parte a târgului, cănd intrămu in Florența, mi am adus aminte de vr’o scenă a vieței mele, mai mult tristă, decăt dulce; și in sfârșit bucuria ce gustam in priveliștea patriei mele, au fost amărită prin infășoșarea nenorocirilor care au împrejurat tinereța mea. După aceste vorbe V*** ăși plecă capul pe peptul cu o trista obosire. Cunoști acum nenorocirea mea, ămi zisă cu desnădăjduire V*** după vr’o cătăva vreme. Nu te miri acum cum de mai trăesc, sau cum de nu am nebunit de tot ? Ah! trebue se pătimești muncele sufletești care le am pătimit eu, pentru ca se poți ințălege ce lucru grozav și crud este de a’și perde cineva femeea ce au iubit, și intr’a căriea brațe au petrecut numai o minută, fără a putea gusta in deplin nici atunci fericirea sa. V*** se opri incă odată, și uitănduse la buchetul de flori, ce ăi dase buchetiera necunoscută in casmeoa Donné: — Săracilor floricele, le zise plăngănd, și voi ați veștejit ca și tinereța mea. După aceasta, rumpe buchetul in două, și un bilet mic pică din el pe iarbă. V*** ăl luă cu repetune ăl deschise, ăși aruncă ochii deasupra, sări țipând, de patru palme de la pământ, și începu a fugi spre Florența din toate puterile sale. In zădar ăl chemăiu și îi strigăiu să se oprească. Atunce mă aruncăiu și eu după dânsul, alergăiu căt puteam de iute, și in sfârșit ăl găsiiu, întins pe scările de marmură a catedralei Santa Maria del Fiore, și obosit de ostineală. — Ce dracu te-au apucat, ăl intrebămu cănd mă apropiem de el. — Taci că vine, îmi respinse el, și sărindeară de lăngă mine se făcuj nevăzut in întunericul pieței. Neputănd sâ’l mai urmez, mă hotăriu să’l aștept să’mi tălmăcească taina ’purtării și cuvintelor sale, dar in zadar fâcuiu cazaci vr’o două ceasuri pe piață. V*** nu venea. Cafenelele se inchisesă de mult, și piața era pustie cănd mă pornim spre tractirul unde ședeam, dar cănd voiam se intru in ulița delii Calzaioli, auzim următoarea conversație intre doue persoane ce sta subt iceaua maicei precistei la colțul uliței*). — Da bine au murit? — Ba nu. Se zice numai că’i rănit foarte rău, decât că este o slabă nădejde de scăpare. — Și nu știi care’i pricina acestei intâmplari ? — Nu, n’am putut afla alta, decăt că pe la 11 ceasuri un om, invălit cu o manta neagră, au sărit cu cuțitul asupra unui tânăr ce trecea in dosul baptistarului*), zicând : „Cine iubește pe Cecilia trebue să moară.“ Atunce se iscă o luptă crudă intre amândoi, și unul din ei remase pe pare împlântat in sănge. Spăriet de ceea ce auziu, mă apropiem de ei și intrebămu de nu știe unde poliția dusese trupul celui rănit.—Nu știu, imi respinse unul din ei, și se depărtară amândoi de mine. Mă dusemu degrabă acasă, mă inchisem in odae, și nu putuiu dormi toată noaptea ; mi se păru că tot vedeam trupul prietinului meu plin de rane și de singe... Cât am șezut pe urmă in Florența nu Tam mai văzut pe V***, nici n’am auzit vorbind de el. (Va urma). *). Acest monument, ce se numește, incă sfântul Ioan, se găsește tot pe piața del Como, și se socoate ca si fost in vechime capiștea Zeului Mars.Dintre alte multe lucruri vrednice de laudă ce cuprinde, are trei porți de aramă săpate una de Andrea Pizano, și celelalte doă de Laurent Giberti. Aceste porți infățoșază deosebite scene din vechiul testament, dar lucrul lor este atăt de delicat și de măestuos, incăt Michel Angelo zicea că sunt vrednice de a fi porțile raiului. i.). In târgurile Italiei mai pe la toate colțurile ulițelor, sunt icoane, sau statue de sfinți, dinaintea cărora ard necontenit candele.