Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-01-01 / nr. 1

Primăria Comun. Buimăceni. No. 745. La 13 Ianuarie viitor 1875 ur­­ează a se da in antreprize tacia eratului 3 băuturi și vănzerilor de vite ce se vor con­­suna in comuna întrunită Albești pe un an de nle început de la 1 Ianuarie 1­875 și pănă la ce zi și lună 1876. Dori 10111 ce se vor iv­­e a lua aseminea antreprisă se bine­voească se presenta in ace zi in camera primăriei i comuna Albești cu garanții in regulă spre concura, unde tot atunci vor vide și con­­su­m­ele acestei antreprize. Primăria comunei Copou. No. 1993. Fiind­că in termenul prescris de Jt. 48 din legea poliției rurale nu s’au pre­­entat nimeni de păgubași asupra unui cal de pripas la păr alb fără alte semne. Apoi n conformitatea art. 59 d­e zisa lege să pu­dică vânzarea lui in ziua de 12 Ianuarie mal 1875. Primăria Comunei Gropnița. No. 2225. Picând de pripas in această co­mună la 25 Dechemv. un cal la păr negru i­schis, coama coada neagră rătezată, puțin păr alb pe spinare și pe gât, să publică a­­flarea păgubașului in terminul prescris de legi. Primăria Corn. Ruginoasa. No. 2345. Fiind­că nici la terminul de 25 26 și 27 a trecutei din Curierul No.... nu s’au putut da in antrepriză accesul băuturi­lor de vin și rachiu al acestei comuni, din causă că nu s’au presentat un număr îndes­tulători de concurenți. Consiliul in ședința de la 27 trecut au regulat un nou termin la 2, 3 și 4 Ianuarie a. c. 1875. Se publică acesta spre cunoștința concurenților. Comisia disp. T-a din Iași. No. 3976. D-nul judecător ocol. a V-le prin adresa No. 2199 ficsare ziua de 5 Ia­nuarie 1875 pentru vânzarea a niște popușoi a d-lui Dimitrie Meșteși, in pretențiunea d-lui Leizer Ludhner, vânzarea se va efectua la do­miciliul debitorului in asistența d-lui jude și agentul de urmărire, se publică spre cunoș­tința generală. CURIERUL DE TASST. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Tribunalul județulu Cahul. No. 9854. D-1 Simion Moloeanu, cu do­miciliu necunoscut, e citat la 29 Ianuarie 1875 oara 10 din zi, la acest Trib. Cahul spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru furt, la neurmare se va judeca in lipsă conform art. 182 p. p. No. 9823. Aseminea. Neculai Mocanu, la 24 Mart 1875 oara 10 dimineața, pentru furt. No. 9834. Aseminea Panaite Schițau, la 2^Ianuarie a. v. 1875 oara 10 din zi, pen­tru furt. Tribunalul județului Dorohoiu. No. 1038. Pentru îndestularea d-lui Că­pitan Iorgu Man­iliu ți­n* c-najai tei d-nele Ecaterina, rentieri domiciliați in Dorohoi, cu suma de 2000 gild, și procentul lor de la 23 April 1874 și pănă la numerătoare ce a­­re a lua de la sucesorii decedaților Mihail și Elena Gherghe, d-1 >r d-uii Emanoil Gher­ghel, On­s­for Gherghel, E­lsa Gherghel, Ma­­riea Geosanu, Costică Gherghel și Eoiiliea Gherghel, de profesiune rentieri domiciliați in Dorohoiu, ea ă d-na Maria Geosanu ia otuua M­erănț­i comuna Hudeștei mari ju­dețul Dorohoiu, in virtutea titlului definitiv si executor,a apasat pe toata dotala legali­zată. de acest Trib. aub No­ 2 din 1864 Oc­­tomvrie nr 29, și după îndeplinirea formali­­tăților prescrise din *rt. 496, 497 și 500 din 3. civ., debitor­i n’au achitat datoriea. Trib. motivat de cerirea d-lui avocat Misihănescu procuratorile cr editorilor, și in virtutea art.­­­3 l­a aceeași procedură, prin jurnalul No. in 30 Noemm­rie a. c. au încuviințat expropriare­a imobililor urmărite care tipși ca Mlenăuții situată in comuna si mari plasa Prutului de sus acest se învecinează pe deoparte cu Hudeș­­i Ioan Lățăscu și cu Mlenăuții d-lui Ilanoie, pe de alta cu moșiea Lișna licăuții remasă după def. Anastasă despre răsărit cu moșiea Havarna și meari noapte cu Comăneștii d lui­u; pe această moșie sunt 2 păduri igă Vatra satului ca de 40 fălci a­proximativ, și alta la fundul moșiei despre Havărna. Un iaz la care face parte și d. Iorgu Manole, iar atenansuri sunt: două c.­­ șere lăugă pădurea despre Havărna și alte două la poarta iarnei de la șleahul mergă­tori spre Dorohoiu; casele proprietății cu hambari și cuhne imprijmuți cu gard, un grajdiu și una șură acoperite cu stuh, 2 ca­se destinate pentru crășmă, una situată pe dialul așa numit de la Mazări și alta lărgă casele de proprietate, plus alte mai mici a­­reDanse pentru serviciul gospodăriei, moșiea Șindricenii situată in comuna cu asemine numite plasa Coșula jud. Dorohoiu, se în­vecinează pe deoparte cu Șindricenii remasă după def. Costachi Cerchez, pe deoparte cu moșiea Buhaiu proprietatea Statului, despre mează­noapte cu moșiea Hilișeu și Pomnăria și despre meaza zi cu partea de moșie a d­­lui Uhrinovschi numită Pascaru, iar ca ate­nanse sunt­ casele proprietăței cu cuhne, grajdiu și șură toate acoperite cu stuh, și ograda imprimuită cu gard de m­ele, două coșere lăngă ograda caselor ca de 10 stăn­­jăni, peste ezer tot pe această moșie este o stodolă ca de 10 stănjăni acoperită cu șin­dilă, două prănzi una situată in Vatra sa­tului și alta la șleahul mare mergător spre Mihaileni, două case a proprietății una lăn­gă stodolă de peste ezer și alta in sat care are și o mică grădiniță, pădure ca de 40 fălci aproximativ, o luncă de m­ele, un iaz cu o ezătură, și o livadă lăngă pădurea a­­ratată mai sus cu copaci roditori și lemn de lucru, se publică vânzarea acestor imobile in termin de 3 luni comptate de la data fonei și se anunse tot­odată că persoanele ce vor dori a cumpără niște atare, să se presinte cu garanțiuni cerute de lege in sala de licitație acestui Trib. indată după expi­rarea termenului la oara 11 a. m. cănd ur­mează a se adjudeca asupra persoanei ce va oferi valoarea cea mai favorabilă. Tot odată se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunu­rilor urmărite, ca inain­­tea adjudecațiunei să se presinte la Trib, spre a -și arata pretențiunele lor, căci la din contra nu li se vor ține in samă. No. 10,826. D. Vasile a Marandei cu do­miciliul necunoscut, e citat la 13 Ianuarie 1875 oara 10 din zi, la acest Trib, ca in­culpat pentru furt de vite, la neurmare pro­cesul se va cerceta in absență conform art. 182 din p. p. No. 10,839. Prin sentința acestui Trib. No. 387 din 4 dechemvrie 1874, in baza art. 238 <p. p. s’au condemnat in absență pe Dumitru Zastavizsmu la închisoare corecțio­­nală de 4 ani pentru faptul că in noaptea de 20—21 August 1873 prin efracțiune a furat din casa lui Iucal Adler din comuna Șandricenii mai multe obiecte, și fiind­că domiciliul numitului e necunoscut, se publi­că aceasta conform art. 75 al. 6 p. civ. spre deșteptarea zisului condemnat ca in contra zisei sentinți in terminul legiuit are dreptul de opoziție și de apel conform art. 183 și 198 din p. p. No. 10,841. Aseminea prin sentința aces­tui Trib. No. 324 din 7 Noemvrie 1874, in baza art. 238 c. p. s’au condamnat pe Dr. in medicină loan Manolescu la amendă de 40 lei noi in folosul Statului, cu restricțiu­­nele prevăzute la art. 28 c. p. pentru fap­tul că au lovit cu vroință pe Varile Precolo. Tribunalul județului Neamț. No. 23,734. D-1 Cost. Catană cu domi­ciliul necunoscut, e citat pentru 14 Iunie 1875 oarele 10 de dimineață in camera a­­cestui Trib. urmănd a fi ascultat in proce­sul pri­vitor pe Preotul Ioon Mironescu și alții, pentru maltratarea numitului, cunos­când că la neurmare de a se înfățoșa va fi judecat in lipsă conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Roman. No. 5296. Consiliul familiei def. Panaite Pavlescu prin procesul verbal din 18 Sep­temvrie a. c. 1874 au regulat vănzarea li­­citativ voluntar a averei imobiliare, compu­se din noa casă cu locul ei și 2 vii cu lo­cul ce au din comuna Doljeștii priprietate a minorilor Aristița, Atanasie, Eleonora și Gheorghi, fii și succesori a numitului chej. care să epitropisesc de sf­ sa Iconomul Va­­sile Ștefănescu din urba Roman, spre plata datoriilor casei, care proces verbal sau a­­probat de acest Trib, prin jurnalul No. 2452 din 10 Octomvrie acest an, și după actul de estimațiune ce sau făcut, care cuprinde valori imobililor ce urmează a se pune in vânzare. Trib. pe baza ziselor formalități în­deplinite și pe b.zi art. 681 și următorii de sub­secția a 5-a titlu 9 cartea 6 p. civ. prin jurnalul No. 3078 din 7 a curentei luni­ De­chemvrie 1874, au autorizat a sa inaint­i cu­venitele lucrări pentru vănzarea menționa­­telor imobile, care după situațiea făcută­­ fața locului de agentele compe eate prin pro­cesul verbal No. . . au constatat că in co­muna Doljeștii plasa Siretiul de sus județul Roman sunt următoarele imobile și anume: l­ in una casă­ in sat cu păreții de bărne a­­vănd 4 odăii și o camară sub un acopere­­mănt de șindilă, in ogradă cu un hambar de scânduri, un coșer de nnde acoperite cu șindilă, un grajdiu cu șură de lemn, o fân­tână zidită de piatră, locul acestei case cu grădina ei sau socotit a fi ca Ial­a prăjăni, avănd plantați copaci tineri, să megieșește cu ograda bisericei, cu livada Statului, cu locul școalei și strada Satului, al 2-le uia vie numită la Manoilă de lăngă hotarul O­­țelenii in întindere aprocsimativă ca 15 fălci 77 prăjini, pe pămăntul căreia se află ca 5 fălci 14 prăjini vie, ca o falce 13 prăjin pământ cultivabil și livadă, ca 9 fălci 50 prăjini pădure m­e­iș, și al 3-lea o altă vie de la hotarul Rădiu in întindere ca de 6 fălci 34 prăjini, pe pământul căriea să află ca 5 fălci 28 prăjini vie, ca una falce 6 pră­jini pământ cultivabil și livadă, îngrădită parte cu gard și parte ca mal, locul aces­tor amândouă vii și m­elșă, se megieșește cu moșiea Miclăușeni, cu Oțelenii și cu pă­mântul foștilor clacași de pe moșiea Dol­jeștii, sarcini sau alte împrejurări asupra a­­cestor fonduri după incredințarea dată de grefă prin adresa No. 14­76 nu există al­tele de­căt suma de 450 galb. imprumutați de numitul Panaite Pavlescu cănd se afli in vieață, de la d-l Doctor Gheorghi Seco­­șanu după obligația inscrisă de acest Trib la No. 71 din 24 Maiu anul 1872 condițiu­­nile vănzărei acestor imobile sunt acele pre­văzute in suplica d-îui titore înregistrată la No. 6891 și anume: f­iu ca vânzarea imo­bililor citate, vii, case ci locul Pii să se fa­că in parte sau in totul după cum se vor presenta concurenții, al î-le ele se vănd in starea actuală, după stăpânirea legală ce e­­xistă cu drepturile legiuie de astăzi al 3-le se vând pe bani numerăori și al 4-lea taxa portăreilor, timbra, inregistrar și toate cele­lalte taxe pentru efectuarea in total a vănzăre pri­vește pe cumpărător fără a se scăde din preț, prețul de la care d­e a se incepe li­­citațiunea este acel pevăzut prin actul de estimațiune din 2 Dechemvrie curent 1874, de esperții numiți de acest Trib, in sumă de 5080 lei noi, si anume: 3500 lei noi pentru via de la hâarul Oțelenii numi­tă la Manoilă, 800 lei noi pentru viea de la deal de lăngă hotarul sădiu, și 780 lei noi pentru casele cu locul si atenansele lor din comuna Doljeștii, se publică dar această vănzare in termin de 30 zile de la data Ioaei, ca in cea intăiu si și după împlinirea lui, zi ce se va lămuri prin afipte oara 11 dimineața, să «e picante in camera acestui Trib, însoțiți de garanțiile legale, cănd are a se face adjudecațiuna asupra persoanei ce ar da prețul cel ruși avantajos, in pre­­sența și a d-lui tutore Iconomul Vasile Ște­­fanescu. Tot­odată se somează pe toți acei ce ar avea vre­un drept de proprietate, u­­sufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra acestor imobile să 'și arate pretențiunile lor înainte de ad­judecare, căci in urmă nu li sa vor mai ți­nea in samă. Tribunalul jud. Suceava. No. 9960. Prin statunța No. 264 pro­nunțată de acest Tril. la 17 Dechemvrie 1874, pe baza art. 301, 310 al . și 40 com­binat cu art. 60 al. utl.n c. p. condamnăn­­du-l0 pe lupu Bucatan la închisoare corec­­țională pe timp de 2 luni, pentru că au co­mis mai multe furturi și fiind­că domiciliul numitului inculpat nu­ sa cunoaște, se pu­blică aceasta spre știința sa, că in caz de a nu fi mulțămit ci zisa sentință, are dreptul de opoziție la acest Trib, și de apel la Curtea Apelativă din Iași, in terminile prescrise de art. 183,198 și următorii p­p. No. 9957. Asemima prin sentința No. 293 de acest Trib, la 16 Dechemvrie 1874 pe baza art. 310 al. 1 și al. 3, 308 și 40 combinat cu art. 60 á. ultim c. p . l’a con­damnat pe Lupu Bacataru la închisoare co­­recțională pe timp de 7 luni, pentru furtul a niște grâu din hambarul d-lui Scarlat Ro­mano prin efracțîune și cu chei mincinoase precum și furtul unor obiecte și găini. Tribunalul județului Vaslui. ??,M556 ° â.Concextul de Miniștri prin jur­nall No. 2 din 26 Noemvrie a. c. 1874 in­cnviințând vănzarea unei case din Vaslui u­­lița Spitalului cu grajdiu, șură, hambar și alte dependențe pe loc supus besmănului una casă de brad pentru teatru și circ pe loc străin, un loc viran tot cu besmăn ală­turea cu Spitalul toate aceștia averi a d-lui Costachi Ghidionescu fost perceptor pentru lei 6578 bani 15 debitul comunei Vaslui pe trimestrul Iuliu 1874. Tribunalul scoate in vănzare menționatele imobile cu termin de 2 luni conform art. 25 legea percepției pen­tru îndestularea fiscului cu suma prevăzută mai sus și dar se invită pe toți concurenții amatori de cumpărare să se presinte in ca­mera Trib. de Vaslui la 28 a lunei Fevru­­arie ziua Vineri anul 1875 oara 12 din zi, termin prevăzut și prin afipte, cănd urmează a se face adjudecarea, tot acum se somează pe toți acei ce ar ave vre­un drept din a­­cele prevăzute la punctul al III de sub art. 506 pr. c., se'și arăte pretențiunele la Trib. inlăuntrul terminului căci in urmă nu li se va considera, cunoscând că sarcini asupra casei este suma de 1200 galbeni garanția pentru funcțiunea de casier comunal ocupată de d-nul Ghidionescu. No 14406. Pentru satisfacerea D-lui Lon­­ghin. Hosd­eslavechi domiciliat in Orașul Vas­­lui cu suma de 5000 galb. căpițe și de­ose­­bit procent de 18% pe an considerat de la 10 Aprilie 1872 data obligației și pănă la numărătoare, și plus facsile de timbru și chel­­tueli de esecuțiune de la D-l Stefan Anghe­­luța domiciliat in orașul Vaslui, după înde­plinirea celor prevăzute la art 496 și 497 procedura civilă puindu-se ia urmărire păr­­țile de pamănt ce poseda D-l Stefan Anghe­­luță in hotarul moșii Delenii de sus și de jos care sunt ipotecate prin menționata obligație aflatoare toate in moșia Deleni comuna De­­leni din plasa Racova județul Vaslui, pe care actualminte le poseda D l Stefan Angheluță și anume: I­. Hlisa din hotarul Arămeștii ce-și dă cap la apus cu hotarul de jos la pârâul Giur­­giu, despre răsărit cu moșia Lipovățu partia foștilor clăcași, despre amiază noapte cu pă­­măntul defunctului Scarlat Herescu, și despre amiaza zi cu razășii Sevești. II). Trupul din hotarul Băcănii care se megieșește la răsărit cu moșia Lipovățu partea foștilor clacași și la apus cu moșia Iveștii proprietate a D-lui Bogdan din județul Tutova, la miază­zi cu părțile lui Stef­an Crăciun, Ion Tanase, Ior­­dachi Negru, Ion Tighieș, Nicolai Niagu, Ne­­culai Țiu, și ai l­or, la partea despre miază­noapte cu pămăntul lui Vasile și Ion Blani­­j6 razășilor niamului Molișăscu din băti­anul Ionașcu, acest trup se compune de trei blizi și anume: una din hotarul Ba­­canii, și doua din hotarul Delenii de sus, și L­a despre apus a trupului N­elen­ii de jos și de sus intre acest trup e­­ste o hirsa care i se stăpânește de răzeșii Cio­cănești, Mihalachi Brâniță și casa defunctului Herescu, pe care trupuri de pămănt este o biserică, un Joc de grădinărie, un iaz cu pește și o vie lucrătoare precum și mai mulți pomi roditori. III­. Hu­sa din Delenii de sus cumparatura de la Sim­ion Dăm­ian ce iș da cap la apus cu moșia Iveștii județul Tutova, la răsărit cu pămăntul lui Semion Dămian, și la pături cu pămăntul lui Vasile Lihovte și Andrei Ch­ivase. IV). Hlisa din Delenii de sus m­ama lui Molișăscu cumpărătura de la Arvintoae care se megieșește la capătul des­pre apus cu moșia Iveștii despre răsărit pă­nă in seliștia satului Molișăștii, la partea despre miază­noapte cu pămăntul lui Ion Pa­tere și acel despre miază­zi, cu pămăntul lui Vasile Cociu. V­. Hlisa din Delenii de sus cumpărătura de la defunctul Scarlat He­rescu, care se megieșește la apus cu hotarul Iveștii, la răsărit cu Băcănii, la miază­noap­te cu pămăntul lui Vasile Pâslă, și la miază cu pămăntul lui Ion Manta, pe aceste hlizi despre răsărit sunt viile și așăzările niamu­lui Molișăscu și Blănițăscu. VI­. Hlisa din Delenii de sus megieșită la apus cu moșia Iveștii la capătul despre răsărit cu hotarul Băcănii, in capătul care ihlisi pe bacani sa află și o vie tot a d-lui Angheluță, și la la­turi cu pămămul răzășilor, Ion Tâmășianu și frații Dăm­ian. VII­. Hlisa din Delenii de sus cumpărătură de la Nechita Blăniță care ne megieșește la capătul despre apus cu moșiea Iveștii, la răsărit cu hotarul Băcănii și la la­turi la amăndoue părțile cu pămăntul nia­mului Blănițescu. VIII). Hlisa de la Făgă­­dău cumpărătura de la Vasile Timireanu me­gieșită la răsărit cu hotarul Băcănii, la apus cu moșia Iveții, și 1* lături cu răzășii Ion Tămășanu, și urmașii lui,Damian Crăciun. IX). Trupul din hotarul Băcănii care se me­gieșește la capătul despre apus cu hotarul Delenii de sus, la răsărit cu moșia Lipovățu partea foștilor clacași, la miază zi cu pă­măntul fraților Ciocănești, și despre miază­noapte cu pămăntul foștilor clacași de Lipo­­i vânu pe acest trup in capătul despre apus, sunt trei vii supuse dejm.i. X). In siliștea satului sunt acaretele următoare: o moară de vănt cu doue părechi petre in stare de mijloc, doue case in intru o ogradă de lo­cuințe construcție de lemn și vălătuci, aco­perită una cu scânduri, și una cu rogoz in stare proastă, o pivniță de lemn, un hambar de scânduri vechi, acoperit cu rogoz, livadă de pomi, inprejur toate cuprinsă prin îngră­ditură de gard prost, care acarete doritorii de a le cumpără le pot vedea ori­cănd la fața locului. Trib. conform cererii D-lui creditor pune in vânzare arătatele părți de pământ cu toate acaretele, și viile de pe ele, și pu­­blică un termin de trei luni conform art. . din proced. civilă cu deșteptare ca doritor de cumpărare să se presinte in camera Trif județului Vaslui la 29 a lunei Martie ’­viitor 1875 ziua Sâmbătă oarele 12 antemeridiane, preparate cu garanțiile legale, somându-se tot acum pe acei ce vor avea v­e­ ua drept din acele prevăzute la punctul al III de su’ art. 506 a proced. civile se’și arăte pretenția la Trib­iu lăuntrul terminului căci in uimi nu li se vor considera toate dările ficșate și comunale privitoare pe acest feud și nepla­­tite pănă in present vor fi pe câm­pta noului cumpărător. Procurorul Tribunalului județ. Fâlciu. REQUISITOR DE ARESTARE. No. 3829. Noi Procurorul de prima in­stanță al județului Fâlciu. Avănd in videre demisiunea No. 281 pronunciata de Curtea de Apel din Iași in ședința din 11 Septem­vrie a. c. care este remasă definitivă și e­­secutorie și prin care sa condamnă pe Ne­culai P«ndelea la închisoare corecțională pe t­op de 6 luni și o zi pentru faptul de furt. Având in videre disposiținnele art. 193 pr. р, reguctăm și ordonăm tuturor portăreilor și agenților paterei publice să pună mâna pe sus numitul care este dispărut de la do­miciliu, și se-l conducă la casa de arest din penitenciarul Bisericani județul Neam­ț d­­re a suferi închisoare la care este condemnat prin menționata sentință de pe care se ane­­xază estrael care se va transcrie întocmai in registrul inchisorii. Invităm pe toți de­­positarii puterii publice să pună mâna pe sus numitul dănd ajutorul necesar conform legal pentru esecutarea acestui requisitor de arestare semnat și reventit cu sigilul par­chetului. Ordonăm directorului zisei case de opreală de al primi și reține spre a-și primi osinda care se va incepe din ziua in­­carcerării după care se va elibera de nu va fi deținut pentru alte fapte. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 2455. Prin demisiunea Curței de Apel din Iași No. 281 din 11 Septemvrie a. o. numitul Neculai Pandelea in etate de 28 ani născut și locuit in comuna Valea lui Bosie din districtul Fâlciu comuna Stroești cu pro­fesie de agricultor găsit culpabil pentru furt, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 6 luni și o zi și la amendă de 100 lei noi, in virtutea legei criminale art. 308 с. p­­osinda inchisorei se incepe de la în­carcerarea lui și se termină la expirarea pe­­depesei cind se va libera dacă nu va fi re­ținut pentru alte cause. REQUISITOR DE ARESTARE. No. 381O. Noi Procurorul pe lăngă Tri­bunalul județului Fâlciu. Având in videre decisiunea sub No. 281, pronunciata de Cur­­tei de Apel din Iași la 11 Septemvrie a. o. care este remasă definitivă și executorie și prin care se condamnă pe Neculai Pandelea pe lângă închisoare de 6 luni și o zi și la amendă de 100 lei noi pentru faptul de furt. Având in videre procesul verbal No. 375 al primarului comunei Stroeștii acest județ, prin rigoare. El era tratat cu asprime­­nistrul aducăndu-și aminte că ofițerul sărcinasă cu paza generalului trebuia­­ pentru dănsul oare­care stimă, și “cunoștință, il chemă in’apoi la Ma­rcela pe care il trimisă in locul lui, un caracter nesimțitor; din acel mi­­statul seu era foarte aspru străjuit, putea se facă un pas prin casă, fără i aibă lânga dănsul un străjer, și chiar i voe ca se vorbească singur cu flu­­, fă«, ca se nu fie de față și unul străjeri.A­ceastă start grozavă in care el era, ca se aibă pe ’Anga dănsul o singu­­r6 cutere a-i arata cea mai ihre, nenorocim don Carlos pi­­v, și timp de mai multe zile in vieața lui. Vai, el ș’a­r fi prin i plăcere, dacă frica de a lașa aducere aminte veștejită, nu dorească ca se trăiească na­lte dovedi pe dușmanii lui; a el nu’i cunoștia, și nici nu’i­nte ca contele Fernando se fie norocirea­ lui, fiind-că chiar despre injuriile ce se vorbiau ai putănd raba*, el ceru voe ca se’l iese să se ducă la Badajoz, unde știa ca Filip IV avea se pe­treacă o parte a iernei. „Sunt om de onoare, și scrisă el; și de­și toată vieața mea am dat dovezi de curajul m­eu, vu mărturisesc că nu mai pot suporta bănuiala cea înjositoare ce planează in acest moment peste mine. Dați-mi voe ca întovărășit de toată straja ce veți crede trebuitoare, se mâ duc la rege, vrau se dărăm impresiunile cele rele ce i le a insuflat alții in contra me.“ Această scrisoare, adresată ministrului, re­masă fără respuns. In fine, sosi și prima­­veara, și odată cu dânsa se reîntoarsă și prințul. Turburările ce se manifestasă in Ca­­stillia prin mai multe locuri, erau potolite. Primul act a lui Filip IV, reintrănd in ca­pitala sa, fu o nedreptate, căci fără a mai voi ca se asculte plângerea lui don Carlos, el il tără in fundul unei temniță. Re­gele ca­re il credea de vinovat după scrisoarea sa cătră dona Isabella, prin care il făcea cuno­scut se treacă in Olanda, și cu atăt mai mult după planul de conspirație cu care era in­­soțită acea scrisoare, el nu găsi de cuviință ca­re­­ judece in public, pentru că regimen­tele ce le conduseră el de atâtea ori la vic­torie erau toate in Madrid, și prin prejur, și ar fi fost in stare să se rescoale contra mi­nistrului, pe care il invinovățiau pentru de­­nund­area făcută contra generalului lor. Aceste cugetări deu­risă pe prinț a ordo­­na ca don Carlos se fie condus in taină la temnița din Sevilla. El fu așazat intr’o trăsură, ce o astupasă prin toate părțile, află numai la partea de­asupra, unde i se lăsa o boru­cică pentru ca se poată pătrunde airul ce trebuea acestui nenorocit resboinic, pentru ca se nu se m­ă­­dușe. In starea aceasta el cutrieră o intin­­dere de opt­zeci și cinci de leghe. Sosind la Sevilla, e­lu pus din nou intr’o temniță unde petrecu aproape de un an fără ca să mai vadă altă persoană decăt pe tem­nicerul seu cel nesimțitor, care nici­odată nu voia să-i respundă la aici o intrebare, și ca­re de multe ori il lipsea pănă și de obiec­tele cele mai trebuitoare vieței. Iată dară prețul ce era rezervat unui me­rit atăt de mare! Don Carlos jertfiră totul pentru binele patriei: onor, tandreță de pă­rinte, liniște, avere, toate dispărură in fața Intereselor celor mari ale Statului. Vai! numai cănd simți greutatea lanțuri­lor, numai atunci cruda suvenire a sacrificiu­­rilor sale se presenta dinaintea sufletului sau cel rănit de escesele suferințelor, și ii arătă toate bunurile ce le perdusă. O! Isabella mea! scumpul meu Alfons ! buna mea Celină ! ce ați devenit voi ? mi-am p­lătit pentru tot­dea­una speranța că voiu mai Mea viețui lângă voi. Sunt depărtat de obiectele ce-mi sunt scumpe, și reutatea a­­cuzatorilor mei le-au condemnat la rușine. Don Carlos un conspiratori ce gândire gro­zavă ! Voiu lasa fiului meu un nume patat! El nu va cuteza se ridice ochii, de teamă ca se nu intimpine niște priviri desprețuitoare. Pretutindene el va auzi aceste cuvinte de o­­cară : Părintele seu a tractat Sfatul! Ah! trăs­netul se pice pe capul acelui monstru ce a cutezat se ma calomnieze ! Adesa ori el se găndea la contele Fernan­do, pe virtutea căruia nu avea nici o bă­nuială........ Intr’o zi pe cănd temnicerul seu avea ae­rul mai puțin aspru decăt după obiceiu, el il intrebă dacă știe cănd va fi chemat la ju­decată. Nu cred că va intărzia, respinsă acest om. S’a vorbit despre un consiliu de resboiu; mi­nistrul lui Filip IV a și trimis aicea pe con­tele Fernando, insercinat cu actele procesului d-voastră. EL a avut o lungă conferință cu guvernorul inchisorei, și pe urmă a plecat pe dată. — Cum­ zisă don Carlos, el n’a cerut se vadă pe nenorocitul seu amic! Cine e acela? Eu. — La dracu! atunci vâ înșelați dacă il credeți astfel, eu l’am auzit vorbind cu totul in desfavoarea d-voastră. Iacă, eu nu ma a­­mestec in politică, dar cred că sunteți vic­tima unui complot. — De unde poate se-mi vie această lovitură ? — Nu știu. Dar totul cea ce am ințeles, este că ei se tem ca nu cumva se triumfați, și de acea a regulat ca se va judece in taină. Drept se va spun, a­­sta ma mănuește mult, căci d-voastră imi păreți a fi un bun om. Dar adesa un om cinstit este condus la eșafod, și mâna cea nevăzută ce il impinge la junghiere, de mul­te ori poate a strins pe a sa cu toate do­vezile amiciției. Temnicerul ieși, și lăsă pe don Carlos incă mult mai nenorocit, pentru că ii dasă niște bănueli contra aceluia pe care il privea ca pe amicul seu. Din acel minut gândirea că soția sa, fiul seu și tănăra Celina sunt in puterea lui, o făcu­se suferă un nou soiu de scârbă. El iși adusă aminte de graba cu care el il făcu să se scrie, cu cinci­spre­zece luni îna­inte, pentru a-și indemna familia ca să se ducă in Olanda. In fine, el vâzu prin această lucrare mijlocul cu care poate Fernando s’a fost servit pentru al perde din spiritul mo­­narhului. Vui­ lui nu’i trecea prin minte că un plan de conspirație este baza procesului cu care voia să’l facă victimă. El nădăjduia la momentul cănd va apărea dinaintea judecătorilor sei, și iși inchipuea că ei poate sunt induși in eroare pe conta sa; dar in ori­ce împrejurare, el trebuia se so­meze pe tribunal de a face se apară dinain­tea lui părăsul sau. (Va urma).

Next