Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-01-01 / nr. 1
Primăria Comun. Buimăceni. No. 745. La 13 Ianuarie viitor 1875 urează a se da in antreprize tacia eratului 3 băuturi și vănzerilor de vite ce se vor consuna in comuna întrunită Albești pe un an de nle început de la 1 Ianuarie 1875 și pănă la ce zi și lună 1876. Dori 10111 ce se vor ive a lua aseminea antreprisă se binevoească se presenta in ace zi in camera primăriei i comuna Albești cu garanții in regulă spre concura, unde tot atunci vor vide și consumele acestei antreprize. Primăria comunei Copou. No. 1993. Fiindcă in termenul prescris de Jt. 48 din legea poliției rurale nu s’au preentat nimeni de păgubași asupra unui cal de pripas la păr alb fără alte semne. Apoi n conformitatea art. 59 de zisa lege să pudică vânzarea lui in ziua de 12 Ianuarie mal 1875. Primăria Comunei Gropnița. No. 2225. Picând de pripas in această comună la 25 Dechemv. un cal la păr negru ischis, coama coada neagră rătezată, puțin păr alb pe spinare și pe gât, să publică aflarea păgubașului in terminul prescris de legi. Primăria Corn. Ruginoasa. No. 2345. Fiindcă nici la terminul de 25 26 și 27 a trecutei din Curierul No.... nu s’au putut da in antrepriză accesul băuturilor de vin și rachiu al acestei comuni, din causă că nu s’au presentat un număr îndestulători de concurenți. Consiliul in ședința de la 27 trecut au regulat un nou termin la 2, 3 și 4 Ianuarie a. c. 1875. Se publică acesta spre cunoștința concurenților. Comisia disp. T-a din Iași. No. 3976. D-nul judecător ocol. a V-le prin adresa No. 2199 ficsare ziua de 5 Ianuarie 1875 pentru vânzarea a niște popușoi a d-lui Dimitrie Meșteși, in pretențiunea d-lui Leizer Ludhner, vânzarea se va efectua la domiciliul debitorului in asistența d-lui jude și agentul de urmărire, se publică spre cunoștința generală. CURIERUL DE TASST. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Tribunalul județulu Cahul. No. 9854. D-1 Simion Moloeanu, cu domiciliu necunoscut, e citat la 29 Ianuarie 1875 oara 10 din zi, la acest Trib. Cahul spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru furt, la neurmare se va judeca in lipsă conform art. 182 p. p. No. 9823. Aseminea. Neculai Mocanu, la 24 Mart 1875 oara 10 dimineața, pentru furt. No. 9834. Aseminea Panaite Schițau, la 2^Ianuarie a. v. 1875 oara 10 din zi, pentru furt. Tribunalul județului Dorohoiu. No. 1038. Pentru îndestularea d-lui Căpitan Iorgu Maniliu țin* c-najai tei d-nele Ecaterina, rentieri domiciliați in Dorohoi, cu suma de 2000 gild, și procentul lor de la 23 April 1874 și pănă la numerătoare ce are a lua de la sucesorii decedaților Mihail și Elena Gherghe, d-1 >r d-uii Emanoil Gherghel, Onsfor Gherghel, Elsa Gherghel, Mariea Geosanu, Costică Gherghel și Eoiiliea Gherghel, de profesiune rentieri domiciliați in Dorohoiu, ea ă d-na Maria Geosanu ia otuua Merănți comuna Hudeștei mari județul Dorohoiu, in virtutea titlului definitiv si executor,a apasat pe toata dotala legalizată. de acest Trib. aub No 2 din 1864 Octomvrie nr 29, și după îndeplinirea formalităților prescrise din *rt. 496, 497 și 500 din 3. civ., debitori n’au achitat datoriea. Trib. motivat de cerirea d-lui avocat Misihănescu procuratorile cr editorilor, și in virtutea art.3 la aceeași procedură, prin jurnalul No. in 30 Noemmrie a. c. au încuviințat expropriarea imobililor urmărite care tipși ca Mlenăuții situată in comuna si mari plasa Prutului de sus acest se învecinează pe deoparte cu Hudeși Ioan Lățăscu și cu Mlenăuții d-lui Ilanoie, pe de alta cu moșiea Lișna licăuții remasă după def. Anastasă despre răsărit cu moșiea Havarna și meari noapte cu Comăneștii d luiu; pe această moșie sunt 2 păduri igă Vatra satului ca de 40 fălci aproximativ, și alta la fundul moșiei despre Havărna. Un iaz la care face parte și d. Iorgu Manole, iar atenansuri sunt: două c. șere lăugă pădurea despre Havărna și alte două la poarta iarnei de la șleahul mergători spre Dorohoiu; casele proprietății cu hambari și cuhne imprijmuți cu gard, un grajdiu și una șură acoperite cu stuh, 2 case destinate pentru crășmă, una situată pe dialul așa numit de la Mazări și alta lărgă casele de proprietate, plus alte mai mici areDanse pentru serviciul gospodăriei, moșiea Șindricenii situată in comuna cu asemine numite plasa Coșula jud. Dorohoiu, se învecinează pe deoparte cu Șindricenii remasă după def. Costachi Cerchez, pe deoparte cu moșiea Buhaiu proprietatea Statului, despre meazănoapte cu moșiea Hilișeu și Pomnăria și despre meaza zi cu partea de moșie a dlui Uhrinovschi numită Pascaru, iar ca atenanse sunt casele proprietăței cu cuhne, grajdiu și șură toate acoperite cu stuh, și ograda imprimuită cu gard de mele, două coșere lăngă ograda caselor ca de 10 stănjăni, peste ezer tot pe această moșie este o stodolă ca de 10 stănjăni acoperită cu șindilă, două prănzi una situată in Vatra satului și alta la șleahul mare mergător spre Mihaileni, două case a proprietății una lăngă stodolă de peste ezer și alta in sat care are și o mică grădiniță, pădure ca de 40 fălci aproximativ, o luncă de mele, un iaz cu o ezătură, și o livadă lăngă pădurea aratată mai sus cu copaci roditori și lemn de lucru, se publică vânzarea acestor imobile in termin de 3 luni comptate de la data fonei și se anunse totodată că persoanele ce vor dori a cumpără niște atare, să se presinte cu garanțiuni cerute de lege in sala de licitație acestui Trib. indată după expirarea termenului la oara 11 a. m. cănd urmează a se adjudeca asupra persoanei ce va oferi valoarea cea mai favorabilă. Tot odată se somează pe toți acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunurilor urmărite, ca inaintea adjudecațiunei să se presinte la Trib, spre a -și arata pretențiunele lor, căci la din contra nu li se vor ține in samă. No. 10,826. D. Vasile a Marandei cu domiciliul necunoscut, e citat la 13 Ianuarie 1875 oara 10 din zi, la acest Trib, ca inculpat pentru furt de vite, la neurmare procesul se va cerceta in absență conform art. 182 din p. p. No. 10,839. Prin sentința acestui Trib. No. 387 din 4 dechemvrie 1874, in baza art. 238 <p. p. s’au condemnat in absență pe Dumitru Zastavizsmu la închisoare corecțională de 4 ani pentru faptul că in noaptea de 20—21 August 1873 prin efracțiune a furat din casa lui Iucal Adler din comuna Șandricenii mai multe obiecte, și fiindcă domiciliul numitului e necunoscut, se publică aceasta conform art. 75 al. 6 p. civ. spre deșteptarea zisului condemnat ca in contra zisei sentinți in terminul legiuit are dreptul de opoziție și de apel conform art. 183 și 198 din p. p. No. 10,841. Aseminea prin sentința acestui Trib. No. 324 din 7 Noemvrie 1874, in baza art. 238 c. p. s’au condamnat pe Dr. in medicină loan Manolescu la amendă de 40 lei noi in folosul Statului, cu restricțiunele prevăzute la art. 28 c. p. pentru faptul că au lovit cu vroință pe Varile Precolo. Tribunalul județului Neamț. No. 23,734. D-1 Cost. Catană cu domiciliul necunoscut, e citat pentru 14 Iunie 1875 oarele 10 de dimineață in camera acestui Trib. urmănd a fi ascultat in procesul privitor pe Preotul Ioon Mironescu și alții, pentru maltratarea numitului, cunoscând că la neurmare de a se înfățoșa va fi judecat in lipsă conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Roman. No. 5296. Consiliul familiei def. Panaite Pavlescu prin procesul verbal din 18 Septemvrie a. c. 1874 au regulat vănzarea licitativ voluntar a averei imobiliare, compuse din noa casă cu locul ei și 2 vii cu locul ce au din comuna Doljeștii priprietate a minorilor Aristița, Atanasie, Eleonora și Gheorghi, fii și succesori a numitului chej. care să epitropisesc de sf sa Iconomul Vasile Ștefănescu din urba Roman, spre plata datoriilor casei, care proces verbal sau aprobat de acest Trib, prin jurnalul No. 2452 din 10 Octomvrie acest an, și după actul de estimațiune ce sau făcut, care cuprinde valori imobililor ce urmează a se pune in vânzare. Trib. pe baza ziselor formalități îndeplinite și pe b.zi art. 681 și următorii de subsecția a 5-a titlu 9 cartea 6 p. civ. prin jurnalul No. 3078 din 7 a curentei luni Dechemvrie 1874, au autorizat a sa inainti cuvenitele lucrări pentru vănzarea menționatelor imobile, care după situațiea făcută fața locului de agentele compe eate prin procesul verbal No. . . au constatat că in comuna Doljeștii plasa Siretiul de sus județul Roman sunt următoarele imobile și anume: l in una casă in sat cu păreții de bărne avănd 4 odăii și o camară sub un acoperemănt de șindilă, in ogradă cu un hambar de scânduri, un coșer de nnde acoperite cu șindilă, un grajdiu cu șură de lemn, o fântână zidită de piatră, locul acestei case cu grădina ei sau socotit a fi ca Iala prăjăni, avănd plantați copaci tineri, să megieșește cu ograda bisericei, cu livada Statului, cu locul școalei și strada Satului, al 2-le uia vie numită la Manoilă de lăngă hotarul Oțelenii in întindere aprocsimativă ca 15 fălci 77 prăjini, pe pămăntul căreia se află ca 5 fălci 14 prăjini vie, ca o falce 13 prăjin pământ cultivabil și livadă, ca 9 fălci 50 prăjini pădure meiș, și al 3-lea o altă vie de la hotarul Rădiu in întindere ca de 6 fălci 34 prăjini, pe pământul căriea să află ca 5 fălci 28 prăjini vie, ca una falce 6 prăjini pământ cultivabil și livadă, îngrădită parte cu gard și parte ca mal, locul acestor amândouă vii și melșă, se megieșește cu moșiea Miclăușeni, cu Oțelenii și cu pământul foștilor clacași de pe moșiea Doljeștii, sarcini sau alte împrejurări asupra acestor fonduri după incredințarea dată de grefă prin adresa No. 1476 nu există altele decăt suma de 450 galb. imprumutați de numitul Panaite Pavlescu cănd se afli in vieață, de la d-l Doctor Gheorghi Secoșanu după obligația inscrisă de acest Trib la No. 71 din 24 Maiu anul 1872 condițiunile vănzărei acestor imobile sunt acele prevăzute in suplica d-îui titore înregistrată la No. 6891 și anume: fiu ca vânzarea imobililor citate, vii, case ci locul Pii să se facă in parte sau in totul după cum se vor presenta concurenții, al î-le ele se vănd in starea actuală, după stăpânirea legală ce există cu drepturile legiuie de astăzi al 3-le se vând pe bani numerăori și al 4-lea taxa portăreilor, timbra, inregistrar și toate celelalte taxe pentru efectuarea in total a vănzăre privește pe cumpărător fără a se scăde din preț, prețul de la care de a se incepe licitațiunea este acel pevăzut prin actul de estimațiune din 2 Dechemvrie curent 1874, de esperții numiți de acest Trib, in sumă de 5080 lei noi, si anume: 3500 lei noi pentru via de la hâarul Oțelenii numită la Manoilă, 800 lei noi pentru viea de la deal de lăngă hotarul sădiu, și 780 lei noi pentru casele cu locul si atenansele lor din comuna Doljeștii, se publică dar această vănzare in termin de 30 zile de la data Ioaei, ca in cea intăiu si și după împlinirea lui, zi ce se va lămuri prin afipte oara 11 dimineața, să «e picante in camera acestui Trib, însoțiți de garanțiile legale, cănd are a se face adjudecațiuna asupra persoanei ce ar da prețul cel ruși avantajos, in presența și a d-lui tutore Iconomul Vasile Ștefanescu. Totodată se somează pe toți acei ce ar avea vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra acestor imobile să 'și arate pretențiunile lor înainte de adjudecare, căci in urmă nu li sa vor mai ținea in samă. Tribunalul jud. Suceava. No. 9960. Prin statunța No. 264 pronunțată de acest Tril. la 17 Dechemvrie 1874, pe baza art. 301, 310 al . și 40 combinat cu art. 60 al. utl.n c. p. condamnăndu-l0 pe lupu Bucatan la închisoare corecțională pe timp de 2 luni, pentru că au comis mai multe furturi și fiindcă domiciliul numitului inculpat nu sa cunoaște, se publică aceasta spre știința sa, că in caz de a nu fi mulțămit ci zisa sentință, are dreptul de opoziție la acest Trib, și de apel la Curtea Apelativă din Iași, in terminile prescrise de art. 183,198 și următorii pp. No. 9957. Asemima prin sentința No. 293 de acest Trib, la 16 Dechemvrie 1874 pe baza art. 310 al. 1 și al. 3, 308 și 40 combinat cu art. 60 á. ultim c. p . l’a condamnat pe Lupu Bacataru la închisoare corecțională pe timp de 7 luni, pentru furtul a niște grâu din hambarul d-lui Scarlat Romano prin efracțîune și cu chei mincinoase precum și furtul unor obiecte și găini. Tribunalul județului Vaslui. ??,M556 ° â.Concextul de Miniștri prin jurnall No. 2 din 26 Noemvrie a. c. 1874 incnviințând vănzarea unei case din Vaslui ulița Spitalului cu grajdiu, șură, hambar și alte dependențe pe loc supus besmănului una casă de brad pentru teatru și circ pe loc străin, un loc viran tot cu besmăn alăturea cu Spitalul toate aceștia averi a d-lui Costachi Ghidionescu fost perceptor pentru lei 6578 bani 15 debitul comunei Vaslui pe trimestrul Iuliu 1874. Tribunalul scoate in vănzare menționatele imobile cu termin de 2 luni conform art. 25 legea percepției pentru îndestularea fiscului cu suma prevăzută mai sus și dar se invită pe toți concurenții amatori de cumpărare să se presinte in camera Trib. de Vaslui la 28 a lunei Fevruarie ziua Vineri anul 1875 oara 12 din zi, termin prevăzut și prin afipte, cănd urmează a se face adjudecarea, tot acum se somează pe toți acei ce ar ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al III de sub art. 506 pr. c., se'și arăte pretențiunele la Trib. inlăuntrul terminului căci in urmă nu li se va considera, cunoscând că sarcini asupra casei este suma de 1200 galbeni garanția pentru funcțiunea de casier comunal ocupată de d-nul Ghidionescu. No 14406. Pentru satisfacerea D-lui Longhin. Hosdeslavechi domiciliat in Orașul Vaslui cu suma de 5000 galb. căpițe și deosebit procent de 18% pe an considerat de la 10 Aprilie 1872 data obligației și pănă la numărătoare, și plus facsile de timbru și cheltueli de esecuțiune de la D-l Stefan Angheluța domiciliat in orașul Vaslui, după îndeplinirea celor prevăzute la art 496 și 497 procedura civilă puindu-se ia urmărire părțile de pamănt ce poseda D-l Stefan Angheluță in hotarul moșii Delenii de sus și de jos care sunt ipotecate prin menționata obligație aflatoare toate in moșia Deleni comuna Deleni din plasa Racova județul Vaslui, pe care actualminte le poseda D l Stefan Angheluță și anume: I. Hlisa din hotarul Arămeștii ce-și dă cap la apus cu hotarul de jos la pârâul Giurgiu, despre răsărit cu moșia Lipovățu partia foștilor clăcași, despre amiază noapte cu pămăntul defunctului Scarlat Herescu, și despre amiaza zi cu razășii Sevești. II). Trupul din hotarul Băcănii care se megieșește la răsărit cu moșia Lipovățu partea foștilor clacași și la apus cu moșia Iveștii proprietate a D-lui Bogdan din județul Tutova, la miazăzi cu părțile lui Stefan Crăciun, Ion Tanase, Iordachi Negru, Ion Tighieș, Nicolai Niagu, Neculai Țiu, și ai lor, la partea despre miazănoapte cu pămăntul lui Vasile și Ion Blanij6 razășilor niamului Molișăscu din bătianul Ionașcu, acest trup se compune de trei blizi și anume: una din hotarul Bacanii, și doua din hotarul Delenii de sus, și La despre apus a trupului Nelenii de jos și de sus intre acest trup este o hirsa care i se stăpânește de răzeșii Ciocănești, Mihalachi Brâniță și casa defunctului Herescu, pe care trupuri de pămănt este o biserică, un Joc de grădinărie, un iaz cu pește și o vie lucrătoare precum și mai mulți pomi roditori. III. Husa din Delenii de sus cumparatura de la Simion Dămian ce iș da cap la apus cu moșia Iveștii județul Tutova, la răsărit cu pămăntul lui Semion Dămian, și la pături cu pămăntul lui Vasile Lihovte și Andrei Chivase. IV). Hlisa din Delenii de sus mama lui Molișăscu cumpărătura de la Arvintoae care se megieșește la capătul despre apus cu moșia Iveștii despre răsărit pănă in seliștia satului Molișăștii, la partea despre miazănoapte cu pămăntul lui Ion Patere și acel despre miazăzi, cu pămăntul lui Vasile Cociu. V. Hlisa din Delenii de sus cumpărătura de la defunctul Scarlat Herescu, care se megieșește la apus cu hotarul Iveștii, la răsărit cu Băcănii, la miazănoapte cu pămăntul lui Vasile Pâslă, și la miază cu pămăntul lui Ion Manta, pe aceste hlizi despre răsărit sunt viile și așăzările niamului Molișăscu și Blănițăscu. VI. Hlisa din Delenii de sus megieșită la apus cu moșia Iveștii la capătul despre răsărit cu hotarul Băcănii, in capătul care ihlisi pe bacani sa află și o vie tot a d-lui Angheluță, și la laturi cu pămămul răzășilor, Ion Tâmășianu și frații Dămian. VII. Hlisa din Delenii de sus cumpărătură de la Nechita Blăniță care ne megieșește la capătul despre apus cu moșiea Iveștii, la răsărit cu hotarul Băcănii și la laturi la amăndoue părțile cu pămăntul niamului Blănițescu. VIII). Hlisa de la Făgădău cumpărătura de la Vasile Timireanu megieșită la răsărit cu hotarul Băcănii, la apus cu moșia Iveții, și 1* lături cu răzășii Ion Tămășanu, și urmașii lui,Damian Crăciun. IX). Trupul din hotarul Băcănii care se megieșește la capătul despre apus cu hotarul Delenii de sus, la răsărit cu moșia Lipovățu partea foștilor clacași, la miază zi cu pămăntul fraților Ciocănești, și despre miazănoapte cu pămăntul foștilor clacași de Lipoi vânu pe acest trup in capătul despre apus, sunt trei vii supuse dejm.i. X). In siliștea satului sunt acaretele următoare: o moară de vănt cu doue părechi petre in stare de mijloc, doue case in intru o ogradă de locuințe construcție de lemn și vălătuci, acoperită una cu scânduri, și una cu rogoz in stare proastă, o pivniță de lemn, un hambar de scânduri vechi, acoperit cu rogoz, livadă de pomi, inprejur toate cuprinsă prin îngrăditură de gard prost, care acarete doritorii de a le cumpără le pot vedea oricănd la fața locului. Trib. conform cererii D-lui creditor pune in vânzare arătatele părți de pământ cu toate acaretele, și viile de pe ele, și publică un termin de trei luni conform art. . din proced. civilă cu deșteptare ca doritor de cumpărare să se presinte in camera Trif județului Vaslui la 29 a lunei Martie ’viitor 1875 ziua Sâmbătă oarele 12 antemeridiane, preparate cu garanțiile legale, somându-se tot acum pe acei ce vor avea ve ua drept din acele prevăzute la punctul al III de su’ art. 506 a proced. civile se’și arăte pretenția la Tribiu lăuntrul terminului căci in uimi nu li se vor considera toate dările ficșate și comunale privitoare pe acest feud și neplatite pănă in present vor fi pe câmpta noului cumpărător. Procurorul Tribunalului județ. Fâlciu. REQUISITOR DE ARESTARE. No. 3829. Noi Procurorul de prima instanță al județului Fâlciu. Avănd in videre demisiunea No. 281 pronunciata de Curtea de Apel din Iași in ședința din 11 Septemvrie a. c. care este remasă definitivă și esecutorie și prin care sa condamnă pe Neculai P«ndelea la închisoare corecțională pe top de 6 luni și o zi pentru faptul de furt. Având in videre disposiținnele art. 193 pr. р, reguctăm și ordonăm tuturor portăreilor și agenților paterei publice să pună mâna pe sus numitul care este dispărut de la domiciliu, și se-l conducă la casa de arest din penitenciarul Bisericani județul Neamț dre a suferi închisoare la care este condemnat prin menționata sentință de pe care se anexază estrael care se va transcrie întocmai in registrul inchisorii. Invităm pe toți depositarii puterii publice să pună mâna pe sus numitul dănd ajutorul necesar conform legal pentru esecutarea acestui requisitor de arestare semnat și reventit cu sigilul parchetului. Ordonăm directorului zisei case de opreală de al primi și reține spre a-și primi osinda care se va incepe din ziua incarcerării după care se va elibera de nu va fi deținut pentru alte fapte. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 2455. Prin demisiunea Curței de Apel din Iași No. 281 din 11 Septemvrie a. o. numitul Neculai Pandelea in etate de 28 ani născut și locuit in comuna Valea lui Bosie din districtul Fâlciu comuna Stroești cu profesie de agricultor găsit culpabil pentru furt, s’a condemnat la închisoare corecțională pe timp de 6 luni și o zi și la amendă de 100 lei noi, in virtutea legei criminale art. 308 с. posinda inchisorei se incepe de la încarcerarea lui și se termină la expirarea pedepesei cind se va libera dacă nu va fi reținut pentru alte cause. REQUISITOR DE ARESTARE. No. 381O. Noi Procurorul pe lăngă Tribunalul județului Fâlciu. Având in videre decisiunea sub No. 281, pronunciata de Curtei de Apel din Iași la 11 Septemvrie a. o. care este remasă definitivă și executorie și prin care se condamnă pe Neculai Pandelea pe lângă închisoare de 6 luni și o zi și la amendă de 100 lei noi pentru faptul de furt. Având in videre procesul verbal No. 375 al primarului comunei Stroeștii acest județ, prin rigoare. El era tratat cu asprimenistrul aducăndu-și aminte că ofițerul sărcinasă cu paza generalului trebuia pentru dănsul oarecare stimă, și “cunoștință, il chemă in’apoi la Marcela pe care il trimisă in locul lui, un caracter nesimțitor; din acel mistatul seu era foarte aspru străjuit, putea se facă un pas prin casă, fără i aibă lânga dănsul un străjer, și chiar i voe ca se vorbească singur cu flu, fă«, ca se nu fie de față și unul străjeri.Această start grozavă in care el era, ca se aibă pe ’Anga dănsul o singur6 cutere a-i arata cea mai ihre, nenorocim don Carlos piv, și timp de mai multe zile in vieața lui. Vai, el ș’ar fi prin i plăcere, dacă frica de a lașa aducere aminte veștejită, nu dorească ca se trăiească nalte dovedi pe dușmanii lui; a el nu’i cunoștia, și nici nu’inte ca contele Fernando se fie norocirea lui, fiind-că chiar despre injuriile ce se vorbiau ai putănd raba*, el ceru voe ca se’l iese să se ducă la Badajoz, unde știa ca Filip IV avea se petreacă o parte a iernei. „Sunt om de onoare, și scrisă el; și deși toată vieața mea am dat dovezi de curajul meu, vu mărturisesc că nu mai pot suporta bănuiala cea înjositoare ce planează in acest moment peste mine. Dați-mi voe ca întovărășit de toată straja ce veți crede trebuitoare, se mâ duc la rege, vrau se dărăm impresiunile cele rele ce i le a insuflat alții in contra me.“ Această scrisoare, adresată ministrului, remasă fără respuns. In fine, sosi și primaveara, și odată cu dânsa se reîntoarsă și prințul. Turburările ce se manifestasă in Castillia prin mai multe locuri, erau potolite. Primul act a lui Filip IV, reintrănd in capitala sa, fu o nedreptate, căci fără a mai voi ca se asculte plângerea lui don Carlos, el il tără in fundul unei temniță. Regele care il credea de vinovat după scrisoarea sa cătră dona Isabella, prin care il făcea cunoscut se treacă in Olanda, și cu atăt mai mult după planul de conspirație cu care era insoțită acea scrisoare, el nu găsi de cuviință care judece in public, pentru că regimentele ce le conduseră el de atâtea ori la victorie erau toate in Madrid, și prin prejur, și ar fi fost in stare să se rescoale contra ministrului, pe care il invinovățiau pentru denundarea făcută contra generalului lor. Aceste cugetări deurisă pe prinț a ordona ca don Carlos se fie condus in taină la temnița din Sevilla. El fu așazat intr’o trăsură, ce o astupasă prin toate părțile, află numai la partea deasupra, unde i se lăsa o borucică pentru ca se poată pătrunde airul ce trebuea acestui nenorocit resboinic, pentru ca se nu se mădușe. In starea aceasta el cutrieră o intindere de optzeci și cinci de leghe. Sosind la Sevilla, elu pus din nou intr’o temniță unde petrecu aproape de un an fără ca să mai vadă altă persoană decăt pe temnicerul seu cel nesimțitor, care niciodată nu voia să-i respundă la aici o intrebare, și care de multe ori il lipsea pănă și de obiectele cele mai trebuitoare vieței. Iată dară prețul ce era rezervat unui merit atăt de mare! Don Carlos jertfiră totul pentru binele patriei: onor, tandreță de părinte, liniște, avere, toate dispărură in fața Intereselor celor mari ale Statului. Vai! numai cănd simți greutatea lanțurilor, numai atunci cruda suvenire a sacrificiurilor sale se presenta dinaintea sufletului sau cel rănit de escesele suferințelor, și ii arătă toate bunurile ce le perdusă. O! Isabella mea! scumpul meu Alfons ! buna mea Celină ! ce ați devenit voi ? mi-am plătit pentru totdeauna speranța că voiu mai Mea viețui lângă voi. Sunt depărtat de obiectele ce-mi sunt scumpe, și reutatea acuzatorilor mei le-au condemnat la rușine. Don Carlos un conspiratori ce gândire grozavă ! Voiu lasa fiului meu un nume patat! El nu va cuteza se ridice ochii, de teamă ca se nu intimpine niște priviri desprețuitoare. Pretutindene el va auzi aceste cuvinte de ocară : Părintele seu a tractat Sfatul! Ah! trăsnetul se pice pe capul acelui monstru ce a cutezat se ma calomnieze ! Adesa ori el se găndea la contele Fernando, pe virtutea căruia nu avea nici o bănuială........ Intr’o zi pe cănd temnicerul seu avea aerul mai puțin aspru decăt după obiceiu, el il intrebă dacă știe cănd va fi chemat la judecată. Nu cred că va intărzia, respinsă acest om. S’a vorbit despre un consiliu de resboiu; ministrul lui Filip IV a și trimis aicea pe contele Fernando, insercinat cu actele procesului d-voastră. EL a avut o lungă conferință cu guvernorul inchisorei, și pe urmă a plecat pe dată. — Cum zisă don Carlos, el n’a cerut se vadă pe nenorocitul seu amic! Cine e acela? Eu. — La dracu! atunci vâ înșelați dacă il credeți astfel, eu l’am auzit vorbind cu totul in desfavoarea d-voastră. Iacă, eu nu ma amestec in politică, dar cred că sunteți victima unui complot. — De unde poate se-mi vie această lovitură ? — Nu știu. Dar totul cea ce am ințeles, este că ei se tem ca nu cumva se triumfați, și de acea a regulat ca se va judece in taină. Drept se va spun, asta ma mănuește mult, căci d-voastră imi păreți a fi un bun om. Dar adesa un om cinstit este condus la eșafod, și mâna cea nevăzută ce il impinge la junghiere, de multe ori poate a strins pe a sa cu toate dovezile amiciției. Temnicerul ieși, și lăsă pe don Carlos incă mult mai nenorocit, pentru că ii dasă niște bănueli contra aceluia pe care il privea ca pe amicul seu. Din acel minut gândirea că soția sa, fiul seu și tănăra Celina sunt in puterea lui, o făcuse suferă un nou soiu de scârbă. El iși adusă aminte de graba cu care el il făcu să se scrie, cu cincisprezece luni înainte, pentru a-și indemna familia ca să se ducă in Olanda. In fine, el vâzu prin această lucrare mijlocul cu care poate Fernando s’a fost servit pentru al perde din spiritul monarhului. Vui lui nu’i trecea prin minte că un plan de conspirație este baza procesului cu care voia să’l facă victimă. El nădăjduia la momentul cănd va apărea dinaintea judecătorilor sei, și iși inchipuea că ei poate sunt induși in eroare pe conta sa; dar in orice împrejurare, el trebuia se someze pe tribunal de a face se apară dinaintea lui părăsul sau. (Va urma).