Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-01-24 / nr. 9

pentru darea in antrepriză pe com­ptul pro­prietarului, a facerii reparațiunilor necesare școalei filiale din artă comună și anume: fe­­răriile la șase fereștri; trei ferestri epre com­­plectare la două ronduri; de pus dușam­ele pe jos la ambele clase, un cuptor cu sobă la bucătărie; una ușă și două ferestri la bu­cătărie și ogradă împrejurul caselor. Să pu­blică dar aceasta spre cunoștința tuturor per­soanelor ce vor vroi a lua aseminea antre­priză, ca după ecspirarea terminului de 15 zile de la data fonei Curierului de Iași, in care va fi inserată această publicațiune, să se presinte la mezat. Comisia desp. IV-a din Iași. No. 238. La 27 a. c. in piața Sf. Vineri urmănd a se vinde licitativ obiectele urmă­rite de la d l Gh. Barnea și Profira Barnea in pretenția d-nei Smaranda Romașcu pen­tru o sumă bani, se publică spre generala cunoștință. CURIERUL DE IASSI. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC­. Tribunalul județ Iași Secția I-a, No. 171. Creditorii falitului Efraim Chir­­iec, ce nu vor fi depus titlurile lor după care ar avea a lua bani, sunt citați a se presenta in persoană sau prin vechili un ter­min de 20 zile numerat de la eșirea prin foaia oficială. Sindic falimentului cu titlu­rile și documentele originale de sumele ce vor avea se iei, ori de vor voi mai bine se vor înfățoșa la tribunal, că protocolindi­­ e să se depună copiile conform art. 235 col. comercial. Pentru creditorii domiciliați in Romănia și in locuri deosebite de al așe­­zării Trib, acest termin se va mări cu o zi de fie­ care 6 oare de depărtare intre locul așezării Trib­ și domiciliul creditorului. Iar pentru creditori domiciliați afară din Româ­nia terminul va fi de 120 zile conform art. 236 cod. comercial. Cercetarea și adeverirea datoriilor va începe in cea iută cu zi după expirarea fie­cărui termin la oarele 11 de dimineață in localul Trib. și se va urma in modul prevezut de art. 237 din acel cod. Fie­care creditor in 8 zile cel mult de la verificare datoriei sale e dator a afirma Înaintea sindicului și judelui Comisar că a­­cea datorie este advârată conform art. 241 codul comercial. Secția a III. No. 33. Trib. Iași secț. I prin adresa No. 8193 din 1874 au intervenit cătră această secțiune spre a se pune in vânzare benevolă vrea remasă pe urma def. Grigore Faurescu care este una vie situată in comuna Copou plasa Copou județ. Iași megieșită cu viile d-lor Ano și a d-lui Alexandrescu Ureche și cu drumul ce-i vine in față, având aprocsi­­mativ 2 pogoane de vie paragină și o că­suță de vălătuci. Pe acest temei­u și in baza art. 687 și următor j,r. d­v. Trib. publică vânzarea ara­tatii vii ca concurenții ce ar fi să se prezinte in camera Trib, la și secția UT la 14 a lunei Mart zioa Vineri anul 1875 oara 11 din zi cu garanța legală, vo­tarea se va face in presența d-nei C. Faurescu tub­icea casei dhej. incepăndu-se cu prețul de la 165 galbeni conform procesului verbal a consiliului de familie a zisei case. No. 32. Imobilul D-nei Elena Alexandre­scu Urechi, de profisiune liberă domiciliată in Iassi, compusa din o vie paragină in mărime aproc­imativ de 3 fălci, situată pe loc gos­­pod și aflătoare in comuna Copou Jud Iassi megieșită cu viea D-lui Cogălniceanu a D-nei Faurescu cu drumul și cu șeful Cărligătura, fiind scos in vânzare silnică spre îndestula­rea Domnului A. Reveda, cu suma de 400 lei noi, la 14 Mai 1873 cănd era fixat terminul de vânzare Trib. prin jurnalul N­ro, a inchis licitațiunea din causa nestăruinței părței in drept, in urmă insă D-nul N. Gu­­limas căruia D-nul Reveda ia cedat dreptă­țile reale prin petițiuea inregistrată la No 20­139 cerând a se pune din nou in vânzare aretatulu­i mobil. Pe acest temeiu și in baza art. 553 și următori din Procedura Civilă, Tribunalul pudică vinderea din nou­ a indi­catului imobil, și dar concurenții ce ar fi de a cumpără după lămuririle de mai sus după cum de acest imobil ce s’au prevăzut și in publicațiunea inserată in foaia No. din 18, să se infățoșeză in camera acestei secțiuni a IlI-a la 14 Mart. Vineri 1875 ora 11 din zi, cănd are a se face adjudecația potrivit art. 539,550 și cu restricșiunea art. 559, 564 și 565 din Procedura Civilă. Tot­odată să so­mează pe toți acei care ar prettinde vre­un drept de proietate, usufruct, servitute, chirie privilegiu, hipotecă sau ori-ce alt drept asu­pra Bunului urmărit ca inaintea adjudecați­­unei să se arăte la Tribunal spre a-și arăta petițiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Tribunalul județului Cahul. No. 54. Fiind­că d-l Andronachi Ionescu nu au fost consecințe a depune suma de 700 lei noi, osebit taxa de înregistrare de 2,­2 °/o cuvenită Statului după legea timbrului si in­­registrărei, acea a fond­arului precum și fac­­sele cuvenite portăreilor după art. 66 din regulamentul acestui serviciu, cu care sau adjudecat definitiv asupra d-sale la 17 Fe­­vruarie anul 1873 casele d lui Șloim Gold din urba Cahul, scoase in vânzare sil­nică pentru îndestularea d-lui Herșcu Țu­­cherman de profesiune comersant domiciliat in urba Berlad cu suma de 82 gald. capi­tal, procentile și chiltuelile de urmărire, ce are a lua de la numitul Șloim Gold de pro­fesiune comersant domiciliat in urba Cahul după obligația din 5 Ianuar anul 1870 tran­scrise in registrele acestui Trib. la No. 55 acelaș an și investite cu formula esecutorie sub No. 15 din anul 1872. Trib. in urma certrei făcută de creditorele H. Taeherman cu petițiunea înregistrată la No. 5087 prin jurnalul indhiet de complectul seu la 7 De­chemvrie a. ex 1874 sub No. 2219 au dis­pus revinderea imobilului pe com­ptul adju­­decătorului d-lui Andronachi Ionescu fixând terminul de adjudecare de 40 zile, situațiu­­nea acestui imobil după procesul verbal dre­sat de agentele judecătoresc la localitate, conform art. 505 p. civ. este cea următoare: două rânduri de case separate una de alta cu atenansele lor, construite păreții de cea­­mur și acoperemăntul de stuh, se află situ­ate in urba Cahul disp. a­r­a strada Ca­­zarmei la No. 679 pe pământ particular su­pus begmănului cătră proprietatea moșiei, locul pe care se află clădită această casă este in lungime de 13 și 8 stăni in lățimea, se publică clar vânzarea arezatului imobil in termin de 40 zile de la data fonei, care termin la timp urmează a se fixa prin ose­bite afipte de publicațiuni, cănd d­nii con­curenți vor bine­voi a se presenta in came­ra acestui Trib.­oara 11 dimineața însoțiți de cauțiunile pretinse de lege, unde urmea­ză a se ține licitațiunea conform prescripțiu­­nilor legei, iar strigările urmează a se înce­pe de la cifra de 700 lei oferită de adju­­decătorile A. Ionescu, sunt somați toți acei ce ar pretinde vre­un drept din acele pre­văzute la al. 3 de sub art. 506 din zisa procedură, asupra imobilului urmărit ca ina­intea terminului fixat pentru vânzare să 'și arăte pretențiunele lor la Trib, căci in ur­mă nu li se vor mai ține in samă, se no­tează că debiturile urmărit d. Șloim Gold îi’au făcut inaintea Trib. declerațiunea pre­văzută de art. 502 din zisa procedură; și a­­supra imobilului scos in vânzare numai ee­­sistă altă sarcină, afară de aceasta pentru care se face urmărirea. Tot­odată se pune in viderea d-lor concurenți ca taxa de în­registrare de 21/s °­ o­acea a fond­arului și a cea cuvenită Portăreilor după art. 66 din regulamentul acestui serviciu privește pe cum­părător. No. 32. D-1 Leiba Zilberman de profe­siune com­isant domiciliat in urba Bârlad prin comandamentul prealabil sub No. 997 datat 22 Noemvrie a. ex. 1874 format du­pă desposițiunele art. 496—497 p. civ. au somat pe d. Dimitrie Spiru Pavli de profe­siune proprietar de moșie domiciliat in ur­ba Bârlad, a respunde suma de 300 galb. capital, plus procentul de 1 la sută pe lună calculat de la 25 Martie 1870 pănă la nu­­merătoare, cheltuelile de timbru și a Portă­­reilor, fără prejudeciul cheltuelilor de ur­mărire, conform sentinței Trib. jud. Tutova No. 178 din a. ex. 1874 investită cu for­mula esecutorie sub. No. 147 acelaș an, in­să debitorile nefiind consecințe a satisface pa­creditare in terminul cuvenit, Trib. in viderea mijlocirei celui de Tutova făcute prin adresa No. 5 din 2 a linei curente și a ce­rtrei creditorului făcută prin procuratorile seu de avocat Ioan L’ga cu suplica înregis­trată la No. 44 prin jurnalul ind­iei sub No. 26 din 9 a curentei au dispus punerea in vânzare silnică a moșiei Golești de sus cu coturile ei Flămănda și Ciobolaccia pro­prietate a debitorului Dimitrie Spiru Pavli, a căria situațiune după procesul verbal dre­sat de agentele judecătoresc conform art. 505 p. civ. este precum urmează: moșiea Goteșt­i de sus cu coturile Flămănda și Cio­­balaccia, este situată in raionul comunei Go­­teștii, plasa Tigheciu jud. Cahul, are o în­tindere de 3000 fălci pământ aproximativ din care ca la 2400 fălci de cultură, fănaț și imașe, iăr 600 fălci stuhârie și baltă sa megieșește spre mează­noapte cu moșia Gheb­­­osu proprietatea d. Grigore Alcaz, la mea­ză­zi cu moșia Grozești de jos proprietatea d. Gheorghi Dimitriu, la răsărit cu moșia Co8tangalia proprietatea casei def. Prinț Gri­gori Ghica, și la apus cu fiul Prutul, inbu­­nătățirile ce posedă sunt: in vatra comunei Goteștii una casă construită păreții de cea­­mur, acoperemăntul de stuh, posedă un lă­­untru 3 odăi și un antret pardosite cu scân­duri, cu ușile și ferestele in bună stare, a­­ceastă casă servește de locuința arendașilor moșiei, una bucătărie construită păreții de ceamur, acoperită cu șindilă, are in lăuntru 4 odăi, care servesc de locuința oamenilor de serviciu, una crășmă construită păreții de grinzi de brad acoperemăntul de stuh, po­sedă in lăuntru 2 odăi. In comuna Flămân­da una crășmă construită păreții de stuf și acoperemăntul aseminea, are in lăuntru 2 odăi. In cotuna Ciobalaccia, una crășmă con­struită păreții de ceamur și acoperită cu stuh, are in lăuntru 2 camere. La teremul stăng al Prutului, un hambar construit pă­reții de scânduri de brad acoperit aseminea, încăpători ca de 400 chile aproximativ; un coșer cu păreții de inele, și acoperit cu stuh, una casă construită păreții de ceamur, aco­perită cu stuh, posedă un lăuntru 2 odăi. Ca sarcine asupra imobilului descris mai sus figurează: 100.000 galb. cătră casa defunc­tului Moisă Herdan după obligațiunea ipo­tecară transcrise in registrele acestui Trib. la No. 5 din 15 Martie 1873, 347,000 lei noi cătră societatea creditului funciar romăn din București, inscrise in registrile respecti­ve la No. 21 din 9 Septemvrie anul 1874. Contractul transcris tot de acest Trib, la No. 34 din 7 Dechemvrie 1874 pentru arenda­rea acestei moșii cătră d. Teodor Cavaliote pe termin de 6 ani începător de la 23 A­­prilie a. e., se publică dar conform art. 510 combinat cu 730 p. civ. termenul de 3 luni pentru vânzarea acestui imobil numerat de la data fonei, și care termin la timp urmea­ză a se publica prin osebite afipte de pu­blicațiune, cănd d-nii concurenți ce vor vor a cumpără imobilul aretat, sa vor presenta in camera acestui Trib, cu garantiunile pre­tinse de lege, para 11 a. m. cănd are a se ține licitațiunea și face adjudecarea in con­­dițiunile prevăzute de art. 536 și următorii pănă la 550 inclusiv din citata procedură, și cu restricțiunile art. 559, 561 și 565 ace­­leași proceduri, se notează că taxa de înre­gistrare de 21/1 °/6 după legea timbrului și a inregistrării, a­cea a fond­arului și acea cu­venită Portăreilor după art. 66 din regula­mentul acestui serviciu privește pe cumpă­­rătoriu, sunt somați toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, ser­vitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra imobilului urmărit, ca ina­intea termenului de adjudecare să se pre­sinte la Trib, spre a’și areta pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor mai considera. Tribunalul județului Fălciu. No. 14. La 14 Ianuarie curent cea intăi zi după expirarea terminului de 3 luni pu­blicată in foaia oficială No. IiI din 13 Oc­­tomvrie 1874 in care s’au cuprins atât că s’au îndeplinit art. 496, 497 și 500 pr. civ. cum și 8omațiunea pentru toți acei ce ar pretinde vre­un drept din acele prevăzute la alin. 3 de sub art. 506 aceleași proceduri, ne­putăndu-se face adjudecațiunea unui loc de dughiană cu baratca de scânduri, 2 odăiți din dos de cărămidă și un beciu zidit pe el din strada mare a blănării orașul Huși, a d-lui Haim Ilie Rivin de prof. comersant do­miciliat in Huși, scos in cănzare pentru în­destularea d-lui loan Dumbravă de profe­siune funcționar domiciliat in Huși cu suma de 300 galbeni căpițe, procent și cheltueli de urmărire, in virtutea obligației înscrisă de Trib. in anul 1871 sub No­ 87 și investită cu formula esecutorie No. 61, pentru nestă­ruința creditorului prin jurnalul No. 72 s’a inch­s licitarea și in urmă după cerirea nu­mitului creditore și in virtutea art. 539 pr. civ. Trib. prin inciderea înregistrată la No. 283 admițând redeschiderea mezatului cu termin de 20 zile, se publică acest termin și se anunsă persoanele ce vor fi amatoare se cumpere aratatul imobil, ca in cea întâi zi după espirarea menționatului termin vara 12 din zi, să se presinte in camera de lici­­tațiune acestui Trib, orașul Huși preparați de garanția cerută de lege spre a se face adjudecațiunea in condițiunele publicate prin foaia No. 111 din 1874 sus­citată, urmănd că după 8 zile apoi, să se facă supralicita­rea prescrisă de art. 547 pr. civ. No. 64. D-nul Avocat Neculai Bosie pro­curator d-nei Nastasia Cosmițe domiciliază in comuna Olteneștii acest județ, in virtutea autoritațiunei dată de Tribunal prin adresa No. 1580 din April anul 1874, prin petițiu­nea din 8 lanuar curent înregistrată la No. 109, au intentat proces pentru separarea pa­trimoniului d-nei Nastasia Cosmițe din ave­rea soțului ei Gheorghe Cosmițe domiciliat tot in zisa comună și care avere după foaia dotată cu data din 12 April anul 1863 con­sistă in mobile casnice și vită in valoare de 2662 lei 20 parale cursul vechiu, una parte de vie hărăzită de Alecu in valoare 3000 lei vechi și parte de pământ cuvenită fră­țește din toate hotarele remasă de la părin­tele ei ne­evaluată Drept care sau format acest ostrac in duplu exemplare din care u­­nul se va afige pe ușa Tribunalului, iar u­­nul se va publica prin foaia oficială conform art. 630 din pr. civilă. No. 5761. D-na Safta Neculau de pro­fesiune proprietară domiciliată in urba Huși prin petitiunea registr. la No. 5643 din 28 Octom. 874 in virtutea autorizațiunei ce i s’a dat conform art. 628 din p. civ. și in baza actului de paupertate, au intentat proces de separare a patrimoniului ei din averea soțu­lui ei Ștefan Neculau domiciliat tot in Huși și care patrimoniu după petițiunea și foaea dotată cu data din 16 ianuar 1861 consistă in obiecte casnice in valoare de 5694 lei 20 parale și casele de lângă Sardariul Ene Huiban cu tot locul lor și o dugheniță eșită in ul­tă, drept care s’a făcut acest estract in conformitatea art. 629 din p. civ. care se va afișa in sala audienților acestui Tribu­nal conform art. 630 din z­sa pro edură, publicănduse și prin foaea oficială. Tribunalul județului Neam­țu. No. 2077. D-l Iancu Văleanu, domiciliat in urba Neamț, in virtutea deciziunei Car­­tei de Apel din Iași s­ I sub No. 63 inves­tită cu formula executorie No. 2150 urmă­rind îndestularea cu sumele de 100 galb. cu procent de la 15 Noemvrie 1869 data când trebaea a respunde arătata sumă, 200 galb. cu procent de la 15 Noemvrie 1869 și pă­nă la numerătoare, 500 lei noi cheltueli de judecată și plată de avocat, și 50 lei noi cheltueli de judecată și avocat cu ocaz­ia opor­țiunei făcută contra deciziunei Curței No. 253 de def. Altar Novac, fără preju­­deciul cheltuelilor de urmărire și esecutare pănă la numerare ce are a lua de la def. Altăr Novacu prin vânzarea imobililor din urba Neamț rămase pe urma sa, și avănd in videre că terminul de 30 zile a coman­damentului făcut sub No. 122 la 9 Mai anul 1873, de creditorile Văleanu d-nei Mira so­­t ca def. Altăr Novaen a expirat și numita nau achitat datoriea și nici au probat că ve­nitul pe un an al imobililor urmărite aco­pere datoriea. Trib, după cerirea d-lui cre­ditare Văleanu, prin procesul verbal de la n6 August a. ex 1873 sub No. 1906 a jur­­n­alului au regulat punerea in vânzare a vorbitelor imobile care după lămurirea lua­tă din procesul verbal inchiet la fața locu­lui de d-l Portărel se cunosc situate in ur­ba Neamț, precum urmează: 1 in imobilul înscris la No. 1382, este situat in ulița ma­re megieșit spre răsărit cu casele lui Șloim sin A­zăr, spre apus cu a lui Nuță Novac, fața in ulița mare, dosul in ulița școalei e­­vreești și are 2 odăi podite pe jos cu bag­dadă, la față una dugheană cu 2 obloane in canaturi cu una ușă, făcute de material ne­­arzătoriu, acoperite cu draniță, sub ele un beciu boltit, al 2-le un loc stărp pe care se află ruinele unui beciu in strada mare megieșit despre răsărit cu casile lui Nuță Novac, despre apus cu un alt loc stărp a orfanilor lui Bereu Sudita, fundul in ulița școalei, fața in ulița mare și al 3-lea una casă înscrisă la No. 1344 și 1345 situate in strada șc­oalei, megieșite la răsărit cu locul Stărp a lui Ghidali Căciularia, la apus cu locul stărp a lui H*rșcu Laba, la fund cu ograda lui Avram Șah­na, la față cu șosaua, clădite cu material arzători, cu 2 odăi, pe jos lipite cu lut acoperite cu draniță vechi, avănd din dos o sală mică prin mijloc, și dar conform art. 510 din p. civ., se publică terminul de 3 luni, invitănduse pe maște­rei a se presenta in camera Trib. in cea 1 zi oara 12 după expirarea terminului soco­tit de la data fonei, conform art. 536 din indicata procedură; d-nii concurenți și cre­ditorele se vor conforma art. 539 și 542 din procedură, deșteptănduse pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, usu­fruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra banului urmă­rit ca inaintea adjudecației să se arăte la Trib, căci in urmă nu li se vor mai ține in samă, iar sarcini după lista data de grefa Trib. sunt: l­iu 1000 galb. inprumutați de def. Altăr Novacu de la Șloim Altăr după actul înscris sub No. 1 la 1870 cu siguran­ță in o­bina de z­ d înscrisă la No. 1341 și un loc stărp din urba Neamț și al 2-lea in condica de propunre pe 1872 la Lit. A No. 3 este notat că def. Altăr Novacu datorind d-lui Lupu Câlmășoiu cu o sumă bani­i sau scos in vânzare imobilile ce posedă in urba Neamț. Judele de pace ocol I din Iași. No. 175. Prin cartea noastră de judecattă No. 517/74 și in baza înscrisului presentat pe suma de 198 lei noi și a art. 28, 150, 146, din pr. civ. 1176, 1073 și 1088 cod. c. condemnăndu sa pe d-nul Alecu Neculcia să plătească reclamantului Leiba Iosipovici su­ma de 198 1. n. cu procent legal de la re­clamare 4 Decemvrie 1874 pănă la nume­rătoare plus 30 1. n. cheltueli, și fiind­că domiciliul d-lui Neculcia actualminte este necunoscut, i se notifică aceasta spre a sa știință, cunoscând că in contra presentei cărți de judecată are drept de opoziție și apel conform art. 29 și 23 pr. civ. Tot­o­dată se invită a se presenta la acest pre­toriu spre a’și primi copie de pe această carte de judecată care s’a alipit in cance­laria acestui oficiu. No. 173. Prin cartea noastră de judecată No. 518 di­n 1874 și in baza înscrisului pre­­sentat pe suma de 200 franci și a art. 1073 și 1088 din c. p. și art. 29 și 23 din pr. c. condemnănduse pe d-nul Iancu Cleante să plătească reclamantului Leiba Iosipovici su­ma de 200 franci cu procent legal de la data reclamaț unei 4 Decemvrie 1874 pănă la numerătoare plus 30 franci cheltueli de judecată, și fiind că domiciliul d-lui Cleante actualminte este necunoscut, i se notifică a­­ceasta spre a sa știință cunoscând că in con­tra presentei cărți de judecată are drept de opoziție și apel conform art. 29 și 23 pr. c. Tot­o­dată se invită a se presenta la acest pretoriu spre a-și primi copie de pe această carte de judecată care s’a alipit in cancela­ria acestui oficiu. Judele de pace ocol II din Iași. No. 113. Prin cartea de judecată No. 4 din 3 ianuar 1875 și pe baza art. 1180 și 1073 c. c 146 pr. civ. sau condemnat pe d-nul C. Costin a plăti d-lui Oividi Chenig suma de 198 franci cu procent de 5 la sută pe lună de la 29 April 1874 data înscrisu­lui pănă la numerare plus 50 franci daune și t­abru, cu opoziție și apel. No. 274. In baza art. 12, 75 al. 6 și 227 pr. d­v. d-nul Dimitrie Anghel cu domiciliul necunoscut, in România este citat a se pre­senta inaintea noastră in ziua de 2 Fevru­­arie 1875 oara 11 din zi cănd ave a se ju­deca procesul intentat de d-nul I. Lupescu pentru bani, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 211. D-nul Capitan G.Lipanu in con­formitatea art. 75 al. 6 pr. civ. este citat ca domiciliul necunoscut a sa presenta ina­intea noastră in ziua de 3 a lunei Fevruar anul curent carele si din zi cănd are a se judeca procesul intentat contra sa de d-nul David Starți pentru bani. La neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol IV din Iași. Prin cartea noastră de judecată No. 491 pronunțată la 28 Decemvrie 1874. s’a con­ Florestan avea mult aur și hârtii asupra neguțitorilor din Amsterdam, ce-i dădusă don Matias pe cănd era la Lisabona. El sili pe don Sancho se primiască o su­mă destul de mare, pentru ca se’și poată mări moșia prin cumpărarea a cător­va bucăți de pamânt megieșite cu a sa, și tot­odată Be-și facă și gospodăria trebuitoare. El luă pentru cultura pământului doi țerăni robuști și onești; și cănd Florestan se gătia se plece, el iși­ putea zice cu bucurie: de a­­cum înainte ei sunt scutiți de sărăcie. Trecură trei luni de la găsirea lui Alfons cănd medicul ce căuta pe don Sebastian il declără că nu mai poate scapa. Acest preot virtuos nu se înspăimântă de situația sa; el viețui ca un om onest; singurul și adevăra­­tul mijloc de a nu se teme de moarte. El o vedea cum vine incet, și se pregătia se o primiască cu rebdtarea unui ințelept. Amicii mei, zisă el celor ce il inconjurau, nu vă întristați, nu mor, incep o vieață nouă. D-zeu, care este etern bun, nu mă poate pă­răsi; mi-am îndeplinit toate datoriile cătră dânsul, și cătră aproapele meu; am iubit pe cei ce fac bine, m’am rugat pentru îndrepta­rea celor zei, și aștept de la Ființa Supremă fericirea viitoare. Intr’o seară pe cănd el vorbia cu Florestan și cu don Sanche, căci Teresa și Alfons se preumblau prin grădină, el avu o slăbiciune destul de lungă. După ce deschisă ochii, un dulce fcris părea că rătăcește pe buzele sale. Aic­i amicii mei, zisă el intinzindu-le mă­­na, vă revăd. D-zeu imi permite ca se vă pot zice adio. Sunt foarte slab.. .inima me... Florestan, aduți aminte căte-odată de don Sebastian. In acest minut nu vă mai văd­ totul de pe pământ au despărțit pentru mine. Mor iubindu-vă, ca și cănd ați fi fost fiii mei. Vei găsi intre hărtiele mele un plan de povățuire ce T am­ tras pentru Alfons. Ur­­mează-l pentru dragostea mea. El strinsă mâna junelui Portughes, și adormi somnul drepților. Perderea sa fu viu simțită, și pentru a-i onora memoria, Florestan urmă in totul me­­toada ce i-o lasasă don Sebastian pentru creșterea­ fiului lui don Carlos. Toamna era mai pe la jumătatea ei, epocă cu­­ totul nefavorabila pentru a se pute duce la Indostan, așa­dar acela ce avea se ție loc de părintele lui Alfons, se hotără ca se pe­treacă iarna in Olanda. In timpul ce avea să se strecure până la plecare, Florestan scrisă Celinei și lui don Carlos, căruia ii trimisă o desenare exactă despre toate crimele contelui Fernando. Unul dintre oamenii tocmiți de don Sanche pentru lucrarea câmpului, fu insarcinat a se duce la Lisabona la don Matias. Acesta duc­să scrisoarea la Celina. Trimisul mai șezu căte­va zile la amicii Celinei; pe urmă plecă aducând cu sine o casetă. Ea conținea mult aur, o scrisoare din partea lui don Carlos cătră fiul seu,­ și alta cătră acela ce avusesă curajul se-l smulgă de la moarte. Scrisoarea părintelui lui Alfons se sfărșia cu aceste cuvinte: „Dacă mai trăiesc, numai ție iți datoresc viața mea ; și dacă mai su­făr povara vieței, este in speranță că odată să te pot găsi la Pondișori, atăt pe tine căt și pe fiul meu. Dacă inimicul meu va pica de la putere unde crimele se ale­rau inalțat, voiu cuteza se reclam dreptatea de la mo­narhul ce l’a înșelat cu nerușinare. Atunc Celina, don Matias, temnicerul închisorilor din Lisabona, și cu atăt mai mult, memoriul ce tu mi l’ai trimis investit cu iscăliturile lui don Sanche și a soției seale, vor deveni acuzatorii acestui ministru criminal, care a făcut atâtea victime. Adio, te iubesc după cum un părinte iubește pe fiul seu. Pe al meu ți’l părăsesc ție , veghează asupra lui după cum ai vegheat asupra mea, și fă’l vrednic de a resbuna intr’o zi memoria ne­norociților sei părinți. Tot timpul iernei fu consacrat de Florestan la învățătura lui Alfons. Nimic nu era greu pentru acest copil, înzestrat cu o inteligen­­ță rară. Și pentru ca să’i poată schimba numele, cănd se vor îmbarca, trebuia să’i descopere nenorocirile. Amicul meu, ii zisă intr’o dimineață Flo­restan, in curând avem se plecăm, prin ur­mare trebue să fim cât se poate de înțelepți. Numele de don Carlos, ce T a ilustrat atâ­tea fapte frumoase, acum este prescris, și tu nu’l mai poți purta fără ca siguranța ta și a mea se nu fie compromisă. Decretul ce condamnă pe părintele tău ne gonește pe a­­măndoi din patria noastră. Cum­­ n’am se ’mi mai văd mama? întrebă Alfons. — Nu, amicul meu; moartea te a despărțit de dăn­sa pentru tot­dea­una; eu i-am cules cel de pe urmă suspin. Scumpe copile, așa a tre­buit se fie pentru tine. Nu’ți mai ramâne decât părintele tău. Acum numai pe Flores­tan il mai ai; el a promis vrednicilor autori ai zilelor tale să nu te părăsiască nici­odată, și el iși va ținea cuvântul. Dacă niște întâmplări ne-ar despărți, aduți aminte că nașterea ta nici­odată nu treube se fie știută. Nu părăsi calea virtuței, pe care bunul Sebastian ți-a indreptat pașii tăi cei de ăntăi. Amicul­ meu, tu ești orfelin; dar D-zeu va veghea asupra ta, și sper că vei deveni un om de onoare. Alfons pătruns de cea mai vie durere, se aruncă din nou in brațele lui Florestan, ii promisă că il va asculta, și așteptă cu nerăb­dare, ziua cănd se va pute îmbarca. Cea mai scumpă speranță a sa era de ași revede părintele seu. Amicul ce ii ținea loc de părinte ii spusesă că don Carlos va ven la Indostan cănd va pute părăsi fără pericol asilul ce-l ascundea de privirile inimicilor sei. In adevăr, el urmănd sfatului ce i lasă Celina, era ferit de ori-ce soiu de prigonire, închis intr’o monastire, ne avănd alt nume decăt acela de Ambrosie, cultivând niște flori ,i îngrijind de niște pomete, lucrul seu nu era greu; el se bucura de plăcerea de a vede adesa­ori pe Celina și pe mătușa ei. El nu era lipsit de nimic, și pentru ca se nu întă­râte jalusia s­au să se nască bănueli, și a­­jutorul seu se bucura și el de aceste drep­turi. Ast­fel petrecu o parte din viața sa cel mai mare general al Spaniei. Vai­ timpul nu i mai împuțina necazurile și el se vedea osândit la o robie ce poate s’ar fi sfârșit odată cu viața sa. Suvenirul sellei reale care, după trei ani de nenorocire, o revedea numai pentru a o perde așa de curănd, necontenita gândire la fiiul seu neștiind ce soartă i se mai pregă­tește și lui in viitor, toate aceste împrejurări n­ amărau ne­încetat viața. (Va urma.)

Next