Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-10-24 / nr. 114

ANUL VII­­ MP* Domni abonați, cari isi vor strămuta domici­­liurile de la Sf. Dimitrie viitor, sunt rugați a anan­­sa pe redacție, spre a nu suferi întrerupere in pri­mirea fonei. Revista Internă. CHESTIUNEA AGRICOLA IN ROMANIA. Cetim in VEconomiste romnani de la 28 Octomvrie: In numărul nostru precedent am a­­tras atențiunea generală asupra concu­renței desastroase pe care o face produ­selor romăne imensa întindere luată de cultura cerealelor in Statele­ Unite. Iată acum că o nouă concurență vine pe pie­țele engleze, concurență nu mai puțin de temut ca a Americei de Nord: este vorba de grănele Indiilor orientale, a căror a­­parițiune s’a semnalat deja pe piețele Engliterei. Pentru aceste grăne, ca și pentru ale Statelor­ Unite, chestiunea prin­cipală este cheltueala transportului; dacă se va ajunge a se reduce indestul chel­­tueala spre a permite espectarea cu un beneficiu serios, și de­sigur că in curând se va ajunge, piețele englese se vor găsi in totul închise produselor rusesci, ro­măne etc., și nu numai piețele englese, ci și ale Franciei; se va remăne dar un slab debușeu in Occident. Această pers­pectivă creează un viitor amenințător pentru prosperitatea României, și repetăm că țara trebue să tindă din toate pute­rile ei, a-și crea alte resurse de­căt a­­celea pe care le-a tras pănă acuma nu­mai din agricultură. Avuția Romăniei a atârnat pănă acuma numai de caprifiu­­rile temperaturei și soarta sa a fost și este străns legată de starea recoltelor. Pe fie­care minut se aude zicăndu-se: „dacă vom avea o bună recoltă, totul va nerge bine“. Este negreșit o sorginte necontestabilă de a putea posede un pământ fertil; este vise trebuință a avea alături și o indu­strie locală, ale cărei venituri se poată compensa golurile causate in lăzile Sta­tului de grindină, furtună, vânturi, se­cete. Și astăzi nu se mai poate zice că totul va merge bine dacă recolta va fi bună, căci scurgerea acestei recolte a de­venit cam problematică, și viitorul va mări și mai mult dificultățile in astă pri­vință. La ce folosesc e a produce mult și a nu scurge produsele sale, sau a le scurge cu un preț care nu e remumeră­­tor ? Nu e mai bine a produce mai pu­țin și de mai bună calitate și a între­buința o parte din capitaluri spre a dota țara cu industrii care ii lipsesc, și a căror lipse o face tributară altor țeri, precum zahar, postavuri, hârtie, mașine etc., toate aceste industrii care găsesc materiile lor primare chiar pe loc și a căror desvoltare ar fi repede dacă avân­tul lor va fi protegiat de Stat. Nu e vorba de a mai sta pe gânduri, de a tă­­răgăni, trebue a se lua o hotărire, care, credem noi, că nu poate fi alta de­căt a îmbunătăți produsele agricole și a crea industria cea mare. Iași­, Vineri 24 Octomvrie 1875. No. 114. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI s Iași. Pe un an 12 lei noi. — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi" In districte: se adaogă portul de 2 h­. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci. ANUNNIURI. Rândul Ban locul seu 16 bani. CURIERUL DE Afa­ c­A­LENDARUL SEPTAMANEL ---- .... . .__---------------------------- ~ " — "­­ » | m­mmm » Mmmt | ■ *--| I IT I •--V­I >» «— IS ________________________________________________________________________ stii vechiu. Stil nou. Z­X­O­R.________PATRONUL ZILEI. || Res. Soar. 1 Ap. Soar. | Stil vechili. Stil nou. Z­I­U­A. | PATRONUL ZILEI. [ Ref. Soar. Ap. Soar. Octtomvrie Octomvrie. | | Ore. m. Ore. m. Octomvrie. Noemvrie. || Ore. m.~ Ore. m. *9 Duminică. Profetul Ioil. 7 39 4 20 23 4 Joi. I Apostolul Iacov, fratele Domnului. 7 43 4 17 f.­l Noem .univ. Marele Martir Artemie. 7 40 4 19 24 5 Vineri. Martirul Areta. 7 43 4 17­­ Marți. _ Cuviosul Ilarion cel mare. | 7 41 4 18 25 6 Sâmbătă. Martirul Marchian și Martiric.­­ 7 44 4 16 ____|£___________________Mercur. | Părintele Averoie și cei 7 tineri. | 7 42 4 18 26 7 Duminică. | (*h) Martirul Dimitrie. | 7 44 4 16 Apare de trei ori pe săptămăna DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 7384. D-nul Meer Herșcu Berinstein, cerând autoritare pentru deschiderea unui stabiliment de crășmă in acest oraș, disp. a 3-a, este necesar a se cunoaște mai intăiu dacă numitul nu este căzut in vre­o cauză corecțională, sau traiu inaintea Trib, pentru delict de vini s­au crimi, sau pus sub pri­­vigherea Polițienească, in coșuri de recidivă, delicte sau crimi. Se publică aceasta și sunt rugate autoritățile că dacă va cunoaște pe numitul căzut in vre­una din aseminea ca­tegorii, să facă cunoscut pănă in termin de 40 zile de la data fonei. No. 7384. D-nul Leib Ecștain, cerendu autorisație pentru deschiderea­ unui stabili­ment de crășmă in acestu oraș, dispărțirea a 4-a, este necesar a se cunoaște mai intăiu dacă numitul nu este căzut in vre­o cauză corect­, sau tras inaintea Trib., pentru delict de vini sau crimi, sau pus sub privigherea Polițienească, in caz de recedivă, delicte s­au crimi. Se publică aceasta și sunt rugate autoritățile că dacă va cunoaște pe numitul căzut in vre­una din asemenea categorii, se facă cunoscut pănă in termin de 40 zile de la data Ionei. No. 8415. D-nul Avram Glicman, cerând autorizație pentru deschiderea unui stabili­ment de crășmă in acest oraș, cf. al 3-lea, este necesar a se cunoaște mai intăiu dacă numitul nu este căzut in vre­o causă corec­țională, sau tras inaintea Trib., pentru de­licte de vini sau crimi, sau pus sub privi­gherea Polițienească in cozuri de recidive de delicte sau crimi. Se publică aceasta și sunt rugate autoritățile respective, că dacă va cunoaște pe numitul căzut in vre­una din aseminea categorii se facăț­unoscut, pănă in termin de 40 zile de la data Ionei. Prefectura districtului Botoșani. No. 6918. Pe teritorul Comunei Ionășe­­nii, din plasa Miletinu, pripășinduse un străj­­nic murg deschis, coama coada neagră și cu steluță in frunte, după cum incredințază de sub-prefect respectiv prin raportul No. 3462. Se publică conform legei poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in re­gulă să se presinte la menționata Primărie, pentru a-și primi străjnicul. No. 6841. De cătră Primăria Comunei Cur­­tești declarăndu-se de pripas doi cai, dintre cari: unul murg, mic de trup, coama coada negre, breas pe Dot, păntănog de piciorul drept dinapoi, pete albe pe spinare, și altul murg închis, coama tunsă, coada neagră și stricat la șele, după cum incredințază d-nul Sub­prefect de tărg prin raportul No. 2319. Se publică terminul prescris prin legea poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă, să se presinte la Primări­a menționată, pentru ași primi caii, Prefectura județului Cahul. No. 8554. Pe teritorul comunei Cârpești, din plasa Tigheciu, s’a pripășit un cal la păr șarg, coama in dreapta, țintat in frunte și cu danga la șoldul stâng dinapoi lit. S. Se publică a­­ceasta in termenul legal pentru cunoștința proprietarului. No. 8567. Pe teritorul comunei Țiganca din plasa Tigheciu, s’a pripășit un cal, la păr roibu inchis, coama in stânga, matriculat la găt din stănga matricola nedescifrabilă și cu pete albe pe spinare. Se publică aceasta in termenul legal, pentru cunoștința proprie­tarului. No. 8336. Cu ocasiunea prinderei indivi­zilor Vasile Gonța și Constantin Moise, de către Primarele Comunei Leușenii, din plasa Cotul Morei, s’a găsit la ei, una capă la păr neagră, coama in dreapta, pete mici albe pe spinare, pe amble coaste și pe pântece roase, păntănoagă la piciorul stăng dinapoi, inse­rată la spata stângă dinapoi inițială­­, țin­­tată in frunte, și un cal harmasar, la păr murg, coama neagră in drepta, fără alte semne, declarați de dânșii că sunt de furat. Se publică aceasta in terminul legal, pentru cunoștința proprietarilor acelor cai. No. 8137. Pe teritorul comunei Mingiri, din plasa Cotu Morei, s’a pripășit una capă, la păr neagră, coama in ambele părți fără alte semne. Se publică aceasta in terminul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura districtului Fălciu. No. 8581. După deplinirea disposițiunilor art. 45 din legea Poliției rurale, declarăn­­duse de pripas de cătră Primarul comunei Miclești, din acest județ, un cal la păr murg, coama din stănga, puțin păr alb in grebăn deasupra, pete albe pe spinare, precum și pe sub păntice de rosătură de rafturi, la șol­dul stăng un semn de rosătură și ciopăr ta­­ti­u de coadă. Se publică spre înștiințarea proprietarului care in termina prescris de art. 48 din mencionata lege, să se presinte cu dovezi in regulă, la Primăriea menciona­­tei comuni spre al primi. No. 8733. După deplinirea tuturor for­malităților pretinse de art. 45 din legea Po­liției rurale, declărănduse de pripas, de cătră Primarul comunei Răducăneni, din acestu județ, un cal in trup mare, părul roib, coa­ma din dreapta roaibă, pete albe pe spinare și pe sub pănu­ce. Se publică spre înștiin­țarea proprietarului lui, care in terminus pretins de art. 48 din zisa lege, să se pre­sinte cu dovezi in regulă la Primăria men­­ționatei comuni, spre a și’l primi. Prefectura Districtului Neamțu. No. 16350. Sub-Prefectul plasei Muntele, prin raportul No. 3898, incredințază că pe teritorul comunei Doamna, in ziua de 4 ale curentei, sau pripășit un cal, in păr negru, pe la bot și nări cam murg, țintat puțin in frunte și pișcătură la urechea stăngă. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probile legale la zisa comună in ter­­minuul prescris de legea Poliției rurale. No. 16272. Sub­ Prefectul plasei de Sus, prin referatul No. 4652, incredințază că in ziua de 5 ale curentei, sau pripășit pe te­ritorul comunei Vânătorii, una păreche boi, in păr unul porumb plăvan, inserat la cor­nul drept cu litera I. L. și deasupra și de desupt, și un bou galbin lupan, inserat idem la cornul stăng, pișcătură la urechea dreap­tă. Se publică aflarea proprietarului acelor boi și presentarea lui, cu probile legale la sus zisa comună, in terminul prescris de le­gea Poliției rurale. No. 16470. Sub­ Prefectul plasei Peatra, prin raportul No. 3171, incredințază că pe teritorul comunei Crăcăoanii, sau pripășitu un bou, la păr plăvan, coarnele țapușe, in­serat pe cornul stăng cu fer . . . și pe șol­dul stăng cu ferul . . . fără alte semne. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probile legale, la sus zisa comună, in terminul prescris de legea Poliției rurale. No. 16532. Sub-Prefectul plasei Muntele, prin raportul No. 3941, incredințază că, pe APELATIVE DIN IASSI. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. " Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pent­ru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Mirand. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. Revista Estemă. Să scrie de la Belgrad cu data de 31 Oc­tomvrie, că un decret al prințului ordonă re­deschiderea Scupcinei pentru ziua de 30 No­­emvrie. — De la Tulow se anunță cu aceeași dată că in urma unui incendiu al vasului Magen­ta o esplosiune a avut loc la 31 Octomvrie, la 2 oare. Apelul făcut mai in urmă constată că n’a murit nici un om. — O știre de la Constantinopoli cu ace­eași dată, face cunoscut că o lege cu data de ieri (30 Oct.) decretă crearea a 35 mili­oane titluri de imprumut cu 5 la sută rem­­bursabile al pari prin amortisațiune anuală de 1 la sută, cu începere de la 31 Ianuarie 1887, care va servi drept plată a jumătății cuponului. Asupra resbelului cu carliștii știrile mai m­oi de prin ziare conțin următoarele amă­nunte : Șefii carliști Soliva și Pujols, împreună cu oamenii lor, au venit să ceară indulto (su­punere). La 27 Octomvrie, 1200 oameni din trupe­le alioniste au debarcat la Pasages, venind din Corogna, se așteaptă și alte ajutoare. Bateriile carliste de la San Marcos trag in Passages. Navele străine refugiate in a­­ceste ape, sunt la adăpost de dbusurile car­­liștilor. Gazeta oficială de la 26 Oct. face cuno­scut că generalul Quesada operează mișcări importante la Villareal. El a gonit de aici pe carliștii ascunși distrugăndu-le intăriturile, pe când generalul Reina apăra posițiunile de la Lumbier, in Navara, contra mulțimei de car­liști pe care o sili să se indoească. O nouă bandă carlistă, care cearca se trea­că in Navara, a fost urmărită de trupe, in Catalonia. Generalul Martinez Campos a sosit la Ber­ga (in Catalonia) fără a intălni nici un car­list in trecerea sa. După o știre de la Madrid cu data de 26 Oct. guvernul spaniol ar fi hotărit se fixieze la 15 Decemvrie data alegerilor senatorilor și deputaților. Gazeta oficială constată din nou că cea mai mare descurajiare domnește printre car­liștii din Catalonia. Un șef comandante a 15 oameni a cerut incuste lui Martinez Campos. De la 1 pănă la 20 Oct. carliștii din Ca­talonia au perdut 332 morți sau răniți, 238 prisonieri, 810 au cerut amnistia și 750 au intrat in Franția. Castells este singurul șef mai important ce a rămas in Catalonia. După aserțiunea ziarului „El Tiempo“ ge­neralul carlist Ellio ar fi murit. 45,259 recruți se află subt drapele; scu­tirile militare au produs un venit de 45 3­4 mil. reali. Se țin întruniri continue de diferitele par­tide in vederea viitoarelor alegeri. La 29 Oct. o mare Întrunire se hotărise in sala Senatului, la care avea să iea parte toți foștii miniștri anioniști, precum și Cano­­vas del Castollo. Carliștii din Catalonia au fost urmăriți din nou cu vigoare de patru divisiuni alfonsiste, care le-a oprit trecerea in Aragon. Ziarele au primit o comunicațiune din par­tea ministrului de resbel după care trupele liberale aflate in Catalonia vor fi îndreptate spre Nordul Spaniei. Nimic nou in privința insurecțiunei din Turcia, afară de știrea pe care, o publicarăm­mai zilele trecute, relativă la dejucarea din partea insurgenților a unui plan al Turcilor. O știre de la Ragusa 27 Oct. face cuno­scut că forțe considerabile se adună in ju­rul Trebinjei. Ploile continuă, insurgenții s’au intors la Zurici, și au ars Robovisote. Gu­vernul național al insurecțiunei pregătește o proclamațiune. „Le Constitutionel“ informează că mai mulți deputați din estrema stângă și membri ai consiliului municipal din Paris s’au întrunit la 28 Oct. spre a desbate un program asu­pra mandatului imperativ ce se va impune tuturor candidaților republicani la Senat. In ajun, o întrunire pregătitoare a avut loc, la care au luat parte consilierii municipali la D. Deligny, unde s-a decis ca pe lângă membri din consiliu municipal să se alăture și deputați spre a decide chestiunea. FOILETON. CATE­VA PASAGE Estrasa din Cârjele fondamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causă. Tot e­­fectul inteligent are o cause inte­ligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efec­tului. Ii. Bată in puține cuvinte seria progresivă a fenomenilor ce au dat naștere acestei doc­trine. Cel inteiu fapt observat au fost al diferi­telor lucruri puse in mișcare, dăndui-se o nu­mire vulgară de mesele învârtitoare sau dan­­țul meselor. Acest fenomen, care se pare că au fost mai intéiu observat in America, sau mai bine a zice care s’a reinoit in acest continent, căci istoria probează că el se re­­itie la cea mai înaltă antichitate, s’au produs însoțit de niște împrejurări străine, precum viteze ne­obișnuite pocnituri fără cause bine­cuvântată. De acolo, in scurt timp, s’a răs­­păndit in Europa și in alte părți a lumei; de­odată au ațitat o mare ne­incredire, dar multiplicitatea experienților in curând a ră­dicat ori­ce bănuială. Dacă acest fenomen ar fi fost mărginit nu­mai in mișcarea obiectilor materiale, s’ar fi putut explica prin o cauză curat fizică. Noi suntem departe de a cunoaște toți agenții o­­culți (ascunși) ai naturii, nici toate proprie­tățile acelora pe care ii cunoaștem; electri­citatea, mai intăi, înmulțești in fie­care zi la ne­sfărșiri isvoarele ce iea procură omului, și pare că trebue a lumina știința cu o nouă lumină. Nu era clar un ce cu neputință ca electricitatea, modificată prin oare­care îm­prejurări, sau vre­un alt agent necunoscut, se fie causa acestei mișcări. Reuniunea mai multor persoane sporind puterea acțiunei, pă­rea că sprijină această teorie, căci această adunare se pute considera ca o pilă mul­tiplă a cării putere este in măsură cu nume­rul elementilor. Mișcarea circulară n’avea nimic de extras ordinar: ea este in natură; toate stelele se mișcă circular; noi putem dar avea ni­mic un reflect de mișcarea generală a universu­lui, sau, pentru mai bine a zice, o causă pâ­nă atunci necunoscută putea se producă de la întâmplări pentru lucrurile mici, și in niște inprejurări date, un curent analog cu acela ce târăște lumile. Dar mișcarea nu era in tot­deauna circu­lară ; de multe ori era repede și desordonată, obiectul sgudu­it cu violență, resturnat, ră­pit intr’o direcțiune oare­care, și, in contra tuturor legilor staticei (parte din mecanică in care se vorbește despre echilibrul trupu­rilor solide) ridicat de la pamânt și menți­nut in aer. Dar in aceste fapte nu era vre­un lucru in care se nu se poată explica pu­terea vre­unui agent fizic invizibil. Nu ve­dem noi electricitatea resturnănd zidiri, des­­rădăcinănd arbori, aruncând la depărtări cor­purile cele mai grele, atrăgăndule sau res­­pingăndule ? Dacă fenomenul s’ar fi mărginit numai la mișcarea obiectelor, ar fi remas, după cum am spus’o, in domeniul științelor fizice, dar nu era așa, aceste fenomeni erau date de a ne pune pe calea unor fapte de un ordin cu totul strein. Nu știu prin ce inițiativă, s’a crezut a se descoperi că impulziunea dată obiectilor nu era numai produsul unei forțe mecanice oarbă, dar că era in această miș­care intervenirea unei cause inteligente. A­­ceastă cale odată deschisă, era un cămp de observațiuni cu totul noue; era vitalul ridi­cat asupra multor mistere. Se fie in ade­văr o putere inteligentă? Ast­fel era între­barea­. Dacă această putere există, care se fie, ce natură are, ce origină? Este ea de­asupra umanității? Ast­fel sunt cele­alte chestiuni care decurg din cea dintăiu. Primele manifestări avură loc prin ajuto­rul meselor ridicându-se și lovind cu un pi­cior un numer hotărât de lovituri, și respun­­zind ast­fel prin da sau mm, potrivit cu con­­dițiunea pusă unei întrebări. Pănă la aceasta de sigur că nimic nu era convingător pen­tru sceptici, căci se putea crede că este vre­un efect al intămplărei. După aceasta se ob­ținu niște respunsuri mai dispălite prin lite­r­e alfabetului, obiectul mobil bătând un număr de lovituri ce corespundeau cu numă­rul fie­căria, litere, ajunse ast­fel a se forma niște cuvinte și niște fraze, respunzănd la întrebările puse. Justeța răspunsurilor, co­­relațiunea lor cu întrebările ațâțară mirarea. Ființa misterioasă care respundea ast­fel în­trebată asupra naturii sale, declară că este Spirit sau Geniu, iși spuse un nume, și dă­du mai multe lămuriri asupra sa. Aceasta este o inprejurare foarte interesantă de no­tat. Nimănui nu’i trecu prin minte să se gân­dească la Spirite, ca mijloc care se explice fenomenul; singur fenomenul descoperi cu­vântul. De multe ori in științele exacte se fac niște ipoteze pentru a avea o bază de rezonare, dar in această inprejurare fu cu totul de alt fel. Acest mijloc de corespondare era lung și necomod. Spiritul, și aceasta incă este o inprejurare demnă de remarcat, arată un al­tul. Una din aceste ființe nevăzute dădu con­siliu de a­pără un plumb prin fundul unui pancraș sau alt obiect. Acest pancraș, așa­­zat pe o filă de hârtie, este pus in mișcare chiar de cătră aceia putere nevăzută care făcea să se miște mesele, dar, in loc de o simplă mișcare regulată, plumbul trage de la sine niște caractere formănd niște cuvinte, niște fraze, și niște discursuri întregi de mai multe pagine, tratând cele mai nalte che­stiuni de filosofie, de morală, de metafizică de psihologie etc. etc., și aceasta cu atăta, repegiune ca și cănd B’ar seri cu măna. Acest consiliu fu dat tot in același timp in America, in Franța si in alte țeri. Bată terminul in care fu dat la Paris, in ziua de 10 Iunie 1853, unuia din cei mai înfocați a­­depți ai doctrinei, care incă din 1849 se o­­cupa cu invocarea (chemarea) Spiritilor: „Bu­te in camera de alăturea fi ea panerașul cel mic, văzui un plumb prin fund, așa ze’l pe hârtie, pune dogitele pe mărgini de urmă, după câteva momente, pancrașul se puse in mișcare și plumbul scrise foarte lămurit a­­ceastă frază: „Se nu spui la nime ceea ce iți spun acum intâia oară când vom seri, vom seri mai bine.­­ Văzăndu-se că panerașul nu este îndestul de comod, unii întrebuințară in locul pane­­rașului o scăndurică mică in capătul căreia se așeza plumbul. Panerașul, sau scăndurică, nu puteau fi puse in mișcare de­căt sub influența unor persoa­ne inzestrate in privirea aceasta de o pu­tere specială și care se numi Medium, adică mijlocul sau mijlocitor intre Spirite și oa­meni.

Next