Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-01-14 / nr. 4
ANUL IX. Anunciu foarte Important Sub-semnatul Dr. in medicină chirurgie și mamos am aflat un medicament cu totul sigur contra durerilor de măsele, el este superior tuturor medicamentelor esistente, căci prin aplicarea lui numai o singură dată dispare imediat durerea fără a mai reveni. Spre înlesnirea unor, public suferind, medicamentul se află depus la D. Ulrich Selten unde și-l poate ușor procura și care se află cu locuința in Strada mare casa Selten etajul de sus vis-a-vis de magazia D-lui Pruncu, Caracaș. Carele de consultație se poate avea atăt ziua cat și noaptea la orice timp. Dr. S. Georgescu. Revista Internă. I. S. Domnitorul este acum deplin insănătoșit de răceala de care a suferit. Eri, Joi, curent, Măria Sa a eșit pentru prima oară a face o preumblare pe jos. Inalțima Sa neputand incă asista in ziua de 6 ianuar la ceremonia religioasă a vănțirei ailor, a dat înalt ordin ca această serbare tradițională să se revărșască intocmai după programul anilor trecuți. Mercuri, 7 ianuarie curent, la carele 2 după amează, D. Hobfickx, consilier de legațiunie, agent diplomatic și consul general al M. S. Regelui Belgia, a fost primit la Palat in audiența oficială cu ceremonialul obicinuit. D Hoorîckx a avut onoare aremize S. S. Domnitorului, înconjurat de casa Sa civilă și militară și in prezența D-lui ministru-președinte ad interim la departamentul afacerilor străine, scrisorile de creață care acredită pe lângă persoana Măriei Sale in calitate de agent diplomaic si consul general. Cu același ocasmue, D. Hoorickx a depus in minele Inulțimei Sale și o scrisoare autografă a Majestaiei sale regelui Bergdor către Măria Sa. După audiența oficială, D. Hoorickx a fost recondus la ospețul seu cu cerimonialul care a prezidat la sosire i. Urmarea ședinței de la 13 Decemvrie 1875. B. Ministru Instrucțiunei publice. D-lor deputați, Sesiunea de față este pntru camera aceasta cea de intui sesiune ordinară a legislaturei ei. După înălțimea discuțiunei, la care trebue să o recunosc ca a doua chestiune a D. Boerescu, ați înțeles sper cu toții că discuțiunea aceasta are o însemnătate; ea este hotărâtoare pentru direcțiunea învățământului public și va fi o manifestare a modului, cum această cameră, in majoritate, înțelege ca in timpul legislaturii sale, să fie administrată instrucțiunea publică in România. Din acest punct de vedere discuțiunea are o insemnitate specială și pentru pozițiunea guvernului, cel puțin pentru aceea a ministrului cultelor. Vă rog dar, să nu regretați puținele momente ce se mai iau in continuarea acestei controverse intre sistemul D-lui Boerescu și sistemul nostru. D-lor deputați, sunt de aceiași părere cu D. Boerescu, că nu se poate niciodată prin buget schimba o lege; sunt de aceiași părere cu D-sa că nu se poate niciodată prin arbitru guvernului să se lovească un profesor inamovibil. Unde mă deosebesc de D-sa, este insă aci. Eu susțin tocmai că nu se atinge de loc legea, că nu se schimbă nici un articol din lege prin propunerea guvernului. Unde me deosebesc al doilea, este aci: eu susțin că din momentul cănd, pentru propunerea guvernului se cere consimțimăntul D-voastră, numai poate fi vorba de arbitrul ministerului nu lovirea unui profesor inamovibil, ci de toată garanția sistemului constituțional prin cameră. Regret că D. Boerescu a întrebuințat aci chiar curentul de capriciu ministerial. Nu poate fi capriciu acolo unde va fi votul D-voastră, și fiindcă votul D-voastră hotarești ear nu ministrul, ași întreba pe adversarul meu, dacă primește ca cuvintele pe care le-a zis D-sa la adresa guvernului să se substitue la adresa Camerei ? Atunci D-sa am zis ca soarta profesorilor atârnă de la arbitrul și de capriciul reprezentațiunei naționale. Ce punește aceasta D. Boerescu? Ar trebui să o primească, căci instanța decisiva in propunerea mea este tocmai Camera. Profesorii insă nu pot fi decăt mulțumiți dacă voi vedea ci soarta lor este pusă in mana cui? in măna chiar reprezentațiunei țetei. * Revin dar la chestiunea legalităței pusă pentru a două oară de D. Boerescu. Iassi. Cercuri 14 Ianuarie 1876, No 4. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Inscrțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anundiurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Mirand. Constantinopoli v rne de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. ___________________________________________________ CALENDARUL SEPTAMANEI Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. j P.cs. Soar. j Ap. Soar. | Stil vechic. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI, Ref. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. Ianuarie 1 Ore. m. Ore. m. ianuarie Ianuarie. j Ore. m. Ore. m. 11 23 Duminică. | Cuviosul Teodosie. 7 28 4 56 15 27 Joi. Cuv. Pavel Tireul și I. Colib. 7 24 5 2 12 24 Luni. I Martira Tatiana 7 27 4 58 16 28 Vineri. închin. Lanțului Apost. Petru. 7 22 5 3 1? 25 Marți. Martiru Emil și Stravnic. 11 7 26 4 59 17 29 Sâmbătă. 1 Cuviosul Anton e. 7 23 5 4 14_______26_______Mercuri._____1 Sf ucși in Sinaia și Rair______ [|7 25 5 1 18 30 Duminică.________| Păr. Atanasie și Chiril._________ 7 21 5 5 PREȚUL ABONAMENTULUI Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi' In districte: se adaugă portul de 2 Ir. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. IMUNMURI. Rândul sau locul sau 16 bani. Apare de trei ori pe septămănă DOMINICA, MERCURI si VINERI, Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. D-lor Deputați, legea instrucțiunei publice —și in privința aceasta remarcați, că D. Boerescu ’i dorește modificarea, va să zică simte că este o lacună,—nu prevede numerul catedrelor, și nu prevede nicăiri nici numerul persoanelor, cari au să fie insârcinați a preda cursurile. Ce zice ea ? Zice că studiile, ce vor fi la universitate, vor fi acestea și că înființarea catedrelor pentru aceste studii se va face prin regulamente ale puterei executive, după mijloacele țarei. Insă ministerul face regulamente, dar nu este numai in arbitrul său, indata ce regulamentele să leagă cu o cerere financiară, cu un vot budgetar al Camerei. Eu, D-lor, răspund la apelul D-lui Boerescu primesc discuțiunea pe tărâmul pe care a pus’o D-sa. Cănd o lege D-lor, fixază ceva ca principiu și apoi lasă la „meziele țerei“, la mijloacele sale de a se aplica treptat și după împrejurări acel principiu, poate fi ceva mai clar decăt aceasta ? Principiul este hotărit, este fix ; aplicarea e mobilă după inprejurări. Acele împrejurări prin ce mijloace se poate aprecia, cine poate să le aprecieze ? Să aprecieze pe de o parte guvernul prin regulamintele ce i se dă dreptul a le face, le apreciază pe de alta Camera, reprezentațiunea națională cu ocaziunea votărei budgetelor, (aplauze) Iată mijloacele legale prin care se poate lăți sau restrânge o ramură universitară a instrucțiunei publice la noi. D. B. Boerescu. Nu s’a dat nci o dată de nineni legei o amenea interpretare. 1. T. Maltesen. Atăt mai rău, D-lor, eu regret că nu sau făcut aceasta după cum nu s’a fcut multe altele ce trebuea să se facă, eu regret că astfel s’a lasat in părisirn invățămăntil public la noi de mai mult timp, și găsesc că este timpul de a se schimbi această știre de lucruri, de a se da odată o direcție sigură politicei invățămăntului, care să fie supusă judecătei Camerei și să secțte pe ce bază să da sau nu se dă imredere unui ministru al Cultelor. Știți că mai înainte la noi in țară era o Eforie a școalelor insămnata in îngrijirea învățământului pblic, un consiliu de vre-o 5 oameni, ce înființau si desființau catedre dupe împrejurări, o autoritate care da o direcțiune instruțiunei publice in țara noastră. Dupe aceasta la confecționarea t>gei de față —care preschimba starea de lucruri de mai nainte—, s’a văzut de legiuitor că noi nu eram incă un popor, in care cultura să fie foarte respăndita, un popor cu experiență in cele ce privesc învățământul public ; s’a văzut că noi eram un popor care d’abia de vre-o 20 sau 30 de ani incepusă a avea in țara sa lumina științei, și că, astfel fiind, nu putem să avem un sistem complect și sigur asupra instrucțiunei publice, nu puteam să introduc prin urmare de o dată o fixitate in instrucțiune—lucru pentru care trebue mult studiu, multă experiență, ceea ce noi nu avem. Așadar legiuitorul cu multă ințelepciune a zis prin legea azi in vigoare ; eu cred că studiile, că cursurle cari trebue să se predea in facultăți, și cele alte școli publice să fie acestea, dar remăne la mijloacele țerei și la chibzuință acelora, pe care ’i insărcinez să regulamenteze legea, de a modifica intr’un sens restrictiv sau ostensiv ceea ce pun eu act ca principiu: remăne ca guvernul țerei, prin regulamente, și corpul Legiuitor prin bugete și compună organizarea catedrelor pentru acele studii. Legiuitorul astfel a introdus o mobilitate oarecare pe lângă principiul fix cuprins in lege. Și bine a făut legiuitorul, căci dacă poate fi permis unui popor ca după mai multe silințe, după experiențe nenumărate, să fixeze un sistem de invățămănt public de la care să nu se mai poată depărta un timp mai mult sau mai puțin îndelungat, aceasta nu poate fi permis unui popor așa de începător in ceea ce privește cultura. Este prmis Engliterei să fixeze pentru un period de 40 sau 50 de ani un sistem de învățământ public de la care să nu să depărteze nimeni, este permis Germaniei, este permis Italiei de a face așa pentru că acolo au fost lupte crâncene până să se ajungă la realizarea unui princip, a fost discuțiuni publice timp îndelungat, au fost martiri pentru o ideie de cultură, sau văzut calmni murind pe eșafod pentru că au susținut o opiniune de știință, înțeleg fixitatea relativă intr’o asemenea țară in asemenea condițiuni, dar la noi unde nu avem incă nici o experiență in materia aceasta, la noi unde nu s’a întâmplat nimic din care s’au petrecut in acele țări cultivate, la noi fixitatea prea mare ar fi un principiu vătămător din toate punctele de vedere, căci el nu ne ar conduce la altceva decât la retrogradarea Invetamêntului prin retrogradarea profesorilor. Insa o repet, aceasta nu rezultă din actuala lege, legiuitorul ei din contra a lăsat— după ce a prevăzut oarecare studie—a lăsat, ca după mijloacele țarei și după chibzuință guvernului să se înființeze și altele sau să se desființeze unele. Acest principiu a fost admis cu multa prudență el este binefăcător, și nu cred că ar fi in avantagiul instrucțiunei ca ea să fie înlănțuită intr’un mod prea tare de un personal fix și că țara să nu poată schimba după împrejurări fie cbar bugetare direcțiunea ce ar voi să dea învățământului public. Ce poate impedeca pe această Adunare de a hotărî ca astfel să ne urmeze iar nu altfel ? Cine poate opri pe Cameră de a zice, cănd astfel înțelege și legea, că cutare și cutare catedră să fie suprimată? Dv., D-lor deputați, sunteți legiuitori in această materie, suverană de a aprecia și a decide cum credeți că e mai bine. Și cănd legea zice in art. 260, regulamentele date in forma regulamentelor de administrațiune publică, vor avea de obiect înființarea „după meziele țerei, a catedrelor necesare pentru științele enumerate mai nainte, ea lasă intnderea numărului profesorilor la aprobarea Camerei și a guvernului. B. B. Boerescu. Și D-v. ’i destituiți? D. ministru de instrucțiune. D-le Boerescu sunt mai tânăr decăt D-v. D. B. Boerescu. De aceia nu aplicați bine legea. D. ministru de instrucțiune. Sunt mai tânăr decăt Dv., nu faceți, vă rog, întreruperile Dv. continuă, ca să apar eu mai răbdător decât D-r. B. B. Boerescu. Avem experiența instrucțiunei pe care nu o ai Dta, și vă asigur. D-le M.Fiorescu că de cănd există legea instrucțiunei, nici unul nu a aplicat această lege așa cum cei D-ta. B. ministru de instrucțiune, permiteți D-le, Boerescu, să continuu? (Ilaritate). Așadar cantitatea ponte,orilor este disposițiune numai regulamentară și bugetară , și nici că putea fi altfel, D-lor, dacă ar veni astăzi D. Bozian și s’ar oferi, eu l’am rugat, la vreme de a reprimi catedra de drept roman. D-sa nu a primit, eu aș fi cel d’ântăi a va ruga să reînființați orice catedră in budget, pe care ar voi d-sa să o ocupe, fiindcă am încrederea că va fi in folosul învățământului. Trec acum la celalt argument. Inamovibilitatea unui profesore este dreptul său dupe lege de a nu fi pedepsit cu destituire prin arbitrul ministrului, ci numai după cum am spus și eli, a nu mai putea ocupa in toată viața sa funcțiune in instrucțiunea publică. Dar ceea ce vă propune guvernul prin bugetul rectificativ nu este nici pedeapsă, nici suspensiune, ci, este numai punerea in disponibilitate, declarare, că nu este după mijloacele țărei de trebuință de a mai avea un cutare număr de personal dia etic pentru cutare știință. Cine insă are o ideie de dreptul Statului, știe deosebirea totală ce eczistă intre distituire și o asemenea disponibiltate. Ca să vedeți, că această interpretare e dreaptă, duceți și interpretarea adversarului pana la capăt și veți vedea că această ducere pană la capăt ere o ducere ad absurdum. Profesorii inamovibili nu se pot distrui decât cu forme prevăzute in legea instrucțiunei, adică prin tragere la sorți a cinci dintre dănșii cari se chibzuiască dacă e bine sau rău a se distitui persoana. Apoi, eu vin cu o lege organică și desființez, d. e. un șir de științe și introduc altele. D-voastră discutați. Atunci ar reveni D. Boerescu și ar zice: nici prin legea organică nu se pot atinge persoanele profesorilor, căci numai un juriu de 5 profesori trași la sorți se poate pronunța. B. B. Boerescu. Aceasta e altceva, și vom vedea cănd vom discuta acea lege. B. Ministru de culte și instrucțiune publică. Ce scumpă îngrijire pentru interesele personale ale profesorilor! Nu e vorba onorabile adversar, pentru a discuta acum ultimul punt de economia aceasta mică sumă de 21.000 fr. oportunitatea măsurei propuse este cu totul altundeva. Am avut onoarea va spune că, de cănd cu sistemul constituțonal, s’a produs faptul foarte straniu, care ar arăta —dacă s’ar continua— că nu-1 realizăm in adevăratul seu sens, faptul foarte straniu de a vedea că, atunci cănd națiunea a zis că nu mai vrea să fie guvernată in mod despotic, prin principii și prin boerii vechi, că prin representanți scoși din sinul poporului ca de atunci de cănd să votează budgetele da cătră representanții ei, și cu sistemul constituțional, tocmai atunci școalele sătești s’au înjumătățit din ceea ce erau cănd erau administrate de boeri (aplause); adecă sunt mai puține școale sătești și mai multe facultăți. (aplause) Eu cred primejdioasă această direcțiune și este timpul ca odată să se oprească, (aplause). In vara aceasta ați votat un credit extraordinar cu care să se intinda învățământul rural, și eu am înființat in Septemvrie al acestui an 177 școli noui prin sate. Trebue acum să dați dar acum mijloace pentru Întreținerea acestor școale. După cum știți, este un timp de restringere, este deficit un budget și intr’o astfel de restrângere mare financiară, vroiți să continuăm ca pană acum, vroiți să avem pentru aceeași învățătură, pentru acelaș obiect cate doi profesori și să nu dați mijloace necesarii pentru întreținerea învățământului de jos? Eu cred, că nu! (aplause). In tot cursul vieței noastre parlamentare, de câte ori era vorba de școalele din sate, de îmbunătățirea învățătorilor inferiori și chiar secundari, nu se ridică nici un glas (aplause). Cum venea însă vorba de profesorii de pe la universități și mai cu sumă pentru facultățile juridice,glasuri puternice se ridicau, nu pentru catedrele de cultură națională, (limba romănă nu există nicăori ca catedră specială in organisațiunea sistemului nostru de învățământ), ci pentru catedrele de jurisprudență. In decursul Legislaturei trecute s’a văzut cazul extraordinar cu ocasiunea votărei bugetului, că, cănd a venit bugetul pentru profesorii primari, pentru profesorii gimnaziilor și ai liceelor, a făcut toți in privirea sporire! lefilor lor și cum a venit bugetul la profesorii de la Universități, s’a cerut să li se sporească lefurile. S’a respins de Cameră, dar cererea s’a făcut și această cerere era caracteristică Este acum chestiunea aici: vreiți Dv. să se continue aceeași disposițiune bugetară la cheltuelile instrucțiunei publice ea până acum ? Atunci veți respinge propunerea guvernului, va fi atunci bine știut, că deși suntem in greutăți financiare, deși este vorba ca să creăm aceste 177 școale noui elementare pentru care v’am cerut alocațiune in buget, deși vedem cu toții că este o prea mare preponderența in partea juridică și prea mică in partea ceilaltă, totul se menține catedrele de lux de la facultăți juridice și să suprimă școalele sătești. Atunci voiu ști și eu, ce-mi remăne de făcut. Vă pare însă, precum e convins guvernul că această direcțiune este primejdioasă,— atunci vă rog să primiți alocațiunea pentru școalele rurale așa cum vi s’a propus și să primiți și suprimarea la facultățile juridice. Cu modul acesta țara se va pronunța odată in sistemul constituțional contra luxului clasei de sus, care, sub aparența de cultură, este contrarie învățământului in popor, (aplause prelungite). D. Președinte al Consiliului. Cred, D-lor deputați, că după lunga discuțiune ce s’a urmat asupra acestei chestiuni nu a remas in spiritul nimănui temerea cum că ceea ce vi se propune de guvern a fi in contra le-gei. Colegul meu de la curte v’a lămurit in destul de bine chestiunea și v’a arătat in modul cel mai clar că acest articol din buget nu are câtuși de puțin in vedere a suprima vre-o catedră, ci numai in loc de doi profesori care pănă acum predau trei ore pe săptămănă, unul are să predea acelaș curs in șase ore pe săptămănă, făcăndu-se cu chipul acesta o economie in buget, care nu aduce cea mai mică desorganisare in vre una din facultăți. S’a vorbit, D-lor de inamovibilitate; dar guvernul nu poate admite acea teorie că, dacă cineva este inamovibile, țara trebue să-l poarte toată viața lui pe spinarea ei (mare ilaritate, aplause). Cănd s’a înființat Curta de Casațiune erau trei secțiuni; ei bine, in urmă s’a redus una și nu s’a făcut de loc larmă, pentru acelaș cuvănt, că țara nu era datoare să țină in sarcina ei pe acei membri care făceau parte din secțiunea desființată, (aplause ilaritate). Vă rog dar, D-lor, să închideți discuțiunea și să trecem la vot. Voci, închiderea discuțiunei. Se pune la vot amendamentul D-lui Pascal și resultatul scrutinului este cel următor. Votanți..........................98 Majoritate absolută ... 50 Bile albe pentru . . . . 26 Bile negre contra ... 72 B. Vice-Președinte. Adunarea a respins amendamentul D-lui Pascal și prin aceasta a încuviințat articolul din budget. ’Numiri in funcțiuni. D. Dr. G. Iulian a fost profesor de Hygienă și Medicină populară la școala normală din Iași, medic curant la internatele Statului in locul D. Dr. Lefter. D. Saligny inginer ordinar cl. III însărcinat cu supravegherea construcțiunelor de material a căilor ferate. D. G. Vameșescu conductor de tren la calea ferată București-Giurgiu. D. N. Iordăchescu secretar al comitetului administrașiunei porturilor din județul Mehedinți. D. Enache Berta, șef biurgului vamal Scoposeni. D. N. Nicolau magaziner la vama de la gara Filaret- D. D. Sinescu prim contabil la casiera Suceava. D. Teodor Maiorescu țiitor de registre la vama garei Filaret. D. C. Seulescu ajutor la diviziunea contabilității din Ministerul de Interne. Sa inălțat la farmaciști de gradul al Il-lear. G. Călugăreanu și A. Rădulescu. Revista Esterna. Francia Alegerile delegaților municipale au început in Francia,știrile telegrafice ale agenției Havas a publicat că pănă acum se cunoște resultatul a 40 de Departamente. In 50 departamente au eșit conservatorii, in 2 oposițiunea și in 8 alegerile sunt indoelnice. In curend va fi răndul alegerei deputaților și senatorilor pentru care D. Gambeta a făcut o raită prin Franța. Autoritatea militară din Marsilia a impedecat banchetul ce mai mulți orășeni a a voit să dea in onoarea Dl. Gambetta. Le journal officiel ne aduce textul proclamațiunei Mareșalului de Mac-Mahon despre care am vorbit in numerile trecute. Credem că vor face plăcere cititorilor noștri de a’l reproduceri in toată întregimea sa. Francesi. „Pentru prima oră de cinci ani sunteți chemați la alegeri generale. Acum cinci ani ați voit ordinea și pacea. Cu prețul celor mai crude sacrificii, trecănd prin cele mai redutabile lovituri, le obțin urăți. „Astăzi voiți tot ordinea și pacea. Senatorii și deputații ce veți alege vor avea să lucreze ca să manțiă pacea și ordinea, in unire cu Presidentul Republicei. „Trebu să aplicăm impreună, cu sinceritate, legile constituționale, la a căror revisiune am dreptul numai eu până la 1880 După atâtea ag țări, slășuri și nenorociri, țara noastră are trebuință de liniște și cred, că instituțiunile noastre nu trebuesc a fi revizuite pănă nu vor fi practicate cu realitate. „Dară spre a le practica după cum cere mântuirea Franciei, este indispensabile o politică conservatoare și cu adevărat liberale, pe care neîncetat mi-am propus a o face să prevaleze. „Spre a susține această politică fac apel la unirea barbaților care pun ordinei sociale, respectul legilor, devotamentul către patriă, mai presus de amintirile, de aspirațiunile lor, de angajamentele de partid. Ii invit dară a se rilia cu toții in jurul guvernului meu. „Trebue ca, la adăpost de o autoritate tare și respectată, drepturile sacre care supravețuesc mai presus de orice schimbări de guverne, și interese le lgitime pe care orice guvern cază să le preteagă, să se afle in deplină spiranță. „Nu trebue numai a desarma pe acei care ar putea să tulbure acea siguranță in present, ci și a descuragia pe acei care o amenință pe viitor prin propagarea doctrinelor antisociale și a programelor revoluționare.Francia știe că nici n’am căutat, nici n’am dorit puterea de care sunt investit, ea poate insă conta că o voiu esercita fără șovăire, și spre a îndeplini pănă la sine misiunea ce mi s’a încredințat, sper că Dumnezeu mă va adjuta și ca concursul națiunei nu’mi va lipsi. „Presidentul Republicei fracese „ * Maresial 31ac-Mahon „Duce de Magenta „Prin presidentul Republicei „Vice-presidentul consiliului „Ministru de interne „L. Buffett ... Germania. Camera Prusiei sa deschis in 4 curent cu ceremonialul obicinuit. Discursul tronului anunță oare de legi importante ci interes, mai cu samă in interior. Ministrul a prezentat bugetul pe 1876 in suma de 651,488,800 mărci venite și tot atât și cheltueli Banca Imperiului a redus contul pentru 5 %, iar împrumuturile pentru 6 %. Turcia. Anglia este pe cala a adera și dănși la programul proectat de puterile Nordului pentru introducerea cum se știe de reforme in Turcia. Lordul Strafford de Rechif a fost ambasador al Angliei la Constantinopol și cel mai celebru și sincer amic al Turciei a scris o epistolă ziarului „Times” prin care se pronunță energic in favoarea proiectului formulat de puteri și asupra trebuiței de a supraveghia da aproape Turcia , arătând că numai in sensul acesta s’ar putea înlătura conflictele viitoare in Orient. De asemnea declarările energice a representanților Austriei și Rusiei la Constantinopol a hotărât pe sublima Poartă a primi in principiu proiectul puterilor, se că crede prin acest chip se limpezește toate încurcăturile și evenimentele grave ce ar fi putut să se intămple in orient. Serbia Superia a dat in judecată pe fostul minister Marinovi acuzat pentru cheltueli ilegale și a numirilor și înaintări ilegale in funcțiuni. S’a redus cu 17,800 lei cheltuelile agenției de la Viena și cu 81,600 a celei din București. Curierul Financiar nn No. de la 1 Ianuarie trătează chestiunea rescumpărărei căilor ferate romăne, el se plănge că ziaristica țerei nu se ocupă de această