Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)
1876-11-26 / nr. 129
CURIERU DE IA SSL cemvrie a. c., oara 10 ante-meridiane, să se presinte in camera acestui Tribunal, spre a fi față la judecata procesului in care este inculpat pentru delictul de furt, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 182 pr. penală, No. 15,225. D. Struloevod, cu domiciliul necunoscut, este citat că la 4 Decemvrie a. c., ora 10 ante m., să se presinte in camera acestui trib, spre a fi sate la judecata procesului in care este inculpat pentru delictul de furt, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform legei. Tribunalul județului Suceava. No. 10,577. Prin sentința No. 369, pronunțată de acest trib., la 4 Octomvrie anul curent, pe basa art. 238 al. 3 și 60 al. uit. din cod. pen., l’au condamnat pe numitul Șmil sin Mendel Foma, cu domiciliul actualminte necunoscut, la închisoare corecțională pe timp de 10 zile, pentru că a maltratat prin lovituri pe Sașa Cheila soția lui Avram Ciubotariu, se publică dar aceasta spre cunoștința numitului inculpat, că in caz de a nu fi mulțumit cu zisa sentința, are dreptul de oposițiune la acest trib, in termin de 5 zile, conform art. 183 pr. pen., și apel la curtea de apel din Iași, conform art. 198 și următori acea procedură, un termin de 10 zile, terminele se vor socoti de la data Ioaei. Tribunalul județului Vaslui. No. 17,187. D. Vasile Busdugan din orașul Vaslui, urmănd a se îndestula de la d. Gheorghi Vasiliu din orașul Vaslui, soțul răposatei Maria Vasiliu și succesorul averei rămasă după răposată cu suma de 30 galb, căpițe și deosebit procent de 10 la sută pe lună, considerate de la 16 Martie anul 1867, conform obligației hipotecară din 1867, Martie 16, investită cu formula executorie la No. 72 din anul curent 1876, plus tacsele de timbru și portărei, trib. având in videre cerirea făcută de d. Vasile Busdugan, creditorile prin petițiunea din 1 Noemvrie anul curent, înregistrat la No. 7412, și vezind că s’a îndeplinit disposițiunele art. 496 și 497 pr. civ., și representantul debitorului nici in urma primirei comandamentului prealabil, nu a satisfăcut pretențiunea creditorului, s'a pus in urmărire imobilul ipotecat prin menționata obligație, care este o casă sub No . , situată in urba Vaslui, strada Carol, pe loc supus desmănului cătră proprietara Vaslui, construcție de vălătuci, acoperită cu șindilă veche, conținând patru odăi și alte atenanse in dos, megieșindu-se in partea despre meazănoapte cu casile d-lui Grigore Stavăr, despre răsărit și mează zi cu grădina caselor d-lui Iorgu Gh. Motaș, se publică vânzarea zisei case in termin de 3 luni de zile, conform art. 510 din pr. civ., ca deșteptare ca doritorii de a cumpără, să se presinte in camera trib. jud. Vaslui, la 28 a lunei Fevruarie anul 1877, ziua Luni, ora 12, preparați cu garantele cuvenite, cănd urmează a se face adjudecarea, se somează tot odată pe toți acei care vor ave vreun drept din acele prevăzute la punctul al 3-le de sub art. 506 proc. civ., să și le arăte la trib. inlăuntrul terminului căci in urmă nu li se vor mai ține in sumă, toate dările fiscale și comunale privitoare pe acel fond și neplătite pănă in present, vor fi pe conta noului cumpărător. No. 17921. Prin sentința acestui Tribunal No. 4 din 22 Septemvrie a. c, declărănduse in stare de falit pe comersantele din acest oraș Abasin Șmil. Tribunalul incunoștiințază prin aceasta pe toți cei socotiți creditori atăt din principate căt și din afară din principate ca in cele 3 zile după espirarea celor 20 și 120 zile prevăzute de art. 230 codul comercial, să se presinte in camera acestui Trib, cu creanțele ce vor fi avend, înaintea sindicilor și a d-lui jude comisar spre verificare. ESTRACTE, No. 17919. D-na Edela I. losib Zingher, născută Rosemblat, din comuna Ghergheleu plasa Mijlocu acest județ, soția d-lui loseb Zingher, domiciliat tot in zisa comună cu petițiunea ce au adresat Trib. la 11 Noemvrie a. c. 1876, înregistrată la No. 7675, însoțită de autorisația pretinsă de art. 628 pr. civilă, au cerut separarea patrimoniului seu din averea soțului seu după foaia dotală din 25 Fevruariu 1872, transcrisă de Trib. Tatovala No. 1192 pe suma de 400 galbeni, această cerire fiind adusă a se pune in curs, pe da o parte sau afipt, iar pe de alta s’au publicat conform art. 629 și 630 procedura civilă. No. 17917. D-na Ghitîa Șeivah, din aceat oraș, soția d-lui Moise Șeivah tot din acest oraș Vaslui, cu petițiunea dată Trib. la 12 Noemvrie a. c. 1876, registrată la No. 7715, insoțită de autorisațiunea pretinsă de art. 628 pr. civilă, au cerut separea patrimoniului seu din averea soțului, mărginită după foaia dotală din 3 August 1871, in sumă de 380 galbeni, valoarea averei mobilă cuprinsă in menționata foae și compusă din efecte și bani, această cerire fiind adusă a se pune in curs, pe de o parte s’a afipt, iar pe de alta s’a publicat conform art. 629 și 630 procedura civilă. Prim Procuror trib, județul Iași, No. 6955. Văzând că prin decisiunea Curței de Apel secția I, No. 270, din 26 August 1875, s’a condamnat pe Idei sin Avram Leib, in etate de 20 ani, domiciliat in Iași disp. 4, de profesie mașinist, la 50 lei noi amendă, cu restricțiunea art. 28 codul penal, pentru maltratare. Considerând că numitul condamnat nu se află in acest oraș, după cum resultă din procesul verbal ce s’a comunicat de comisia a 4-a, cu adresa No. 4869, din anul curent. Având in vedere contra numitului condamnat, este emis mandat de arestare No. 6062, din anul curent, prin care se ordonă arestarea lui, pe termin de 10 zile, pentru amenda suscitată de care este insolvabil, după cum se constată din procesul verbal ce s’a comunicat de casieria generală cu adresa No. 4730 din 1876. Văzănd disposable art. 28 codul penal și 193 pr. pen. Requerem ca toți agenții auxiliari Ministerului public, să pue mâna pe numitul condamnat oricând și oriunde s’ar afla, și se’l aducă la acest Parchet, spre demarșa legală. Dată in orașul Iași, astăzi in 16 Noemvrie 1876. Procurorul Tribunalului Bacău. MANDAT DE ARESTARE. No. 3842. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 324, din 27 August 1875, prin care numitul Ioan Tudnachi, de ani major, cu domiciliul necunoscut, cu meseria de agricultor, s’a condamnat la o lună închisoare, găsit culpabil pentru furtul unei vaci, fapt prevăzut și penal de art. 309 cod. pen., și văzind art. 193 și 24 proc. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice de a pune mâna pe numitul și a-l conduce la penitenciarul Bisericanii, din județul Neamț, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului penitenciar a’l primi și deținea timpul condamnațiunei, cerem tuturor depositarilor forței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finit l’am subscris și revestit cu sigilul nostru. Dat la parchet la 9 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 12.414. Prin sentința No. 324, din 27 August 1875, numitul Ioan Tudurachi, in etate majoră, cu domiciliul necunoscut, cu profesie de agricultor, găsit culpabil pentru furtul unei vaci, s’a condamnat la 6 luni închisoare, si 100 lei noi amendă, cu restricția art. 28 din cod. pen., in virtutea art. 309 din cod. pen. MANDAT DE ARESTARE. No. 4048. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 106, din 16 Fevruarie 1876, prin care numitul Costachi Pandelei, cu domiciliul necunoscut, s’a condamnat la 3 ani închisoare corecțională, găsit culpabil pentru deturnare de bani publici, percepere de dări ilegale și falsificare de bilete de plată de dări cătră Stat, fapt prevăzut și penal de art. 140, 141 și 127 cod. pen . și văzind art. 193 și 24 pr. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice, de a pune mână pe numitul și a’l conduce la penitenciarul Bisericani din jud. Neamț spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului panitenciar a’l primi și deținea timpul condamnațiunii, cerem tuturor depositarilor forței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finit l’am subscris și revestit cu sigilul nostru. Dată la parchet la 23 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 15,657. Prin sentința No. 106, din 16 Fevruarie 1876, numitul Costache Pandelea, cu domiciliul necunoscut, in etate majoră, cu profesie de agricultor, găsit culpabil pentru faptul de deturnare de bani publici, percepere de dări ilegale și falsificare de bilete de plată de dări cătră Stat, s’a condamnat la 3 ani închisoare corecțională, in virtutea art. 140, 141 și 127 comb. cu 40 cod. pen. MANDAT DE ARESTARE. No. 3843. In esecutarea sentinței trib. din jud. Bacău No. 304, din 22 August 1875, prin care numitul Israil Cupfersmit, de ani major, cu domiciliul necunoscut, cu meseria liberă, s’a condamnat la 3 luni închisoare corecțională, găsit culpabil pentru fașificarea unui pașaport, fapt prevăzut și penal de art. 129 din cod. pen., și văzind art. 193 și 24 pr. pen., măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și alți agenți ai forței publice de a pune mana pe numitul și a-l conduce la penitenciarul din orașul Bacău, spre a suferi osânda, ordonăm directorului zisului penitenciar a’l primi și deținea timpul condamnațiunei, cerem tuturor depositarilor forței publice să dea ajutor pentru esecutarea acestui mandat, spre care finit l’am subscris și revestit cu sigilul nostru. Dat la parchet la 9 Septemvrie 1876. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 12.415. Prin sentința No. 304, din 22 August 1875, numitul Israil Dupferschmit, in etate majoră, cu domiciliul necunoscut, cu profesie liberă, găsit culpabil pentru falsificarea unui pașaport, s’a condamnat la 3 luni închisoare, in virtutea art. 129 din cod. pen. Juidele de pace ocol. I din Iași. No. 4871. In baza jurnalului nostru No. 4863 din anul curent și a facultăței ce ne dă legea de proc. penale, prin art___măndăm și ordonăm prin aceasta tuturor portăreilor și agenților administrativi, a face de a se aduce înaintea noastră pe mărturii Costachi de la Milo, Cost. Gheorghiu, Vasile Ștefania și Avram sin Șubăr pentru ziua de 4 Dechemvrie viitor, oara 11 din zi, cănd are a se judeca contravențiunea comisă de inculpatul Alecsandru Petrovici prin faptul că a insultat și maltratat pe pacientele Șmil Rosental, după cum aceasta sa constatat din procesul verbal a d-lui sub-comisar disp. I A. Zelescu. Judele de pace din Huși, cu plasa Prutu, jud. Fălciu. No. 5062. D-l Sergent Gheorghe Dolhascu, fost domiciliat in comuna Fălciu și acum necunoscut, este citata sa prezenta in camera acestui oficiu la 9 Dechemvrie viitor anul curent, vara 10 din zi, cănd are ași depune știința in calitate de martor la cele ce va fi întrebat, la neurmare se va aplica rostirea legei. No. 5132. D. Neculai Hristescu fost cu domiciliul in Huși și acum necunoscut, este citat ca la 1 Dechemvrie viitor, oara 10 dimineață, anul curent, să se prezinte in camera acestei judecătorii, orașul Huși, cănd urmează a se cerceta procesul intentat asuprăi de d. Dimitrie Marin Ionescu pentru bani, cunoscând că la neurmare, se va hotărî conform cu legea. Judecătorul de pace al urbei Roman. No. 6156. D. Haim Berla cu domiciliul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 26 Noemvrie a. c., oara 10 dimineață, să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față ca inculpat pentru contrav. art. 1, 4 și 7 din reg. poliției comunale, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 147 procedura penală. No. 6161. D. Heșcu Croitoriu, cu domiciliul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 26 Noemvrie a. c., oara 10 dimineață, să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față ca inculpat pentru contrar. art. 1, 4 și 7 din reg. poliției comunale, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 447 procedura penală. No. 6114. D. Baron Zepelin, cu domiciliul necunoscut, este citat prin aceasta una și singură citațiune ca la 29 Noemvrie a. c. oara 10 dimineață să se prezinte in camera acestei judecătorii, spre a fi față la judecata procesului ce i s’au intentat de d. Mendicu Bringuze pentru bani, cunoscând că la neurmare se va judeca in absență, conform art. 28 procedura civilă. Consiliul de higienă publică și Salubritate din orașul Iași. Sumarul ședinței din 1 Octomv. 1876. Președința D-lui Vice-prezident, Dr. Gr. Flaișten. Membrii presenți și anume: D. Dr. Lefter, Dr. Iuliano, Dr. Filipescu, Dr. Rateu, Dr. Russ, Chimist Șteiner, medic veterinar Tănăsescu, inginer Boguș. Absent: arhitect Gruber. Ședința de deschide la 7 V8 ore sala. 1) Se citește procesul-verbal a ședinței precedente și se aprobă. 2) D. Vice-prezident supune referatul comisiunei ce au fost după votul consiliului însărcinată cu inspecțiunea cimitirului catolic din acest oraș, din acest referat rezultă că numitul cimitir nu întrunește condițiunile cerute prin lege și regulamentul in vigoare, fiind situat inlăuntrul orașului, la o depărtare însemnată de la șanțul și inconjurat la ambele laturi cu case particulare. Consiliul in unanimitate a decis, a se aduce la cunoștința D-lui Primar, că consiliul nu poate permite pe viitor înmormântarea in cimitirul actual catolic, ci asemenea înmormântări să se facă la cimitirul Eternitatea din Tatarași, sau de nu, epitropia Catolică se caute un loc afară din oraș, conform prescripțiunelor regulamentului cimitirelor. 3) Asemenea s’a supus referatul comisiunei însărcinată cu inspecțiunea cimitirului israilit, din care s’a văzut că acest cimirim se află dincoace de șanțul orașului, și că pe partea sa longitudinală, el dă spre o stradă și e incunjurat de mai multe locuinți private. Consiliul bazat pe constatarea locală făcută și pe puterea regulamentului Cimitirelor , in unanimitate a decis că nu poate permite in viitor înmormântarea in cimitirul actual și a se ruga pe D. Primar ca D-sa se indatorească pe epitropia israilită, a căuta un alt loc pentru înmormântări in condițiunele regulamentului in vigoare. 4) S’a supus referatul d-lui chimist comunal Stenner, relativ la analiza ce a făcut terei străine ce se vinde pe la mai multe stabilimente din dispr. a III a, s’a constatat că ea este bună și nu conține nici o substență vătămătoare sănătăței; consiliul luând cunoștință de aceasta a trecut mai departe la ordinea zilei. 5) S’a supus petițiunea epitropiei averei bisericei și a școalei armene, ‘recomandată de Primărie cu resoluția No. 16,546, asociată și de un plan de cintirim, ce această comună dorește a înființa pe locul aprobat de Consiliu și de D. Primar. Consiliul după o observațiune ce a făcut planului, in unanimitate l’au aprobat cu aceasta ănsă, a schimba parchetul destinat a servi pentru înmormântarea morților de boale epidemice, din partea stăngă in partea dreaptă spre drumul ce merge spre Ofric. 6) Asemenea s’a supus referatul comisiunei însărcinată cu inspecțiunea locului ce Epitropia protestantă a propus spre a înființa un nou cimitir pe el, și consiliul luând cunoștință de conclusiunele acestui referat, in unanimitate a decis că nu poate admite cererea epitropiei a înființa cimitir pe locul ce a propus, neintrunind prescripțiunele regulamentului cimitirelor, nici condițiunile higienice. 7) S’a supus proiectul de regulament pentru higiena halei și a piețelor publice din acest oraș, prelucrat de comisiunea însărcinată cu această lucrare. Consiliul după cetirea proiectului in total, s’au votat pa articule cu mici modificări, afară numai de articulul final, ce consiliul a regulat a se face întrebare D-lui Primar, dacă amenzile contravenienților trebue a se prevede de consiliul de higienă, sau de Consiliul Comunal. Cestiunile înscrise la ordinea zilei epuisindu se, D. Vice-prezident a rădicat ședința la 10 oare. Vice-prezident, Dr. Flaișten. Secretar, I. Dumbrava. No. 860. 1876, Noemvrie 20. Sumarul ședinței din 15 Octomv. 1876, Președința D-lui Primar Gr. Tufescu. Membrii presenți: D. Dr. G. Flaislen Vice-prizident, Dr. Lefter, Dr. Russ, Dr. Iuliano, Dr. Rateu, chimist Steiner, veterinar Tănăsescu, arhitect Gruber și inginer Boguș. Absent D. Dr. Filipescu. Ședința se deschide la 7’/2 ore. 1) Să citește procesul-verbal a ședinței anterioare și se aprobă. 2) D. Prezidente arată, că epitropia comunităței israelită a protestat la Consiliul comunal, atăt in contra votului consiliului de higienă dat in ședința sa de la 1 a curentei, relativemente la cimitirul israilit pe care consiliul il declarase, necorespunzător cerințelor higienice și regulamentului in vigoare, căt și in contra decisiunei D-lui Primar, prin care au obligat pe epitropia comunităței israelită de a înființa un cimitir nou in timp de 15 zile. D. Prezidente mai comunică că D-lui bazat pe votul Consiliului Comunal dat in chestiunea de fața, s’au transportat chiar astăzi in persoană la zisul cimitir, unde fu acompaniat și de D. Dr. Flaișlen și de D. inginer Boguș, precum și de representantul epitropiei israilce D-un avocat Mărzescu, spre a face constatare locala, din care au resultat că pe cintirim mai este un loc slobod neocupat de mormănturi; acest loc vine de o parte spre marginea orașului și spre deal, iar de alta spre șesul Bahluiului și spre vale, examinănd pămăntul s’au găsit că acel din partea spre vale este foarte umedos și in urmare in considerațiune higienice ne-apt la îngropare, iar pe partea din deal pămăntul s’au găsit in condițiuni cerute spre a putea servi la îngroparea morților. D. Prezidente espuind această constatare și arătând dificultățile ce ar esista in timpul ernei de a înființa un cintirim, comunicând și greutățile materiale ce epitropia israilită pretinde a suferi actualminte, propune de a mai tolera provisorminte și numai pe locul cel din deal înmormântările in acest cintirim. Consiliul după o lungă discuțiune, susține votul său anterior , in aprrciare însă al dificultăților și greutăților espuse, admite iu unanimitate propunerea făcută de D. Prezident. 3) D. Prezidente a arătat că la hală și celelalte piețe publice se vănd și acum harbuji, timpul present însă fiind destul de rece, consumatorilor li se poate întâmpla lesne de a capata friguri. Consiliul a hotărât a se face invitarea-lor sub-perceptori de barieri de a nu mai permite introducerea in oraș a harbujilor. 4) După aceasta s’au supus adresa Primăriei urbei Iași No. 8275, prin care respunde că penalitățile ce trebue a se prevede in proiectul de regulament pentru higiena halei și a pieților publice din acest oraș, incumbă in sarcina Consiliului Comunal și consiliul luând act de aceasta, a trecut mai departe la ordinea zilei. 5) S’a supus consiliului proiectul de regulament pentru prostituțiune, din partea comisiunei ce a fost însărcinată cu modificarea lui, s’au cetit in totul și luând pe urmă in desbatere după articule, s’au admis cu mici modificări pănă la art. XI, rămăind a se continua desbaterile in ședința viitoare. Ora fiind înaintată, D. Prezident a rădicat ședința. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. No. 861. 1876, Noemvrie 20. Sumarul ședinței din 6 Noemvrie 1876. Președința D-lui Vice-Prezident Dr. G. Flaișlen. Membrii presenți și anume: Dr. Dr. Lefter, Dr. Russ, Dr. Iuliano, Dr. Filipescu, chimist Steiner, inginer Boguș și arhitect Gruber. Absenți: Dr. Dr. Ratea și medicul veterinar G. Tănăsescu. Ședința se deschide la 7a/gore sala. 1) Să citește procesul-verbal a ședinței anterioare și se aprobă. 2) D. Vice-prezident espuind consiliului, că in urma titnguirei făcută de cătră D. Dr. Bucșinescu contra d-lui farmacist Blaustein dat judecăței la Tribunalul respectiv, pentru că in farmacia sa nu s’au preparat niște medicamente după prescripțiuni, și Tribunalul acum prin adresa No. 6032, a cerut de a i se comunica deslușiri asupra următoarelor puncte: 1) Dacă există o composițiune deosebită avănd o formulă și un nume special de tinctură ante-dolor îna Davilla, și 2) Care e formula acestei composițiuni. Dacă astă composițiune subpt formă de rețetă a fost publicată și comunicată oficial tuturor farmaciștilor și in specie farmacistului Blaustein, și in fine dacă composițiunea (rețeta) făcută de D. Blaustein astfel precum se constată din raportul expertului Steiner, e in adevăr un ante-holerine și dacă acel ante-eholerina in composițiunea făcută de D-nu Blaustein, a fost dat vre-odată ca doctorie ante-dolemină de D. Dr. Davilla. D. Vice-prezident arată că s’a cercetat la arhivă și nu s’a găsit monitorele medicale din anul 1866, unde să pretind că ar fi fost publicate aceste composițiuni, și Consiliul avănd in vedere expunerea D-lui Vice-prezident, in unanimitate a decis că pe de o parte să se ceară de la Ministeriul de Interne (direcțiunea generală a serviciului sanitar) deslușirile mai sus arătate, iar pe de alta să se comunice Tribunalului acest vot a consiliului. 3) S’a supus referatul d-lui chimist Steiner, prin care a adus la cunoștință resultatul analizărei chimice ce a făcut liquidului numit apa luxoase, preparat de D. M. Seraslavitz și H. Reisner. Consiliul avănd in vedere conclusiunile referatului d-lui chimist, in unanimitate a hotărit că nu poate permite numiților mai sus a fabrica și vinde acel liquid. 4) După aceasta s’a supus de cătră D. Vice-prezident proiectul regulamentului pentru prostituție votat in ședința precedentă pănă la art. 11 s’au urmat discuțiune după articole pănă la finele regulamentului, pe care afară de mici modificări, consiliul l’au admis in unanimitate. După care apoi D. Vice-prezident a rădicat ședința la 10 ore. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. No. 862. 1876, Noemvrie 20. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Ziarele din București a început a vorbi despre o broșură in limba franceză apărută zilele acestea, sub titlul „la Roumanie devant la conference de 1876, par un ancien diplomate. Autorul găsind de prisos de a o trimite și ziarelor de dincoace, suntem siliți a ne mărgini la unele pasajereproduse de jurnalistica bucureșteană. Broșura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabilește că România va continua a se bucura sub suzeranitatea forței și sub garanția puterilor de privilegiere și imunitățile in a căror posesiune este; și cu articolul 26 prin care se prevede că ea poate avea o armată națională, organisată pentru a ținea liniștea inlăuntru și a păzi mărginele. Apoi mai citează articolul 2 și 43 din convenția de la Paris, in care amintindu-se tratatele cu Bayazez I, Mahomed II, Selim I și Suleiman II, se recunoaște, autonomia țerei sub suzeranitatea forței și sub garanția puterilor precum asemenea dreptul de avea armată. După citațiile acestea autorul zice: „Dreptul public positiv privitor la neutralitatea Romăniei nu conține decăt aceste stipulațiuni. Aci este virtualizer basa fundamentală a politicei de neutralitate a acestei țări, politică eminamente conservatoare și respectând legea internațională. Din nenorocire termenii, condițiile, mărginele și garanțiile acestei neutralități convenționale nu sunt specificate in angajamentele internaționale. Știm că datoria neutrilor consistă mai cu samă de a se abține de a lua parte la ostilități, neutrarum partium esse, neutri parti, belli causa favere, cum zice Wolff, și de a nu suferi ca beligeranții să aducă vreo atingere la privilegiele neutralității, violând prin acte ostile teritoriul statului neutru. „De la începutul resbelului turcasărb purtarea Romăniei și a guvernului său n’a încetat de a fi corectă și conformă cu obligațiunile legei internațio»