Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)
1877-04-08 / nr. 37
PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 3447. La 26 Aprilie curent, urmând a se ține licitație in camera acestei Prefecturi, pentru darea in întreprindere a procurării medicamentelor necesare arestaților bolnavi din Penitenciarul Central de aice, pe timp de 3 ani, se publică aceasta spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași, No. 2320. D. Ițic Fridman, cerând a i se da autorizație pentru deschidera unui stabiliment de crâșmă culocantă in despărțirea a IV-a, strada Căldărăriei, casa No. 24, este necesitate a se ști mai intăi, dacă numitul nu este căzut in vre o cauză corecțională, tras înaintea tribunalului pentru delicte de vini sau crimi, s’au pus sub privigherea polițienească in recidivă de delicte, vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vreuna din aceste categorii, să facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile, de la data Ionei. Primăria comunei Ștefănești. No. 150. In ziua de H April viitor anul curent, focsindu-se din nou termin pentru darea in arendă a 18 pământuri ce conțin 53 ‘/2 fălci, situate in comuna Stânca, Bădiuți și Satu, pe timp de un an, ramas pe sama comunei de la foștii clacași, morți și invalizi, precum pentru ziua de 15 April acest an, fixindu-se din nou termen pentru darea in antreprisă a taxei impusă asupra rachiului, vinului și a berei, ce s’ar consuma in comună și a vănzărilor de vite, pe timp de 3 ani, se publică spre cunoștința generală, că concurenții ce vor fi să bine-voiască a se presenta in camera acestei primării in ziua fixată pentru fiecare antrepriză la oara 10 din zi, cu garanție in regulă spre a putea concura. Comisia desp. a IV-a din Iași. No. 1372. La 44 a curentei luni, urmează a se vinde in piața Halei, niște obiecte împlinite de la d. Lupu Șîmfeld, in pretenția d-lui Solomon Horn pentru bani, se publică spre cunoștința generală. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul jud. Iași Secția I-a, No. 328. D-na Maria Reiter născută Baer, cu domiciliul necunoscut in Romănia, in virtutea art. 71 din procedura civilă, este citată a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, înaintea secț. I-in a trib. la 3 Mai 1877, carele 11 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat de soțul său Ferdinand Reifer contra sa pentru divorț, aducând atuncea și probele ce va fi posedând la neurmare causa se va căuta in lipsă, citația d-nei Maria Reifer născută Baer sau afipt pe ușa trib. Iași secț. I-II. Tribunalul județ. Fălciu. No. 653. D-nii Vasile C. Zota și Toma Angheluță, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați a se presenta in camera acestui trib, orașul Huși, ca inculpați, la 29 Aprilie 1877 oara 40 din zi, cănd urmează a să cerceta acțiunea formată asuprăle și alții pentru furtul a 4 boi de la Gh. Botez, cunoscând că la neurmare se va aplica disposițiunile legii. Corpul Portăreilor trib. Iași. No. 304. In baza ordonanței trib. Iași secția a Il-a, aposată pe petițiunea Iconomului Andrei Panuși, din 6 Aprilie anul curent, se publică că la 22 Aprilie curent, oara 11 din zi, la fața locului din Iași, desp. a III-a, strada Sărăcie, domiciliul d-lui August Clavel, urmează a se vinde licitativ averea mobilă, sechestrată de 3a d. Clavel in pretențiunea Iconomului Andrei Panuși, și concurenții ce vor fi, să se presinte la aratata zi, oara și locul, conformând us 3 art. 444 procedura civilă. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 1318. Conform art. 12, 75 al. 6 și 237 pr. civ., d. Ioan S. Nenițescu, fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut, este citat a se presenta singur in persoană in pretoriul acestui oficiu in ziua de 12 April curent, oarele si din zi, cănd ara a respunde la Întrebările ce urmează aspune d. N. Ga ANUL X. Iassi, Vineri 8 Aprilie 1877. No. 37 FOAEA PUBLICAȚIUNILOR PREȚUL ARONAMENTULUI. In Iași și districte: Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani;—pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCUR și VINERI. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Nationale. APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIURI. R&ndul sau locul sen 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru p Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite & C-me, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială, se fac la D-na Eugene Miroud, Constantinopol, 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplare! 30 bani. ---=------- ■ ................. ' -- r - | ------ ■ [UNK] ■ ---------------------------------------- ------------- == __________________________CALENDARUL SEPTAMANEI. delcu, tutorele casei def. C. Cadelcn, in procesul ce i a intentat pentru bani, ia neurmare se va aplica legea. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de la 4—24 April 1877. Ședința din 4 April. Președinta d-lui Primar St. Pustia. Membrii presenți , și anume: d-nii Corjescu I, Cristodulo-Cerkez C., Hazu G, Ianov I, Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Pavlescu St. Racoviță A. Absent motivat d-nii Belcic Al. Plecați la țară d-nii: Rosseti D., Tăutu T. Absenți fără motive d-nii: Gane N., Rojniță C., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2 la p. m. Să cetește procesul-verbal al ședinței precedente și se aprobă. B. Primar face cunoscut că din comisiunele de recensiment, numite in ședința trecută, au demisionat 2 comercianți: N. Ioan, numit la dispărțirea I și N. Dimitriu, numit la dispărțirea III. Consiliul complectează din nou aceste comisiuni numind la dispărțirea I pe d. L. Bobe și la dispărțirea III pe d. C. Chirilă. D. Primar prezintă situația casei comunale, din care să vede că pănă la 1 Mai viitor comuna trebue să plătească 706,216 lei 91 bani și are de insasat 302,517 lei 40 bani așa incăt este intr’un ne-ajuns de 403,699 lei 51 bani și roagă ca consiliul să vizeze la mijloacele pentru acoperirea acestui ne-ajuns. Blanov știe că fiind d. Primar la București, consiliul a echilibrat budgetul și a mai rămas numai 150.000 lei ce erau să se acopere sau prin iDjumătățirea campaniei de lucru a stradelor sau printr-un împrumut, de aceea dorește să știe dacă guvernul a aprobat budgetul votat de consiliu? Dacă cheltueli să vor face complănd pe un budget echilibrat, insă dacă acel budget nu să aprobă, atunci comuna va merge intr’o veșnică datorie și totdeauna ’și va paraliza interesele sale. D. Primar arată că d-sa a adus la cunoștința consiliului modul cum este aprobat budgetul, a arătat adecă că ministeriul văzănd că budgetul ordinar prezintă numai un deficit 43.000 lei a aprobat taxele nouă ce s-au fost votat de consiliu și care nu treceau peste legea maximului, iar pănă la aprobarea celorlalte taxe de cătră Adunare, ministeriul dă vot a lua rezerva ce este din fondul pensionarilor comunali cu condiție de a să pune la loc după votarea taxelor. Despre budgetul drumurilor, fiindcă aprobarea lui atârna in totul de la votarea legilor pentru crearea nouelor taxe, ministeriul a zis că nu o poate da pănă ce mai intăi acele legi nu să vor vota de Adunare. Ne ajunsul insă ce să prezintă astăzi n’are nici-o legătură cu budgetul, căci chiar dacă ar fi fost votate taxele, încasarea lor tot nu s’ar fi putut face pănă astăzi; sunt apoi taxe, cum e vinul, a căror încasare să face in timpuri anume, pe cănd cheltuelile trebue să se facă cănd sunt cerute. D. Ianov nu voește a face proces nici administrației comunale nici administrației centrale ; ca gospodar iasă a comunei d-lui ține ca comuna să aibă budget echilibrat. Dacă ministeriul ar fi supus la timp Adunărei taxele votate de consiliu, comuna nu ar fi astăzi pusă in posiție de a ave un neajuns de 400.000 lei. D. Primar are astăzi nevoe de bani și din lipsa lor posițiunea comunei este foarte gre, de aceia d-sa crede că guvernul central ar face foarte bine ca la timp să incuviințeză budgetele și dacă aceasta nu s’a făcut pănă acuma, cel puțin in sesiunea de Mai să supue la aprobarea Adunărei taxele votate de consiliu, pănă atunci d. Primar să bine-voească a spune mijlocul prin care comuna poate să iasă din greutatea in care să găsește. D. Primar zice că d. Ianov are aerul de face proces corpurilor legiuitoare; d-sa insă trebue să știe că legile sunt comunicate A-dunărei. Oricâte imputări se vor face, prin aceasta nu se inlăturează dificultatea comunei, căci creditorii nu se ocupă de a ști dacă legile sunt votate sau nu; de aceia consiliul, nu ințelepciunea, sa să bine-voească a găsi mijloace pentru acoperirea ne ajunsului. B. Cristodulo- Cerkes zice că d-sa in calitate de consilier comunal, dorind ca listele electorale să fie confecționate la timp, in locul budgetului, din cauza aceasta n’a luat parte la votarea budgetului; ca unul ce n’a participat la cercetarea budgetului in comisiune nici la cercetarea seriilor, ca unul ce împărtășește in totul părerea d-lui Ianov, fără a se asocia la acuzarea ce se face ministeriului, căci nu pot să acuză cei mai mici pe cei mari, mărginindu-se numai la a plânge efectele ne-aprobărei budgetului și nu a se revolta in contra lor, simțind că creditul casei comunale trebue susținut, căci altfel comuna Iași, fără privire cătră nimine din cei ce au adus această stare, va suferi: crede că trebue a se numi din sinul consiliului o comisiune compusă din bărbații cei mai competenți, și cei mai competenți sunt membrii comisiunei budgetare și membrii comisiunei pentru cercetarea semelor. Acești consilieri, împreună cu primarul, mai ajund cunoscători a situațiunei casei comunale să studieză chestiunea de aproape și să propue mijloacele prin care comuna poate dispune de bani pentru satisfacerea creditorilor sei, fără ca acești bani să’i aibă astăzi in ladă, fără a ave nici o perspectivă de a’i pute ave, căci oricăt s’ar discuta astăzi nici o perspectivă nu se vede din care s’ar pute face față la trebuințele comunei, comuna neavând moșii pe care să le vândă, neavând acarete, neavând capitaluri zacătoare și contribuabilii fiind ingenunchiați. Se pune la vot numirea comisiunei propusă de d. Cristodulo-Cerkez și se primește in unanimitate. B. Primar arată consiliului că d. Drosu are a lua de la comună 43.000 lei cu dobândă de 10% și terminul de plată este astăzi. D. Drosu a declarat că poate să mai iasă banii la comună insé cu dobândă de 12%. In alte timpuri dobânda aceasta ar fi fost cam exagerată, astăzi insé nu este exagerată. Consiliul, după propunerea d-lui Ianov, in unanimitate admite a se face apel la d. Drosu de a lăsa banii tot cu dobânda de 10% și dacă d-sa refuză atunci să i se plătiască dobânda de 42%. B. Ianov anunță că are a face o interpelare asupra modului administrărei averei bisericilor din oraș. B. Primar respunde că se va pune la ordinea zilei interpelarea d-lui Ianov. După aceasta face cunoscut consiliului că măneaua incepe lucrarea lor comisiunele de recensiment, de aceia d-sa voește ca consiliul să fie sezisat astăzi de toate chestiunele._ Vădănd că in trecut lucrarea recensimentului se prelungea mult timp, și din cauza aceasta lucrarea se făcea târziu și costa bani mulți; d. Primar zice că a făcut o instrucție prin care regulează împărțirea timpului de lucru, și această instrucție a comunicat-o membrilor comisiunilor. D-lor s’au supărat, și oarecum ar voi să demisioneze din cauza aceasta. Pentru a nu se zice mai târziu că primarul este vinovat de întârzierea lucrării, și fiindcă comisiunele sunt numite de consiliu, de aceia d. Primar supune consiliului instrucțiele făcute de d-sa. Văzând pe d. Cristodulo-Cerkez căutând legea comunală relativ la atribuitele primarului, d. Primar respunde de mai năinte că comisiunele sunt numite de consiliu și fiindcă ele s’au pus in grevă, tot consiliul trebue să judece. D. Iorga. Zice că s’au numit 5 comisiuni pentru facerea recensimentului de patentabili. Este legea votată de Cameră, este regulamentul care regulamentează legea, și nici legea nici regulamentul nu dă drept nici primarului, nici consiliului să mai facă alte regulamente. B. Primar. Instrucții. B. Iorga. Nici instrucții. D. Primar zice ca comisiunele să se întrunească la 8 ore și să lucreze 8 ore pe zi. Dacă comisiunele nu se întrunesc la oara 8 și dacă nu lucrează 8 ore pe zi li se reține o parte din diurnă, iar celor diligenți li se dă o diurnă mai mare. Membrii comisiunei sunt de asemene supuși și la alte măsuri de censură; inse disposiția aceasta ne putânduse face nici de primar nici de consiliu, d-sa nu o poate admite. Dacă d. Primar va constata că o comisiune nu’și face datoria, n’are dacăt să supue cazul la cunoștința consiliului și să ceară revocarea ei. B’a numit de Consiliul 5 comisiuni pentru constatarea scăderilor, și d. Primar a vădut că aceste comisiuni au lucrat in 15 zile căt comisiunele de mai înainte lucrau in 6 luni, in comisiunele de recensiment fiind tocmai membrii ce au lucrat in comisiunele de constatare, d-sa crede că nu este trebuință a li se da asemenea instrucții mai înainte de a se fi încredințat d. Primar că comisiunele nu’și fac datoria. D. Primar cetind instrucțiele făcute de d-sa zice cl tocmai intră in atribuțiele Primarului și a consiliului de a da asemenea instrucții pentru ca lucrarea să se facă in mod regulat și să costeze puțin. Dacă consiliul găsește ca instrucțiele sunt pre aspre, d-sa poate să le mai îndulcească , insa nu trebue să se recunoască dreptul comunei de a-și administra interesele sale. B. Racoviță și Ianov susțin părerea d-lui Iorga. B. Cristodulo-CerJcel, intemeiet pe art. 89 din legea comunală, susține ca d. Primar poate să facă asemine instrucții intrucăt primarul este insercinat de lege cu esecutarea regulamentelor generale. B. Iorga declară că dacă se dau asemenea instrucții și dacă d-sa, consilier comunal, se pune sub ascultarea controlorului, nu acceptează insercinarea ce i ö-a pus de consiliu. B. Primar respunde că comisiunele nu sunt puse sub ascultarea controlorului. După aceasta zice că a voit să supue consiliului această chestiune pentru ca la timp să se știe motivele pentru care membrii comisiunelor demisionează. B. Ianov dorește să știe in ce stau lucrările inaintate după votul consiliului pentru primirea donației d-lui Major Langa. B. Primar respunde ca pe când comisiunea de evaluare era in lucrare a venit d. Major Langă și a declarat că’și retrage donația, insă in particular a spus că este ofensat , cu toate acestea d. Langa tot dă comunei o parte din locul seu pentru a clădi ea casă dacă va pute. Acest respuns dat, d. Primar sezișază consiliul asupra chestiunei bisericilor. Mai înainte comuna da pentru biserici o subvenție de 42.000 lei. Cănd s’a votat budgetul anului curent, consiliul ținând samă da lipsa in care se găsește casa comunală a redus din această subvenție cifra de 15.000 lei, prin urmare nu se poate face budgetul bisericilor fără un nou vot al consiliului pentru că nu se știe dacă reducerea urmează să se facă la personal sau la material. B. Iorga explică că această reducere nu avea să face nici la personal nici la material. După budgetul vechiu la fiecare biserică erau doi preoți, un diacon, doi cantori și un paraclisier. Comuna 6 ani a plătit aceste salate la fiecare biserică: era destul să fie trimestrul, să se deie o hârtie din partea epitropului, și subvenția se plătea îndată, fără ca epitropul să fie indatorit a presenta stat de prezență sau alte acte justificative. Astăzi insă să descopere ci din 29 biserici numai la 5 in tot orașul au fost câte doi preoți, la toate celelalte era numai căte unul deși comuna plătea căte doi. Au fost biserici închise, și cu toate aceste comuna a plătit luminări, a dat cheltueli pentru hram fără să se știe unde s’a făcut hramul și ce s’a făcut cu luminările. Consiliul, după propunerea d-lui Ornescu, in unanimitate hotărăște a se numi o comisiune pentru a face budgetul bisericilor. In comisiunea aceasta sunt numiți d. Cristodulo-Cerkez și d. Racovița. B. Primar arată că pentru aliniarea stradei Baston d. D. Gheorghiu a fost expropriat de casa sa, și banii trebueau să se plătească la 26 Mart trecut, de aceia cere ca consiliul să reguleză această chestiune, căci din cauza lipsei de bani d. Gheorghiu n’a putut să fie îndestulat pănă astăzi. Consiliul, după propunerea d-lui Ianov in unanimitate hotărăște a se recomanda această chestiune la comisiunea ce s’a numit pentru regelarea neajunsului de 300.000 lei. B. Ianov având cuvântul zice că toți știu că pentru sacrificiile ce le-a făcut orașul Iașii in interesul naționalității române, Constituanta a votat a i se da căte un milion lei vechi pe an in curgere de 10 ani. Cu atăta a fost mai dreaptă această răsplătire, ca căt s’au rădicat din oraș.Domn, Adunare și toate imunitățile câta le are o capitală. Trebue a se are apoi in vedere că din populația orașului este străină, și numai populația română trebue să deie orice avănt de înfrumusețare a orașului căci de la streini este puțin de așteptat. D. Primar, cu toate silințele ce le-a pus și aici și la București pentru aprobarea budgetului n’a reușit, căci budgetul până astăzi este neaprobat și din cauza aceasta cu este cu ce a se face față la trebuințele comunei. Dacă comuna astăzi din pămănt trebue să scoată 400.000 lei, consiliul are datoria să invite astăzi guvernul a ține samă de votul Constituantei și să binevoească a da un drept al comunei, mai ales astăzi cănd comuna este așa de strămtorită. In consiliul trecut s’au făcut mai multe demarșe pentru realisarea acestui vot, dar toate au ramas infructuoasă. Astăzi comuna este in împrejurări mai grele de căt tot deauna, și cănd guvernul dorește să fie toată țara mulțămită, trebue ca și comuna Iași să-i arăte dorința sa pentru plata acestor milioane. De aceia d-sa propune ca D. Primar să roage pe ministeri regula această chestiune foarte vitală și interesantă pentru orașul Iași. D. Primar respunde că d-sa s’a ocupat și continuă de a se ocupa de această chestiune, și a găsit că sunt o mulțime de voturi și in cele din urmă este o propunere ca guvernul să deie pământ in loc de bani, insă pentru că toate aceste voturi sunt foarte imprăștiete prin monitoare, incepénd de la 1866, a regulat să se facă un memoariu de toate discuțiunele ce au urmat și de toate voturile ce s’au dat, și acest memoriu se va supune consiliului îndată ca va fi făcut. Consiliul mulțumit cu respunsul d-lui Primar trece la ordinea zilei. D. Primar face cunoscut consiliului că d. D. Gherghel, a caruea inscriere intre alegători nu s’a admis de consiliu, a făcut apel la tribunal, și tribunalul admițând înscrierea sa intre alegători, hotărăște că pe temeiul art. 39 din legea electorală, consiliul să-l inscrie intre alegător pănă in 3 zile. Consiliul luând act despre aceasta, trece mai departe la ordinea zilei. B. Primar zice că d. Iorga in una din ședințele trecute a făcut o interpelare pentru zestrea teatrului. D sa căutând dosarul vede că pentru această zestre nu s’a luat nici o garanție de la d. Aslan. Este o garanție dată la 1874, această garanție insă nu privește la zestre și este numai pentru 1874. Zestrea teatrului fiind instreinată, comuna trebue să facă proces d-lui Aslan. Mai înainte insă de a face procesul se cere: 1) consiliul si dea autorizație pentru proces, 2) să se pronunțe dacă față cu postța d-lui Aslan mai trebuea sa face acest proces. Regulat era ca mai înainte de a se supune consiliului această chestiune să se fi făcut un inventar și o evaluare a tuturor lucrurilor; insă dacă se face proces, tribunalul rănduește singur să se facă și inventarul și evaluarea. Comuna a intentat proces d-lui Aslan pentru costumele amanetate de d-sala un jidan, astăzi insă consiliul trebue să se pronunțe dacă voește ai face proces pentru zestrea teatrului. B. Iorga zice că d-sa a rădicat aceasta chestiune fiind că a văzut publicat termenul pentru vănzarea costumelor, și dacă i s-a făcut proces pentru vânzarea costumelor, consiliul nu poate să renunță nici la procesul ce trebue să se intenteze d-lui Aslan pentru zestre. Când d. Aslan a luat antrepriza teatrului, a fost ținut să dea o garanție. Dacă această garanție nu s’a dar, atunci trebue să fie unul asupra căruia va căde respunderea, dar aceasta este avere publică și comuna trebue să fie satisfăcută. Comuna trebue să facă proces d-lui Aslan și când la d. Aslan nu se va găsi avere, se va vede cine trebue tras la respundere. B. Ornescu este foarte favorabil ideei d-lui Iorga. Consiliul nu face decăt administrează averea comune, prin urmare consiliul renunțând la proces, face un dar, și el nu are competența de a face asemine daruri. Consiliul incercal competentei și a datoriei sale nu poate decăt să dea autor,sație D-lui Primar de a face proces in cauză, fără a se numi persoana și fără a se numi natura procesului adecă fie el penal sau civil. B. Cristodulo-Cerkeu mai înainte de a-și da votul dacă trebue să se intenteze proces, voește 4) să aibă elemente convingătoare că d. Aslan este respunzător cu ceva și ce anume, 2) că de la d. Aslan să poate căpăta ceva in schimb pentru cheltuelile ce le va face comuna cu procesul, 3) la caz cănd de la d. Aslan nu se poate căpăta nimica, dacă se poate apuca pe cineva să plătească și ce șansă sunt de a căpăta ceva. Până cănd nu se vor da aceste lămuriri, pănă atunci d. Cristodulo-Cerkez declară că nu dă autorizația de proces, căci va crede că remăna d-sa respunzător de cheltuelile ce trebuie să le facă comuna fară nici un rezultat și fără nici un scop. D. Primar trebue să lămuriască tot odată cine a fost primarul sau ajutorul de primar care s’a abătut de la condițiile contractului și de la votul consiliului, încredințând zestrea teatrului fără nici o garanție. D. Primar arată că dănduse teatrul sub direcția d-lui Luchian, s’a făcut inventar de toată zestrea teatrului, de la d. Luchian teatral a trecut sub direcția d-lui Aslan cu acelaș inventar și cu acelaș contract. Când s’a făcut iasă conforoatarea inventarului cu zestrea, s’a văzut că lipsesc o mulțime de lucruri. B. Ornescu văzănd că d. Cristodulo-Cerkez voește elemente convingătoare zice că orice Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. Aprilie. Aprilie. ore. m. ore. m. Aprilie. Aprilie. ore. m. ore. m. 3 15 Duminică. (f) Dam. Tomii C. P. Nichita și Iosif. 5 14 6 44 7 19 Joi. Cuv. Păr. Georgiu. 5 7 6 48 4 16 Luni. Cuv. Păr. Georgiu de Maicu. 5 13 6 45 8 20 Vineri. Păr. Irodion Nasc. M. S. Domnitorului. 5 6 6 49 5 17 Marți. M. Theodor și Agaton. 5 11 6 46 9 21 Sâmbătă. Mar. Eupsichiu. 5 4 6 51 6 18________Mercuri.___________Păr. Eutichiu.________________________ 5 9 6 47______10___________22_______Duminică._________Mart, Terentiu, Pompie și alții.______ 5 2 6 52