Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)
1877-05-04 / nr. 47
instructor si tr bucalului Ieși, in vinuulea facultăți ce ne dă gea de procedură clinicala, măndăm și ordonăm ca Vasile Satimia, din comuna Scotele, pasa Bahlui, să fie sdus la cabintul nostru de instrucțiune spre a’i se lua interogtoral asupra furtului ce i se imputa. Cu executarea acestui mandat se insocinează agentul parieri publice, care se va conforma cu art 99, 101, 110 și următoarele de zi la proedură. Din astăzi la 1877, luna April 5, orașul Iași. No. 647. Noi Eug n Brăpinu, judecător instructor al tribunalului I și, în virtutea facultătii ce ne dă legea de procedură criminal, mundăm și ordonăm ca Alexandru Paehin, din comuna Șipotaie pasarului, să fie adus la cabinetul nostru instructune, spre a i se lua interogatorul asupraortului ce i se imrată. Cu esecutarea acestui audit se insărcinează agentul puLzei publice, care se va conforma cu art. 99, 101, 110 și următoarle divi zisa procdură. Dat astăzi la 1877, luna Aprilie 5, orașul Iași. Judele instructor trib Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 793. Noi I. G Ciurea judecător instructor al trib. Iași, in virtutea facultăței ce ne dă legea de procedură criminală, mandăm și ordonam ca Barbu Ciubotariu din Iași, se fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune, spre a i se lua interogatorul asupra furtului ce i se impută, cu esecutarea acestui mândri se insărcineză agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 401, 110 și următoarele din zisa procedură. Dat astăzi, la 1877 luna Aprilie 21 orașul Iași. Judele Instructor Trib. Dorohoi. No. 1382. Noi X. D. Foca, judecător instructor al tribunalului Dorohoi, in virtutea facultăței ne dă legea de procedură cranială, măndrim și ordonăm ca Alexandru Dubău, fără domiciliu stibl, să fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune, spre a i se lua interogatorul pentru tâlhări*. Cu ese uitarea acestui mandat se însărcinează agentele puterei pultice, care se va conforma cu art. 99. 101. HD și următoarele din 7 sa procedură. Dat astăzi h 1877, luna April 27 in Dorohoi. No. 1381. Noi X. D. Foca, judecător instructor al tribunalului Dorohoi, in virtutea facutăței ce ne dă legea de procedură criminală, măndăm și ordonăm ca Toader Școlariu, fără domiciliu stabil, să fie adus la cabinetul nostru de instruțune spre a i sema interogatorul pentru tâlharii. Cu esecutarea acestui mandat să insărcimază agentele puterii publice*, care se va conforma cu art. 99, 101, KO și următoarele din zisa procedură. Dat astăzi la 1877, luna Aprilie 27 zile. Judele instructor trib. j»d. Fălciu. MANDAT DE ADUCERE. No. 539. Noi Ales. Hotnog, judecător de instrucțiune p lângă Tribunalul jud. Fălciu, măndăm și adorăm tuturor portăreilor și agențlor paterei publice a aduce mantea noastră conformându-se legei pe Toder Botezatu, fost domiciliat in comuna UrLți și acum fugit, spre a fi ascultat asupra faptelor de care este inculpat. Invităm pe toți depozitarii puterei publice a da mână de ajutor la cal de trebuință pentru esecutarea mandatului den față, spre acest finit s’a a subsemnat și stilat ca stilul nostru. Copie de pe acst mandat se va lăsa inculpatului confom art. 99 pr. peoară. Data 26 Aprlie 1877. Corpul Portăreilor trib. Iași. No. 375. In baza sentinței trib. Iași secția I-iu, sub No. 32 din 25 Ianuarie 1877, investită cu formula esecutorie, și ia baza autorizțiunei zisului tib. No. 940, se somează pe d. Dionisie Topalda, cu domcilul necunoscut in România, ca un termin de 2 zile libere de la publicarea a eștia prin foc, se respundă domnului Ioan Condilie sau la Corpul de portărei suma de 40 lire otomane, cu procent, de 3 galbeni pe lună de la 1 Ianuarie 1876 și până la numerătoare, plus 60 lei noi chinueli de jud.cată, oebit din btuelele de mmărire și timbru, cunoscând că un cas contrar se va proceda la urmărire conform ligei, făcut la duplu esemplar. Judele de pace plasei Fundu județul Roman. No. 639. D. Lascar Ghiorghiu, iu domiciul necunoscut, este clar ca la 30 Mai oara 10 a. m. să se presinte in pretorul nostru spre a as sta ca parte lesală la judecarea proceslui prin care se ins-upă pe Strul Chelner pentru insultă. Cunoscând că la neurmre cauza se va judeca in lipsă. Inginer-hotarnic județului Bacău. No. 4. In urma autorisațiuni Trbmulului județului Bacău No. 4158, subsemnatul inginer hotarnic, fixând zid de 25 Iuliu viitor, pentru mertuarea hotărnicia moșiei Bucium, situată in județul B-ciu, plasa Trotual comuna Bucium, in afata la zi sunt invitați toți vecinii a se presanta li fița locului cu toate actele și do umratele ce vor fi avănd, la din contra voi proceda in operațiune conform legei. . Inginer hotarnic, Georgescu No. 4. In uma tutori sațianei Tribunalului județului Bcău No. 4645, subsemnatul inginer hotarnie fixând ziua de 15 iulie vito, prntru continuarea hotărnicie moșia răzășasca din hotarul Cteja situată ia judțul Buzău, plasa Bistrița de Jos comuna Cieja, in afatata zi sunt invit ți toți veniții a se preseaza la fața locului cu actele ce vor fi avăd pentru proprietățile lor, căci la din contra voi face îucierea in lipsă conform legei. Ingner hotarnic, Georgescu CURIERUL DE IASSI. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară dela 25 April până la 9 Mai 1877. Ședința din 28 April. Președinta d-lui Adjutor A. Beide. Membri presenți , și anume: Corjescu I, Gane N., Ianov I, Manserov P., Pavlesen Sf., Racoviță A., Rojiță C., Ror ti D. Tul seu Gr. Absenți motivați: d Primar Sc Past,ia și d-nii consilieri: H-za G., Iorgul, Ornescul, Tăutu T. Absent fără motive, d. Cristodulo-Cerkez C. Ședința să deschide la 3 ore p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și să aprobă: T. Gone cen* cuvent pentru acee o interpelare. A văzut astăzi, cu oarecare surprindere, afișată o publicație atăt in limba română căt și in limba russ prin care d. Prefect de poliie fixată cursul monetelor rusești. Această afișare este făcută fără știrea consiliului comunal, in casa cetățenilor ieșeni, și mai ales este făcută fără autorisația ministerului și nu contra unei legi votată de corpurile legiuitoare și sanționată de M. S. Domnitorul. O atare afișare prefectorislă in lăuntrul comunei, este o lucrare eșită cu totul din atribuțiile unui infect de poliție. Cănd se face o lege pentru regularea cursului monetelor, acea lege se aplică in comună prin coniliul comunal, dar nu prin prefectul de poliție; de aceia d Gane pune in deliberarea consiliului chestiunea aceasta. Din partea d-sale nu recunoaște ca legală această afișare. 1). Președinte pentru a răspunde la cele zise de d. Gane, supune consiliului următoarele lucrări: 1) adresa adresată de d. Primarului Prefect de poliție prin care ’i face cunoscut că regularea cursului monetelor fiind cu totul de atributul consiliului comunal, onor. Prefectură n’a trebuit să fie vr’o măsură intra aceasta, mai ales de a regulamenta cursul hârtiei-monetă care variază pe fiecare zi și care nu să poate regulamenta nici chiar in statele in care să emite. Onor. Prefectură, dar, este rugată a revoca imediat această măsură care lovește și in atribuțiile consiliului comunal și in libertatea comerțului; 2) adresa No. 3015 d-lui Prefect de poliție, cu care comunică intocmai copie de pe telegrama d lui ministru de finanțe No. 9986 privitoare la cursul monetelor rusești, prin care să zice că d. ministru intrebat fiind da mai mulți prefecți care este tarifa monetelor de argint rusești, d-sa a amânat respunsul pentru că art. 12 din legea monetară din 1867 zice că după șase luni de la primirea emisiunei de monetă națională, nici o monetă care nu aparține sistemului zecimal nu va mai avea curs legal și obligatoriu. Ca să sa poată dar autoriza primirea monetelor rusești la casele publice și pentru a fixa cursul lor, trebue o liga votată de corpurile legiuitoare; până cănd să va face aceasta d. ministru să crede dator a spune că tarifa ce probabil să va adopta, este: 4 lei pentru rubla de argint, 2 leui pentru jumătate de rublă de argint, și 1 leu pentru șort. Nu poate da nici o lămurire pentru moment asupra prețul lui ce se va fixa pentru bucățile de 30, 20, 15 și 10 copeice. D. Bojniță zice că este adevărat că prin placarda făcută de d. prefect de poliie, pentru regularea cursului monetelor rusești, s’a ampietat mult asupra dreptului consliului comunal. Din dosurile arhivei se constată că numai consiliul comunal fixiză cursul monetelor in comună, dar consliul recunoscând odată că prefectul de poliție nu a avut drept a fixa cursul monetelor, trebue să se întrebe: cum rămân schimbările făcute intre armata rusă și comercianții locali in piață? Armata rusă a venit aici cu buni ște și cu monetă rusască, și dacă consiliul nu avisază imediat de a regula cum să se facă aceste schimbări, s’ar pute intampla, cum zice d. prefect, ca cetățenii să vină in conflict cu armata rusască, așadar opiniunea d-lui Roj oiță este ca consiliul să fie un vot prin care să zică: 1) că d. prefect n’a fost competent a lua această disposiție și in al doile loc, consiliul să fixeză cursul monetelor. Dacă consiliul crede că nu poate regula singur cursul monetelor, se poate advesa la Camera de comerciu, și sa crede că ea va fi competentă a da luminile sale pentru fixarea cursului in piață, căci in tot cașul cursul nu se poate fixa de făt pentru piață, nu insă și pentru casele publice. In anul 1867 s’a bătut monetă națională, după sistemul decimal, și in lege se zice că după 6 luni toate monetele străine vor fi scoase din circu ție. Așa s’ași scut, și gradual monetă străin a fost scoasă din piață, incepându-se cu fîfirigi nemțști și sfirșinduse cu stații rusești. Astăzi dar nu se poate primi din nou in piață monetă străină fără avcul cel puțin a camerei de comerț. In ceia ce privește bunastele, cursul lor nu poate fi statornicit, căci cursul valorilor de hârtie in toate țerile se schimbă pe fiecare zi după fasele prin care trece politica, de abia in cadrul regulării ce se va face să nu intre și monetă rusă de hârtie. B. Rosseti găsește că chestiunea ce preocupă pe consiliul este de o însemnătate mult mai mare decăt aceia ce’i o dau d-nii preopinenți prin discursurile ce Ie-a ținut. D-sa să unește in parte atât cu d. Gane căt și cu d. Rijniță, se unește adecă de a recunoaște că prefectul n’a fost competent de a regula cursul monetelor; nu se unește in acul lor ca consiliul să fixeze singur cursul moneelor in piață Este o lege monetară promulgată la 1867, in virtutea căreia s’a introdus sistemul decimal, prin urmare nici un soiu de monetă ce au se bazază pe acest sistem nu poate ave curs in țară, dar monetă rusasca nu este bazată pe acest sistem, și tocmai pentru aceasta ea a fost scoasă din circulație in țară la noi. Astăzi când suntem in față cu trebuințele armatei rusești, ce ne ocupa, guvernul ar fi trebuit să fie măsuri și pentru regularea cursului monetei rusești; insă o dovadă că guvernul central, nu s’a gândit la aceasta este telegrama d-lui ministru prin care respunde la intrebarea ce i s’a făcut de mai mulți prefecți, prin care zice că nici o diepos’ție nu s’a luat iu privirea aceasta, insă se va adresa !«. Gameză și Cambra probabil va admite cursurile cutare. Pe acestă probabilitate, pe ncrabă credință a d-lui ministru de finanț, ce nu s’a tradus in formi legă, nu se poate pune nici-o bază, și de aceia in puterea acestei telegrame nu se poate regulamenta cursul monetelor rusești. Pentru a regulamenta cursul monetelor, trebue să fiu oameni speciali cari să vadă etalonul pe care sunt făcute și aliajele ce le cuprind. 1 D. Bojniță. Este chimistul comunei. D. Roseti. Chimistul poate face analisa, insă pe lăngă analisă se mai cer și alt<r cunoștinți. Nici camera de murit nu poate da lămuriri mai întinse asupra regulamentării cursului monetelor; prin urmare nu se poate lua asemiie disposiții fără a se face mai întâi o lege. Mai este și alt incovenient. Dacă comuna din B și are drept, a fixa cursul monetar, atunci toate comunele din țară au acest drept, dar să știe că pe crad erau in țară manetele rusești și pe când cursul lor Se regulamenta de comună, sfanțul rusesc era in 1 și 2 lei 4 párak, la Berind 2 lei, la Botoșani mai mult sau mai puțin așa incăt un om mergend dintr’un tărg in altul, era in pagubă sau in folos. Rușii, in relațiile lor cu cetățenii, cumpără carne, păne si celelalte lucruri trebuitoare și dau monetă lor; cetițenii o primesc, și la răndul lor, față cu publicația pefetului sau a primarului, se vor duce la caserie să-și plătească dările, insă casmrul le refuză monetă rusască: eată deodată cetățenii având in mâna lor o mulțime de monetă ce nu are nici o valoră. O dovadă că cetățenii au asemene monetă este că chiar astăzi d. Roseti trimețănd in peata ’j a adus o rublă, insă casierul nu o primește, așa incăt trebue numai decăt să o strecoare iar in comerțul privat. Dacă consiliul ie astăzi un vot prin care să se constate că prefectul de poliție n’a fost competent să fac ceia ce a făcut și sa se zică că publicația prefectului n’are nici o valoare și manetele rusești n’au nicî un curs; rămâne, ca efect de comerț, ca armata rusască să facă ceia ce se face in străinătate, adecă să se ducă la cei ce primesc monete străine pentru a le da in schimb monete ce au cure, și bancherul le primește pe cursul ce crede că face. Când pe cineva merge la Viena și are galbini sau capolioüi, fiind că aceste monete nu au curs, sa duca la un agent de schimb. La Paris nu circulă galbenii , insă cei ce merg in Paris cu galrii ’i schimbă contra napoleonilor. Așa sa poate Lee și la noi, insă nine n’are drept a regulamera cursul monedelor. Acesta este un drat al statului alipt la suveranitatea națională, prin uimire numi guvernul, printr’o lege trecută prin toată filiera fixată de constituție, pare să fixmă cursul monetelor, insă fixirea ce s’ar face de comună este ne competentă și extra-logică. Propunerea d-lui Rosseti este de a se face o placă rdă prin care să se revoace ceia ce s’a făcut de donfect de poliție, fără a să fixa alte cursuri de comună, căci dacă guvernul nu știe ce se facă, cum poate să știe consiliul ? Dacă consiliul ie astăzi o disposiție și da ă camera nu votează o legi in puterea căriea monetele rusești să fie primite la casierie, ori dacă să fixază alte cmsuri decot acele ce se fixază de tansiliu, cine rămâne respunzător pra ru diferința ? Desigur că consiliul care a provocat-o prin disposția sa. De aceia este mai bine ca Rușii să se nevoiască a-și schimba mantele lor la agenții de schmb, căci comuna voind să facă un bine, poate să facă un rău. D. Racoviță zice că in străinătate este tocmai după cum a zis d. Rosen, ad că streinii se duc la o casă de schimb pentru a-și schimba monetă lor in monetă ce are cursiu pe«ță, dar aici nu este așa , la noi au venit Ruși ce nu înțeleg limba română, de aceia Primăria ar trebui să reguleze cursul monetelor rusești, pentru a nu se da loc la aiurite neînțelegeri, cu toate ca dlauov zice că i să pare ca chiar astăzi a venit ordin la casierie pentru primirea monetelor rusești. D-sa ea se unește cu ideia d lui Riseti de a se face o contr-placardă, ci ar fi mai bne ca consiliul să se ințeleagă cu d. Prefect de poliție, căci d-sa singur poate să reve asupra aceei placarde. D Gane vede că d. Rosseti a mers mai departe decăt voia ds. ca interpolator. Eu, zice d. Gane, am propus consiliului să fie un vot,ăci nu era destul adresa d-lui Primar ca venini numii din partea administrației comunale, ci trebuea să se de un vot a consiliului pr n care să se facă cunoscut d-lui Prefect, că placardele ds., erau ilegale, și tot odată să se comunice d-sale ca pe viitor să se ferească de a mai căde in asemene greșeli, dar a face alte placarde, D. Gaue gäste că este rău pentru că s-ar da loc la o perturbare foate mare. Burii nu cunosc rurtul nostru interior, și prin urmare nu știu ce competență are punctul și ce competență are primarul; de aceia se poat întâmpla un conflict când vor vide o placarda fixând cursul monetelor lor și altă placarda anulând pe cea din tăi. De fapt trebue a lăsa lucrurile la starea in care să găsesc pentru a nu provoca nerăndueli, dar d. prefect să fie invitat a culege toate placardele și altele să nu ni i Lca, și paste căte-va zile poate să vie și legea pentru primirea monetelor rusești. D. Bojniță zice că consiliul discută de 3 sferti de oră asupra unui punct, fără ca să se fi limpezit chestiunea. Se zice că este de ajuns a spune prefectului că râu a făcut ce a făcut. Dar prefectul are să zică : faceți d-voastră mai bine. Nu este clar de sjuns a înlătura o disposiție luată, ci trebue să se pună asta in loc pentru a nu lăsa lucrurile la haos și a da loc la perturbare. Propunerea d-lui Rosseti de a schimba Rușii monetă lor la casele de schimb, nu poate să fie admisă, căci armata rusască este considerată ca amică, dar nu ca un srccător strein; prin urmare ea trebue sa gasască toate inlesnițele posibile. Țara este astăzi intr’o posiție nu de toate zilele, căci nu in toate zilele trec oștirele rusești astăzi cănd au venit armatele rusești, ele au drept să întrebe: care vă sunt d’sposiție’e d-voastră î n privința cursului monetelor, căci suntem disbrăcați. Și un adevăr sunt disbrăcii, căci li sa luat rubla numai cu doi franri. Un soldat crud mănâncă de o rublă nu mănâncă decăt de 60 bani. Se zice că comerțul este liber. Dar atunci ar tebui că consiliul să nu fie nici o disposiție nici pentru cirne nici pentru păne, ca nu cumva să se atace 1bertatea comerțului ! De cate ori mă se intămplă lucruri cari aduc striminare oamenilor, de ce nu s’ar lua disposiții pentru înlăturarea conflictelor? In cercurile inalte ale țerei s’a admis trecerea ospitalieră a armatei rusești. Cum se poate a lăsa asazi aceasta armată la discrețiunea comersanților, cari majoritate fiind jidovi sunt dominați de spiritul de a se îmbogăți prin orice mijloace folosinduse de toate împrejurările și de toate evenimentele ? consiliul insă trebue să înlătură toate conflictele pentru a nu se zice că s’a făcut complice cu speculanții evrei. Așa fiind, d. Roiniță nu se mulțumește cu paliative, ci consiliul pe de-o parte să facă o adresă d-îmspref ct prin care să se arate că ceia ce a făcut d-sa este rău, iar pe de alta consiliul să reguleze cursul monetelor in piață. Este de fața dosarul din 1869 relativ la fixarea cursului monedelor. In acest dosar este o adresă a d-lui Ministru de finanțe cătră primarul comunei, prin care să zice că dreptul de a fixa cursul monetelor in piață este a consiliului comunal și in virtutea acestei adrese in acelaș an consiliul comunal face placarde pe toate ulițile lașului prin care fixază cursul monetelor. Această disposiție este luată in 1869 Mart 17, adecă cu doi ani mai tărziu decăt legea cimilui monetar care prevede că după șase luni de la promulgarea legei toate monetele streine ce nu se basază pe sistemul decimal nu mai au curs in tara. Nu se poată zice că această disposiție a fost obligatorie pentru casrne publice, dar pentru piață a fost obligatorie. Cum se poate clar susține că astăzi s’ar lovi lega dacă consiliul ar Lce o disposiție pentru regularea cursului in pița ? Nu se poate susține că se lovește legea, că i consliul nu face nimica mai mult de căt rgulează cu*bul monetelor in piață, dar nu pentru casele publice. Ce ar zice primăriul cănd in piață s’ar întreba un colon 1 sau un soldat rus: d-ta ești Golova, căt umbla rubla in piață? Pentru a nu se zice că lacomia jidovească se facun faza de consiliu, consiliu trebue să fixeze un cun in piață. Această disposție ar avea un scop îndoit: 1) a preintimp na conflictele ce ar pute să se ivească, 2) a aborî cea ce a făcut prefectul prin uzurpare de drept și cu aceasta ar dovedi că consiliul nu este culpabil nici de neglijent nici de patronarea usuror lor. Consliul este parintele comunei și este dator să deie ospitalitate oștirilor rusești; de aceia pe temeiul Lgri, el poate să fie orice diaposiție in cuprinsul comunei, precum mai zlele trecute s’a luat disposiție de a se da puterdiscreționară d-lui prim r de a recurge la toate mijloacele pentru eftinirea cârnei și a pănei. D-ra propună dar să se fixeze cursul monetelor rusești in piață, iină să se esceptiază monetă de hârtie a căreia curs varirază pe fiecare zi. D. Ianov zice că chestiunea ce s’a agitat, este o cestiune de o foarte mare importanță și trebue ci consiliul să fie cu mare atențiune pentru ca nu dorind să facă un bine să ajungă a face un rău. După princeiele economei politice, pe cătu ’și aduce d-sa aminte, cursul monetelor se regulează intr’un stat după valoarea intrenseci ce o au acele monete și puterea de a regulmanta cursul monetelor sunătoare o are numai statul. Când in stat se intâmplă că moneda sunătoare nu este suficintă, ea se mocnește cu hârtie, care se numește de multe ori baraote, și aceste bacnote au valoare după creditul cp’1 represinta statul. Un bilet franc**7 de 100 franci, schhmbăndu se in Francia, schimbătorul nu perde nimica; la un bilet austrac de 100 guldini, scimbătorul are tot drauna perdele, aceasta vine de la valea ce o represinta capitalul francez și cel austriac. In țară la noi au fost mai înainte trei feliuri de rachete: munțești, rusești și turcești. Deia 1867, adoptănduse sistemul decimal, toate monetele streine care nu se basează pe acest sistem, au fst scoase din circulație. Având astftzi moneda națională, nu se pote recunoaște un preț unei monete străine, dacă ace monetă nu va fi recunoscută de stat, prin urmare intrucăt statul nu dă o valoare mombelor străine, ce v doare le poate da comura? Dica mâne se afișazâ că o rublă este 5 fanci, pot fi siliți ca mizoianții să o primească drept 5 franci? sau dacă se zice că rubla este 3 franc, poate fi silit proprietarul ei să o deietuz franci? Și iici un caz și intr’aitul comuna ar pute fi tra’să in proces și consiliul se fia intrebat de cne au fost autorizat a face cui s forsat? Așadar nu poate fi intreiată o disposiție ca s’ar lua in mod imperativ. Monetele sunătoare totdeauna in valoarea lor, dar amenea nu poate fi oblgar de a se privii dacă nu va, nimene nu este obigar, in Astria de a prii o moara din Statrie-Unite. Ce este dator comers atul a prim ? Este dator să primeasă monetă țarei lui, insă moneta unui stat nu se regulază in alt stat decât după cursul bursei. La Paris, Viena, Berlin, Francfort, sunt bursa care fixiză totdeauna cursurile monetelor străine, dar cursuri forsite nu se fac; cum poate consiliul comunal din Iași să zină că o bancnotă are cutare preț?. Bancnota are astăzi un preț, mânc are altul, cum poate clar consiliul să determine un preț? Căt pentru moriiele de argint, in strict princip, n’are nimene drept a le regularata decăt puterea legiuitoare, și primarul, fără a Lee un abus de putere, nu poate să le regulamenteză, prin urmare purănd astăzi o placarda in locul C‘ lei pusă de Prefert, placa rda aceasta nu este intru nimica mai legală decăt acea dintâi, și oricine are drept să intrebe pe consiliu: pe ce v’ați basat cănd ați fixat cursul monedei rusești? Dar d. Renrnță întreabă ce se f ce cu speculanții rari desbracă lumea și cari primesc rub’a numi in doi franci? In adevăr sunt greutăți foarte mari, dar consiliul poate lua pe răspunderea sa că afrio face o rublă? Prin urmare consliul in fața greutăților ce se imimpună, poate să fie cel mult o măură provizorie, fără nci o obligție strictă ci numai spre deșteptarea comersanților, «au să facă o adresă d-lui prefect prin creă’i arăte că d-sa nu este in drept a fixa cursul monetelor, și dacă a făcut’o aceasta, răspunderea 11 privește pe d-sa Aceasta este părerea d-lui Ianov, până cănd să vor da lumini noue de d-nii consileri. D. Rosseti crede că d-na RomȚă a făcut o confusiune foarte mare, indus fiind in eroare de dorința ce o are de a veni, ca c»țăran romăn, un ajutorul armatei rusești, și de aceia crede că comuna este corepetintă să facă o lege monetară. Și d. Rossetti este alăurea cu dorință pentru a reproba lăcoma zarafilor și a celorlalți comersanți din piață care in cea mai mare parte nu sunt români ci străini, și care au găsit acum ocazie a se imbogăți intr’un timp scurt; acesta este un turu trist, dar nu autoritază pe consiliu de a lua măsuri administrative pentru a nu ampieta asupra drepturilor puterei legislative. D. Rojniță întreabă ca ar respunde Golova unui colonel sau soldat rus cănd l’ar întreba că face rubla ? D. Roseti zice că ar respunde foarte simplu că rubla rusască nu face nici unu ban in țară la noi pentru că nu are curs. Poate să fie foarte bună, dar la noi nu are curs și de aceia nu are valoare. Cum poate consiliul să fixeze cursul monetelor ? Admițed că cursul rublei se fixară la 4 franci, crudănd că face 4 franci, pot fi indatoriti cetățenii să o primească in 4 franci cănd ea Lca mai puțin? Sau dacă cursul rublei să fixază la 2 franci. Rușii se supun la acest preț numai pentru că așa a decretat Golova? Poate ca Golova din țara rusască să aibă acest drept, insă după legislația noastră, primarul neavănd drept să facă monetă nu are nici dreptul de a fixa cursul ei. D. Rojniță a dat ca antecedent o dispoziție a consiliului comunal din 1869, doi ani după promulgarea legei monetare. Dar dacă consiliul comunal in 1869 a făcut o eroare, astăzi la 1877, după ce s’a mai luminat de atunci, să facă aceași eroare ? Și dacă la 1869 s’a făcut o eroare, aceasta s’a făcut după natură împrejurărilor: atunci deși era legea monetară, dar nu era monetă, dovadă este pubicația consiliului comunal care se ocupă numai de monetele străine ce aveau curs de mai înainte și nu se știa ce curs să mai aină; astăzi insă cănd este monetă, cursul monetelor străine nu se mai poate fixa decat in puterea unei legi. Când oștirea rusască a recunoscut necsitatea a intra pe pămăntul românesc, a știut că are să aibă diferite necesități, și toate aceste necesități le a regulat prin convenția inchiată cu micul nostru stat. Neapărat, că trebuia să reguleze și chestiunea monetelor, și dacă persoanele inserenate din partea guvernului rusesc și persoanele insercinate din parei guvernului român n’au avut această prevedere; nu poate consiliul sa reguleze chestiunea aceasta, căci ar trece cu totul peste competența sa. Aici este locul a respunde și d-lui Gane că nu este de ajuns ca consiliul numai să comunice d-lui prefect ci a trecut peste datoria sa, căci atunci publicul fiind deșteptat de mai nainte că monetă are cutare curs, el poate să fia bsne indus in eroare că aceasta este o disposiție legală și la urmă sa vadă ca monetă rusasca n’o poate da la nici una din casele publice. Pentru a feri pe cetățeni de orice daune, consiliul este ditor să deștepte publicul câ prefectul a lucrat in necompetențâ; d.r plararda d-lu prefect sâ n’o înlocuiască prin nimica pentru a nu lua consiliul respunderea asupra sa. D. Președinte dă cetire adresei No. 3044 ce s’a primit chiar acum de la d. prefect de sp oiție, prn care respunde la adresa d-lui Primar că armată rusă de la intrarea sa intră s’a târguit necontenit de abuzul ce fac zarafii și otelieri cu schmbarea manetelor; d-s. s’a adresat verbal câtva Primărie spre reguarea aceata și i s’a respuns că nu este de atribuția ei. In urmă s'a adresat cătră casierul general și dmă cererea sa d. ministru a făcut cunoscut că monetele ruse pot fi taxate in modul publicat de d-sa. Prin acea publicație d-sa n’a impus acel curs, n’a hotărât o sancțiune pentru contrvențiori și prin urmare cele cuprinse in adresa d-lui Primar nu poate ave nici o valoare; totodata d. Primar va cunoaște că d. Prefect nu are obicei de a revoca dispozițiile ce le crede necesare a le lua in cualitatea d-sale de prefect de oraș și dlară d. Primar crede că a făcut ceva ce esă din atribuțiile sale, d Primar cunoaște unde trebue a sa adresa, și speră că pe viitoru 1 va scuti de asrmine cerinii, fiind tot odată da dorit ca raportorele d-lor oficiale să fie mai curioase pe viitor. D. Gam zice că .a fost cel mai blănd și cel mai împăciuitor banearist afaceri Deși a recunoscut că lucrarea făcută da d. prefect de poliție este ilegală, dar n’a propus a se face o contra placarda pentru ca nu in public și in mod oficial consiliul sa declare că ceia ce a făcut prefectul este ilegal; n’a făcut această propunere pentru condescedență cătră autoritatea cu care lucrează administrația crivndă, și mai ales pentru a nu da a înțelege armatei rusești că ar fi discordie intce consiliu și autoritatea administrativă, dar acum când vede din adresa d-lui prefect că d-sa persistă in ilegalitatea sa și are arelul de avca o mustrare consiliului comu