Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)
1877-01-28 / nr. 10
CURIERUL DE IASSI, dusă că asupra acestor imobile sunt și sarcinele următoare: 1) 9400 lei vechi, bani orfanicești, luați din anul 1862. 2) O garanță de 1200 lei vechi. 3) împrumutul de 1920 galbeni, luați cu amortizație de la D. Istrail Zingherie. Se somează pe toți acei ce vor ave vreun drept din acele prevăzute la puntul al III-le de sub art. 506 a pr. civile, se-și arăte pretenția la tribunal in lăuntrul terminului, căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale privitoare pe aceste părți de pământ și neplătite pănă, in prezent vor fi pe câmpta noului cumpărător. No. 1352. Pentru satisfacerea d-lui Vasile Buldugan, din orașul Vaslui cu bani ce are a lua de la d. Mihii Romașcu din comuna Beniștii, comuna Tanacu, pl. Crasna, jud. Vaslui, după obligația hipotecară înscrisă de trib. jud. Vaslui sub No. 73 și 3030, la 7 Dechemvrie 1873 și investită cu formula esecutorie No. 83 la 3 Septemvrie 1876, trib. conform certrei creditorelui care a deplinit cerințele art. 496 pr. civ., făcând comandament prealabil debitorelui care i s’a înmânat prin agentul respectiv al trib. la timp, au autorizat urmărirea ipotecei, care după obligație consistă in toate părțile de pământ, cu acarete și toate îmbunătățirile ce d. M. Th. Romașcu posedă in hotarâle moșiei Beneștii și Boușorii com. Tanacu, pl. Crasna jud. Vaslui, din procesul verbal de situațiune locală redicat de d. Portărel S. Furru la 17 Decemvrie 1876 sub No. 296, rezultă că imobilile afectate de d. M. Th. Romașcu la ipoteca cătră d. Vasile Busdugan, prin obligația citată consistă in 5 hirsă de pământ, lungime după cursul moșiei Beneștii, iar latul de peste 1000 și mai bine str. fălcești, adică 480 și mai bine str. hliza prevăzută la No. 1 de mai jos, parte numită Codru și 590 și mai bine str. fălcești hliza de cămp și siliște prevăzute la No. 2, 3 și 4 de mai jos, după procesul verbal de situațiunea loclă anume: 1) ana hliză in partea de la Codru, care se împarte in 2 hlisi anume: parte loc lucrător și parte acoperit cu pădure, vecinat la răsărit cu moșia Boușorii, la miază-noapte cu proprietatea d-lui Vasile Hurdubac, la apus și mează-noapte cu moșia Moara domnească, numită Grumăzeștii, Faurii și Rădiu Rătunoiu, proprietate a d-lor Dimitrie Răducanu Roseti și Gheorghi Balamuș, aflăndu-se in mijlocul acestei hrize și lunginea ei ca vre-o 40 str. sub stăpânirea urmașilor reposatei Roxanda Romașcu, 2) ana hriză in siliștea satului Beneștii, vecinată la răsărit cu pârâul Ruina, care servește de hotar despărțitor intre moșia Beneștii proprietatea răzeșilor și acea a Romășeștilor, la miază-zi cu acea proprietate a d. Cost. Carare, la apus cu moșia Ianacu și la miază-noapte cu proprietatea d. Zamfirachi Benescu, având d. Romașcu pe această hriză așezări, precum: casă de locuință, coșere, hambar, grajd, șură, bucătărie și un rateș in apropiere de atenansele menționate, 3) ana bliză in partea din câmp după numirea locală a moșiei, vecinată la răsărit cu părăul Anina, la miază-zi cu proprietatea d-lui Theodor Popa, la apus cu moșia Tanacu și la miază noapte cu proprietatea d-lui Costachi Cazare, aflăndu-se pe acesta hriză și un râmnic cu pește și cu dg hliză la locul numit tot parte de câmp, vecinată la răsărit cu moșia Țopu, la miază-zi cu proprietatea d. Gheorghi Balmuș, la apus cu părăul Anina și la miază-noapte cu proprietatea d-lui Petrachi Vasiliu, sarcinile cu care este gravat imobilul menționat sunt cunoscute prin registru următoarele: 1) garanța de 400 galb. înscrisă la No. 4, la 26 Martie 1864, pentru d. Teodor Caracaș fost posesor moșei Țapul a casei ospitalului Sf. Spiridon din Iași, 2) data de 200 galb. a consoartei d-sale și asemene 200 galb. dota consoartei d-lui Vasile Burghelea după garanța inscrisă sub No. 3, la 24 Fevruarie 1866, 3) Garanța de 400 galb. înscrisă sub No. 54, la 4 Noemvrie 1868 pentru arenda vreunei proprietăți do a Statului sau a casei ospitalului Sf. Spiridon din Iași, trib. conform art. 503 și urm. din pr. civ., prin jurnalul de la 18 Dechemvrie 1876 au admis vânzarea imobilului anume arătat mai sus cu termen de 3 luni. Sa publică asemine vânzare spre cunoștința celor interesanți a cumpăra asemine imobile cu invitare a se presenti in camera trib. Vaslui la 3 Mai viitor 1877 ziua Marțioara 12 meridiane, când urmează a se ține licitațiea și a se efectua vânzarea, aducănd cu sine și garanta necesarie, se somează totodată conform art 506 al. 3 pr civ., pesoanele care ar ave vreun drept de proprietate u Bufruct etc. asupra mencinnatului imobil, să sa presinte la trib. Vaslui cuceririle lor in caută, cunoscând că in urmă nu vor fi ascultați, taxa de înregistrare, vănzerei din preună cu toate dările cătră fisc, comună și județ privitoare asupra imobilului citat neachitate de expropriet privește numai panoul cumpărător. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 58. Conform jurnalului trib. Iași, secția I-iu, din 14 Ianuarie curent, sub No. 70, urmând a se vinde prin licitațiune publică mai multe obiecte casnice, sechestrate prin procesul verbal No. 17 din 11 Ianuarie curent de la d. Petru Gripa, in pretențiu sa d-lui Moise Clener pentru bani, se publică spre generala cunoștință, că asemenea vânzare are a se efectua in ziua de 1 Fevruarie viitor, oara 11 antemeridiane, la casa d-lui Petru Gripa din Iași desp. Iliu și concurenții ce vor fi de a cumpără asemenea obiecte, să se prezinte in aratata zi și oră, la locul indicat, unde și căndarea se face adjudecarea asupra acelui din concurenți, ce ar oferi un preț mai avantajos și cu banii in numerătoare. No. 55. Conform jurnalului trib. Iași, secția a VI-a, din 15 ianuar curent, urmând a se vinde prin licitațiune publică 1 obligațiune pe suma de 100 galb. cu procente de 1 și jumătate la sută pe lună, legalizată de trib. lași secția a IlI-a, sub No. 6229, investită cu formula esecutorie, la 23 Ianuarie 1876, sub No. 45, sechestrată prin procesul verbal No. 14 din 11a curentei, de la d-na Ita fiica lui Ițic Moise spre îndestularea d-lui Moise Ițic talpalariu cu o gumă bani, se publică spre generala cunoștință că asemene vânzare are a se efectua in ziua de 1 Fevruarie viitor, oara Îl antemeridiane in camera Corpului Portăreilor Iași și concurenților ce vor fi de a cumpără asemenea obligațiune, să se prezinte in arătata zi și oră, la locul indicat, unde și cănd se va face adjudecarea asupra acelui din concurenți, ce ar oferi un preț mai avantajos și cu banii in numerătoare. Judele de pace ocol. I din Iași. No. 321. Prin cartea noastră de judecată No. 41 din 21 Ianuarie 1877, s’a condemnat, pe d. Simforean Vasilievschi, cu domiciliul necunoscut spre a plăti d-lui Bonifacius Semilovici suma de 40 galb., cu procent de la reclemare 3 Ianuarie 1877 pănă in numerarul, plus 30 franci cheltueli, se publică că d. Vasilievschi are drept de opoziție și apel contra zisei cărți. Judele de pace ocol. II din Iași, No. 143. Conform art. 152 p. p., d-ta Marghioala lui Vasile Baluș și Ruxanda lui I. Varariu, sunt citate a se prezenta la 1 Fevruarie 1877, înaintea noastră la oara 11 din zi, ca marture in procesul dintre Catinca Arpinte cu Mihai Harbuz și Maria Russu, pentru insultă și maltratare, la neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. ... D. Șloim sin Herșcu și soția sa Rifca, conform art. 75, al. 6, pr. civ., este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 1 Fevruarie a. c., oara I dimineață, cănd are a se judeca procesul reclamat de d. Iosep sin David, pentru bani, la neurmare se va aplica legea. Sindicatul falimentului Aba Gotfrid. No. ... La 30 Ianuarie curent, oara 9 dimineața, in piața halei urmează a se vinde licitativ sau prin bună tocmaiă marfa manufactură, consistând din materii de lănă pentru rochii, pânzeturi și balizuri, avere a falitului, se publică spre cunoștința concurenților doritori de a cumpără, a se prezenta la licitare. Sindic, G. Nițescu. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extraordinară de la 12—27 ianuarie 1877. Ședința din 20 ianuarie. Președința d-lui primar Sg. Pastia. Membri presenți 10 și anume: d-nii Belcic A., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Iorgu Iorga, Mangerov P., Ornescu I., Pavlescu St., Rojiță C., Tăutu T., Tufascu Gr. Absenți d-nii: Hazu G., Racoviță A., Rosseti D. Ședința să deschide la ora 1% p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței precedente și să aprobă cu următoarele rectificări cerute de d. Cristodulo-Cerkez: 1) vorbind despre grădina primăriei, n’a zis că s’a făcut grădină de folos căci prin aceasta s’ar lovi in fostul consiliu comunal ci a zis că grădina ar fi putut produce un folos mai mare dacă nu s’ar fi împuținat frecventarea lor prin permisiunea ce s’a dat de a să da representații in folosul particular a diferitelor trupe; 2) vorbind despre înscrierea in budget a cifrei provenită din biletele de legitimație, n’a zis că legea pune îndatorire primarului comunei a lua măsuri nu contra vagabonzilor ci a zis că funcționarii publici anume prevăzuți de codicele penal, aceștia sunt datori să se’ngrijască de vagabonzi și cănd acești funcționari ’și vor face datoria atunci și casa comunală va ave un venit mai mare de la biletele de legitimație; 3) vorbind despre hală, in privirea vegilenței mai mari a administrației actuale, propriele sale cuvinte sunt aceste : focul sacru al datoriei fiind mai de curând aprins in administrația actuală, sper că prin aceasta ea va fi mai regulată decăt să pretinde că a fost obosită administrația trecută. D. Gane fiind absent la ședința precedentă insă ascultând acuma procesul-verbal să crede dator a da o lămurire privitoare la școala comunală de meserii. S’a zis că localul acestei școale este puțin favorabil dar nu să poate schimba căci este inchiriat cu contract. Onor, consiliu insă trebue să știe că localul in care este astăzi școala s’a inchiriet numai pentru că nu s’a găsit altul, el insă să poate lașa oricănd căci in contract este clauza că primăria o poate lașa făcând cunoscut proprietarului cu 2 luni înainte de Sf. Gheorghe sau Sf. Dimitrie. D. Primar mulțumește d-lui Gane de această lămurire și promite auza de clauza din contract. După aceasta supune raportul d-lui avocat comunal prin care face cunoscut că incă de la 1 Decemvrie trecut a cerut avizul consiliului comunal și autorizarea ministeriului spre a face apel in procesul intentat comunei de Șloim Șmilovici, și fiindcă pănă acuma n’a primit această autorizare și aviz, le cere din nou pentru ca nu din lipsa lor să piardă procesul. Majoritatea consiliului, considerând că după lege comuna nu poate sta un proces fără un prealabil aviz al consiliului comunal și autorizarea ministeriului, hotărăște a să da avizul consiliului și a să cere autorizarea ministeriului. D. Cristodulo- Certez a votat contra pentru cuvântul că d-sa nici nu poate da nici nu poate refuza o autorizare fără un studiu prealabil, căci nu voește a angaja comuna intr’un proces ce trebue se’l piardă. Trecând la cercetarea reclamațiilor pentru înscrierea in listele comunale, d. primar supune reclamația d-lui V. lonescu de a fi înscris in colegiul IV. Majoritatea pe temeiul chitanței de plata personalului, admite această cerere, votează insă contra d. Roiniță pentru motivul că nu are cunoștință daca reclamantul mai nainte de a face cererea sa a avut un an de domiciliu in comună. Să supune cererea d-lui N. Brașovanu pentru a fi înscris in colegiul IV. Majoritatea având in vedere chitanța de plata personalului, considerând că reclamant V+f ° a*i* exerciează in Iași profesia de institutor de unde urmează că îndeplinește exigența legei de a fi domiciliat in comună cu un an înainte de a fi făcut cererea, pentru înscrierea in liste, considerând că d-na Brașovanu fiind institutor in Focșani și consilier la Panciu prin aceasta nu ’și a schimbat domiciliul, căci mai ninte de a ocupa aceste funcții d-sa era domiciliat in Iași și la plecarea sa din Iași n’a declarat schimbarea domiciliului de unde rezultă intenția sa de a să considera domiciliul tot in Iași, admite in scrierea sa in colegiul IV. Minoritatea compusă din domnii Iorga și Cristodulo-Cerkez, considerând că chiar din suplica d-lui Brașovanu rezultă că cea mai mare parte de timp a petrecut in Focșani și nu să știe dacă a avut sau nu domiciliul in Iași, considerând că d-sa a fost consilier comunal la Panciu, prin urmare a renunțat la domiciliul seu din Iași, pentru aceste motive votează contra inscrierei d-lui Brașovanu in listele electorale. Să supune cererea d-lui D. A. Ghica de a fi înscris in colegiul I. Majoritatea consiliului având in vedere rolul din care să constată că soția d-lui Ghica plătește un fondar suficient pentru ca d-sa să fie in colegiul I, insă in acelaș timp considerând că d-sa nu prezintă chitanța de plata contribuției personale de unde urmează că nu este domiciliul in Iași, considerând că afirmarea ce o fac 2—3 consilieri că reclamantul este domiciliat in Iași nu poate face dovadă pentru consiliu că d-sa este domiciliat in Iași, având in vedere art. 20 din legea comunală după care domiciliul este unul din elementele dreptului de a fi înscris in liste , respinge cererea d-lui Ghica. Minoritatea considerând că și notorietatea publică insamnă ceva, și este de notorietate publică că d. Ghica este domiciliat in Iași, considerând că nici o declarație nu este din partea reclamantului pentru schimbarea domiciliului seu , considerând că chiar dacă d. Ghica n’ar plăti contribuția personală in Iași insă consiliul a inscris in liste pe d. P. Manu care de asemine nu plătește personalul in Iași, este pentru admiterea cereri d-lui Ghica. Minoritatea să compune din d-nii: Gane, Tufescu, Tăutu și Cerkez. Să supune cererea d-lui V. Bosie de a fi inscris in colegiul I. Majoritatea consiliului in ceia ce privește censul, avénd in vedere impărțala averea făcută de tribunalul de Iași din care să constată că partea suplicantului este suficientă pentru a-i da drept de a fi inscris in colegiul I iar in ceia ce privește domiciliul, deși nu sunt de căt 2 luni de când suplicantul este intors in țară, dar considerând că d-sa nu a părăsit țara decăt pentru a merge să studieze de unde urmează că domiciliul seu a fost in casa părinților, admite cererea d-lui Bosie. Minoritatea considerând că d. Bosie singur a declarat că nu sunt mai mult de 2 luni de cănd a venit in Iași, considerând că nu să știe dacă d-sa in timpul absenței din Iași nu și a schimbat domiciliul iar cunoștințele private a unor d-ni consilieri nu fac o dovadă pentru aceasta: respinge cererea d-lui Bosie. Minoritatea să compune din d-nii: Ornescu, Belcic și Pavlescu. Să supune cererea din nou făcută de d. N. Suțu pentru a fi inscris in colegiul I pe temeiul declarației soacrei sale d na Smaranda Mavrocordat că cedează drepturile sale d-lui Suțu pentru a fi inscris in colegiul I. Majoritatea consiliului considerând că cererea d-lui Suțu s’a supus odată consiliului și consiliul negăsind temeinice dovezile ce le-a prezentat atunce, n’a putut admite cererea sa, considerând că odată hotărârea consiliului pronunțată, acelaș consiliu nu mai poate reveni asupra ei căci ar fi a reveni asupra unui fapt îndeplinit și aceasta nu să poate admite pentru 2 motive: 1) ca chestie de drept, in materie electorală consiliul comunal nu este administrator ci judecător care judecă in prima instanță și precum tribunalul, nu poate reveni asupra hotărărilor sale căci ar fi a nu le ține in samă el singur, tot asemine și consiliul comunal nu poate reveni asupra hotărărilor sale; 2) ca practică, consiliul ar pute să ajungă la cea de pe urmă zi a terminului acordat de lege pentru reclamații și el tot n’ar sfirși cu cercetarea lor dacă s’ar admite jurisprudența de a reveni necontenit asupra voturelor sale de căte ori s’ar prezenta reclamații noue in care persoana și obiectul sunt aceleași macar dacă forma să schimbă. Pentru aceste motive majoritatea nu poate reveni asupra votului dat pentru înscrierea d-lui N. Suțu in listele electorale a colegului I. Minoritatea considerând că prin intăia cerere ce a făcut d. Suțu de a fi inscris in colegiul I d-sa să prezintasă ca tată cu dreptul fiului iar dreptul fiului fiind proprietatea nudă cu care nu să poate dobăndi dreptul de alegător, consiliul nu’i a admis cererea , considerând insă că d. Suțu să prezintă astăzi sub forma de ginere a d-nei Smaranda Mavrocordat și prezintă declarația soacrei că cu drepturile sale voeste a crea dreptul de alegător ginerelui său, de unde urmează că nu este chestia de a reveni asupra unui vot dat mai nainte ci de a cerceta o nouă reclamație sprijinită cu dovezi considerănd că dacă consiliul nu se pronunță asupra acestei nouă cereri, atunci suplicantul nu poate face nici apel la tribunal căci apelul nu să face de căt in contra reclamațiilor cercetate in prima instanță, admite cererea d-lui Suțu de a fi inscris in colegiul I. Minoritatea să compune din d-nii: Iorga, Cristodulo,Cerrhez) Tufescu și Gane. Abținut de Tăutu. Fără discuție să înscriu: in colegiul II 1) I. M. Melic, 2) I. Gațîerii, in colegiul III 1) Dr. G. Cristodulo, 2) V. E. Vasiliu. in colegiul IV 1) G. Constantinescu, 2) V. A. Popovici. Ședința se suspendează pentru 10 minute. La redeschidere de primar invită consiliul a urma cu discuția asupra budgetului veniturilor. Cu ocazia aceasta d, primar aduce aminte consiliului că a ramas in suspensie votarea venitului de la manualele de servitori in sumă de 13,024 lei. Să dă, cetire lucrărilor după care biuroul servitorilor a trecut sub administrația prefectura de poliție. D. Cristodulo-Cercez zice că a avut cunoștință despre aceste lucrări și tocmai pentru aceasta a făcut propunere in ședința trecută ca manipularea și strângerea banilor proveniți din aceste manuale să nu să mai facă decăt la casa comunală pe baza budgetului, și cmltuețele ce să vor crede necesare să se treacă in budget și să se facă tot la casa comunală, neputând consiliul acoperi cu votul seu o lucrare care s’a făcut intr’un mod abătut de la lege. Căt, pentru administrarea serviciului, ea poate să reniăe tot la prefectura de poliție, D. Belcic unindu-să cu propunerea d-lui Cristodulo-Cerchez adauge că după informația ce o are, încasarea banilor proveniți de la manuale de servitori să face de chiar șeful biuroului. Acest mod de percepere, insă, pe lângă că este neregulat dar este și păgubitor căci șeful biuroului neputând întrebuința măsuri coercitive, precum poate face serviciul de percepție, din cauza aceasta nu toți banii să pot incasa. I). Primar crede că chestia aceasta trebue să facă obiectul unei discuții deosebită de budget. Trecerea biuroului la prefectura de poliție și încasarea banilor de către șeful biuroului este o regulare făcută de consiliu și aprobată de ministeriu, prin urmare ar fi neregulat a strica această regulare cu ocazia discuției asupra budgetului. D. Gane propune ca cifra să remăe un budget ca de ordine și pe urmă se va regulamenta modul perceperei și distribuirei banilor. D. Cristodulo-Cerkez propunea să șterge cu totul cifra din budget pănă cănd consiliul vă regula modul perceperei banilor. S’a pus la vot propunerea d-lui Cristodulo- Cerchez și s’a respins cu majoritate de 10 voturi, votând pentru d. Cristodulo-Cerkez. S’a pus la vot propunerea d-lui Gane și s’a primit cu majoritate de 10 voturi, contra d. Cristodulo-Cerkez. D. Primar pune la vot in total budgetul veniturelor. D. Cristodulo- Cerchez declară că din cauza inscrierei in budget a venitului de la manualele de servitori d-să la votarea veniturelor in total va vota contra. S’a pus la vot in total budgetul veniturelor și s’a primit cu majoritate de 10 voturi, contra d. Cristodulo-Cerkez. Ședința să ridică la 4 % ore. Ședința din 21 ianuarie. Președința d-lui primar Sc. Pastia. Membri presenți 12 și anume: d-nii Belcic A,, Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Hazu G., Iorga L, Manserov P., Ornescu I., Pavlescu St., Racoviță A., Rosseti D., Tăutu T., Tufascu Gr. Absent, d. Rojniță C. Ședința să deschide la ora 11 a p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței precedente și să aprobă. D. Primar supune reclamațiile ce s’au primit pentru înscrierea in listele comunale. Consiliul considerând drepturile fiecărue, cu unanimitate de voturi înscrie: in colegiul II 1) I. Alexandrescu, 2) Albineț. in colegiul III in colegiul IV 1) A. Șumuleanu, 2) I. Pangrati, 3) A. Brighiu, 4) C. N. Casian. Cu majoritate de votări se inscriu: 1) A. Stamatopulo.—Minoritatea compusă din d-nii Ornescu, Hazu, Pavlescu și d. primar votează contra pentru că reclamantul n’a prezentat o constatare din partea serviciului de control pentru a să vide cu căt este evaluată casa sa. 2) N. V. Stamatin in colegiul N. — Votează contra d-nii Pavlescu, Ornescu și Hazu pentru motivul că reclamantul n’a prezintat chitanța de plata contribuției personale și nici in roluri nu este trecut, de unde urmează că nu este domiciliat in comună. D. Primar pune in discuție budgetul cheltuitelor. Capitolul 1 administrația centrală, anexa No. 1 personalul cancelariei. B. Primar lămurește că după lege să cuvine ca primarul să aibă 800 lei pe lună, dar fostul consiliu a inscris in budget numai 500 și comisiunea budgetară a menținut aceasta cifră. S’a pus la vot propunerea comisiunei și s’a primit in unanimitate. Să pune in discuție salarul a 3 adjutoare de primar căte 250 lei pe lună. D. Primar lămurește că mai nainte adjutoarele aveau căte 400 lei pe lună, fostul consiliu a pus in budget 300, ministerul a redus’o la 250 lei și comisiunea a menținut această reducere. S’a pus la vot propunerea comisiunei și s’a primit in unanimitate. Să pune in discuție salarul avocatului de 300 lei pe lună. D. Primar dă lămurire că mai nainte avocatul avea 600 lei, fostul consiliu Talasat cu 500, ministeriul s’a redus la 300 și comisiunea a menținut 300 lei. D. Hazu, față cu situația in care să găsește astăzi comuna, crede că postul de adadvocat s’ar pute suprima cu totul. Cea mai mare parte din consilieri sunt advocați și pentru a pută scapa comuna de datorii, fiecare va ave bună voință de a face un sacrificiu pentru comună apărăndu’i procesele. D. Tăutu ’și aduce aminte de cănd era primar că de căte ori comuna avea căte un proces alerga pe la toți consilierii și pe la cetățenii privați până cănd putea să găsască pe cineva de a sprijini comuna. Comuni totdeauna va ave procese, și mai cu samă căt vor fi veniturile comunei, date in întreprindere procesele vor fi mai multe și prin urmare trebuința de advocat mai mare și să poate întâmpla ca comuna să piardă mai multe procese dacă nu va ave un avocat anume. D. Tufescu, după experiența ce o are ca fost primar, incredințază că postul de advocat nu se poate suprima. Mai cu samă astăzi comuna are câteva procese pe care trebue să le sfărșască pentru a incasa bani. A lasa sarcina aceasta asupra consilierilor nu este lucru practic căci consilierii nu sunt remunerați și prin urmare nu sunt datori a’și lasa interesele lor pentru a apara comuna inaintea autorităților din oraș și de afară de oraș. D. primar și adjutorii sei deși au profesia de advocat dar nu vor pute totdeauna să apere comuna din cauza celorlalte afaceri comunale. D-sa cerea să menține postul de advocat. D. Ornescu să unește cu propunerea d-lui Hazu. Consiliul comunal a făcut diferite cheltueli, aplaudabile poate, pentru înflorirea orașului dar care au adus comuni, la o sărăcie desăvârșită. Actualii consilieri cănd s’au hotărât de a veni aice au știut care este situația financiară a comunei, cu toate aceste au acceptat’o cu hotărâre de a înlătura dificultățile momentului. Dacă este ași, atunci pentru ce in locul advocatului nu s’ar prezenta inaintea tribunalului d. primar sau adjutorii? oare consilierii care sunt și advocați nu pot apara fiecare căte 2—3 procese pe an ? D. Belcic in sprijinul propunerei d-lui Hazu zice că comuna este intr’o poziție financiară așa de strămtorită, incăt chiar dacă ar face cele mai mari reduceri tot nu poate acoperi deficitul. Intr’o așa stare fiind finanțele comunei, ar fi a face o cheltueală de lux, o cheltueală neertată, dacă s’ar menține advocatul, cănd in consiliul comunal sunt 6 consilieri care sunt și avocați. Dacă comuna ar ave atăte procese incăt să nu fie in stare adjutorii d-lui primar ale apara, dar sunt consilierii, sunt toți membrii baroului de Iași, care cu plăcere vor da comunei concursul lor, pentru că toți sunt zeloși de a vide odată comuna in stare înflorită. Chiar d. Mircea, advocatul comunei, nu va refuza de a apara unele procese ale comunei, cănd se va face apel la dl. B. Iorga zice că nu 6 dar 10 advocați sunt in consiliul comunal. D-sa a fost adjutor de primar 4 ani fiind primar d. Tăutu. Pe atuncea comuna n’avea advocat, cu toate aceste n’a perdut nici un proces nici din cele mari nici din cele mici. Dacă consiliul se pune in hipoteză că din 10 advocați, căți sunt in consiliu, refuză 7 concursul lor, mai ramând insă 3 care desigur nu’l vor refuza, mai rămâne d. primar care a făcut declarație că va sprijini procesele comunei; de aceia dl. votează pentru propunerea d-lui Hazu, cu atăt mai mult că de căte ori comuna avea procese mai grele angajați advocați privați. A fost un proces a comunei cu Compania căei ferate și pe lângă advocatul comunei s’a angajat și pe d-nul Gheorghian. In locul unei cheltueli de lux, cum este advocatul, mai bine comuna să deie serjenți și fănare in dispărțirea, căci lipsesc mai cu totul și cănd in lada comunei vor fi ca in timpul d-lui Tăutu 45.000 galbeni atunci se vor pute face și unele cheltueli de lux. D. Gane recunoaște situația dificilă in care să găsește comuna și nevoia de a face economii. In principal, este pentru economii pentru că economia este cea mai bună gospodăriei, dar sunt economii nimerite și altele sunt care pot să aducă mai multe pagube comunei decăt este economia, și una din economiile păgubitoare pentru comună poate să fie suprimarea advocatului. Căt pentru mine, zice d. Gane, declar de mai înainte că un refuz de a pleda orice proces mi să va încredința, și cred că toți vor face așa, dar nu este numai a pleda , sunt stăruințele, somațiile, terminele de opoziție, de apel, și alte acte de procedură care cer o zilnică stăruință; pentru toate aceste comuna nu poate să mdatorească pe consilierii comunali, consiliul însă știe că un singur proces râu condus poate să aducă comunei pagube însemnate. Pentru căutarea proceselor trebue un om special, după cum se cere ca pentru lucrări de inginerie să fie un inginer special, altfel comuna poate să piardă mai mult de căt economisește. Cerăndu-să inchiderea discuției să pune la vot și se primește. Să pune la vot propunerea d-lui Hazu și se admite cu majoritate de 7 voturi, contra d-nii: Roseti, Tufescu, Tăutu, Gane. Să pune in discuție salarul de 300 lei a secretarului comunei. D. Primar lămurește că secretarul totdeauna a avut 400 lei pe lună, ministeriul a redus salarul său la 300 lei, comisiunea budgetară insă crezând că această reducere este asupritoare și a făcut 350 lei. D. Ornescu zice că directorul prefecturei județului are 250 lei pe lună și o diurnă de 20 lei, in total 270 lei pe lună, grefierul cursei de apel are 251 lei, grefierul tribunalului are 210 lei. Nu se poate pretinde că secretarul comunei are mai mult de lucru decăt directorul prefecturei și de căt grefierul curței; de aceia nu’i poate vota un salar mai mare de 270 lei față cu situația financiară a comunei. 1) D. C. Lupu. I Í 4