Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)

1877-01-28 / nr. 10

CURIERUL DE IASSI, du­să că asupra acestor imobile sunt și sar­­cinele următoare: 1) 9400 lei vechi, bani or­­fanicești, luați din anul 1862. 2) O garanță de 1200 lei vechi. 3) împrumutul de 1920 galbeni, luați cu amortizație de la D. Istrail Zingherie. Se somează pe toți acei ce vor ave vre­un drept din acele prevăzute la pun­tul al III-le de sub art. 506 a pr. civile, se-și arăte pretenția la tribunal in lăuntrul termi­­nului, căci in urmă nu li se vor considera, toate dările fiscale și comunale privitoare pe aceste părți de pământ și ne­plătite pănă, in prezent vor fi pe câmpta noului cumpărător. No. 1352. Pentru satisfacerea d-lui Va­­sile Bu­ldugan, din orașul Vaslui cu bani ce are a lua de la d. M­ihii Romașcu din co­­muna Beni­știi, comuna Tanacu, pl. Crasna, jud. Vaslui, după obligația hipotecară înscrisă de trib. jud. Vaslui sub No. 73 și 3030, la 7 Dechemvrie 1873 și investită cu formula ese­­cutorie No. 83 la 3 Septemvrie 1876, trib. conform certrei creditorelui care a deplinit cerințele art. 496 pr. civ., făcând comanda­ment prealabil debitorelui care i s’a înmânat prin agentul respectiv al trib. la timp, au autorizat urmărirea ipotecei, care după obli­­gație consistă in toate părțile de pământ, cu acarete și toate îmbunătățirile ce d. M. Th. Romașcu posedă in hotarâle moșiei Beneștii și Boușorii com­. Tanacu, pl. Crasna jud. Vaslui, din procesul verbal de situațiune locală re­­dicat de d. Portărel S. Furru la 17 Decem­vrie 1876 sub No. 296, rezultă că imobilile afectate de d. M. Th. Romașcu la ipoteca cătră d. Vasile Busdugan, prin obligația ci­tată consistă in 5 hirsă de pământ, lungime după cursul moșiei Beneștii, iar latul de pes­te 1000 și mai bine str. fălcești, adică 480 și mai bine str. hliza prevăzută la No. 1 de mai jos, parte numită Codru și 590 și mai bine str. fălcești hliza de cămp și siliște pre­văzute la No. 2, 3 și 4 de mai jos, după procesul verbal de situațiunea loc­lă anume: 1) ana hliză in partea de la Codru, care se împarte in 2 hlisi anume: parte loc lucrător și parte acoperit cu pădure, vecinat la ră­sărit cu moșia Boușorii, la miază-noapte cu proprietatea d-lui Vasile Hurdubac, la apus și mează-noapte cu moșia Moara domnească, numită Grumăzeștii, Faurii și Rădiu Rătunoiu, proprietate a d-lor Dimitrie Răducanu Roseti și Gheorghi Balamuș, aflăndu-se in mijlocul acestei hrize și lunginea ei ca vre-o 40 str. sub stăpânirea urmașilor reposatei Roxanda Romașcu, 2) ana hriză in siliștea satului Be­neștii, vecinată la răsărit cu pârâul Ruina, care servește de hotar despărțitor intre mo­șia Beneștii proprietatea răzeșilor și acea a Romășeștilor, la miază-zi cu acea proprietate a d. Cost. Carare, la apus cu moșia Ianacu și la miază-noapte cu proprietatea d. Zamfira­­chi Benescu, având d. Romașcu pe această hriză așezări, precum: casă de locuință, coșere, ham­bar, grajd, șură, bucătărie și un rateș in a­­propiere de atenansele menționate, 3) ana bliză in partea din câmp după numirea lo­cală a moșiei, vecinată la răsărit cu părăul Anina, la miază-zi cu proprietatea d-lui Theo­dor Popa, la apus cu moșia Tanacu și la miază noapte cu proprietatea d-lui Costachi Cazare, aflăndu-se pe acesta hriză și un râm­nic cu pește și c­­u dg hliză la locul numit tot parte de câmp, vecinată la răsărit cu moșia Țopu, la miază-zi cu proprietatea d. Gheorghi Balmuș, la apus cu părăul Anina și la miază-noapte cu proprietatea d-lui Pe­­trachi Vasiliu, sarcinile cu care este gravat imobilul menționat sunt cunoscute prin re­gistru următoarele: 1) garanța de 400 galb. înscrisă la No. 4, la 26 Martie 1864, pentru d. Teodor Caracaș fost posesor moș­ei Țapul a casei ospitalului Sf. Spiridon din Iași, 2) data de 200 galb. a consoartei d-sale și a­­semene 200 galb. dota consoartei d-lui Va­sile Burghelea după garanța inscrisă sub No. 3, la 24 Fevruarie 1866, 3) Garanța de 400 galb. înscrisă sub No. 54, la 4 Noemvrie 1868 pentru arenda vre­unei proprietăți do a Statului sau a casei ospitalului Sf. Spiri­don din Iași, trib. conform art. 503 și urm. din pr. civ., prin jurnalul de la 18 Dechem­vrie 1876 au admis vânzarea imobilului a­­nume arătat mai sus cu termen de 3 luni. Sa publică asemine vânzare spre cunoștința celor interesanți a cumpăra asemine imobile cu invitare a se presenti in camera trib. Vaslui la 3 Mai viitor 1877 ziua Marți­oara 12 meridiane, când urmează a se ține lici­­tațiea și a se efectua vânzarea, aducănd cu sine și garanta necesarie, se somează tot­o­­dată conform art 506 al. 3 pr civ., pesoanele care ar ave vre­un drept de proprietate u­ Bufruct etc. asupra mencinnatului imobil, să sa presinte la trib. Vaslui cu­ceririle lor in caută, cunoscând că in urmă nu vor fi as­cultați, taxa de înregistrare, vănzerei din pre­­ună cu toate dările cătră fisc, comună și județ privitoare asupra imobilului citat ne­­achitate de expropriet privește numai pano­ul cumpărător. Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 58. Conform jurnalului trib. Iași, secția I-iu, din 14 Ianuarie curent, sub No. 70, ur­mând a se vinde prin licitațiune publică mai multe obiecte casnice, sechestrate prin pro­cesul verbal No. 17 din 11 Ianuarie curent de la d. Petru Gripa, in pretențiu sa d-lui Moise Clener pentru bani, se publică spre generala cunoștință, că asemenea vânzare are a se efectua in ziua de 1 Fevruarie viitor, oara 11 antemeridiane, la casa d-lui Petru Gripa din Iași desp. I­liu și concurenții ce v­or fi de a cumpără asemenea obiecte, să se prezinte in aratata zi și oră, la locul in­dicat, unde și cănd­are­a se face adjudecarea asupra acelui din concurenți, ce ar oferi un preț mai avantajos și cu banii in numeră­­toare. No. 55. Conform jurnalului trib. Iași, secția a VI-a, din 15 ianuar curent, urmând a se vinde prin licitațiune publică 1 obligațiune pe suma de 100 galb. cu procente de 1 și jumătate la sută pe lună, legalizată de trib. lași secția a IlI-a, sub No. 6229, investită cu formula esecutorie, la 23 Ianuarie 1876, sub No. 45, sechestrată prin procesul ver­bal No. 14 din 11a curentei, de la d-na Ita fiica lui Ițic Moise spre îndestularea d-lui Moise Ițic talpalariu cu o gumă bani, se publică spre generala cunoștință că asemene vânzare are a se efectua in ziua de 1 Fe­vruarie viitor, oara Îl antemeridiane in ca­mera Corpului Portăreilor Iași și concuren­ților ce vor fi de a cumpără asemenea obli­gațiune, să se prezinte in arătata zi și oră, la locul indicat, unde și cănd se va face ad­judecarea asupra acelui din concurenți, ce ar oferi un preț mai avantajos și cu banii in numerătoare. Judele de pace ocol. I din Iași. No. 321. Prin cartea noastră de judecată No. 41 din 21 Ianuarie 1877, s’a condem­­nat, pe d. Sim­forean Vasilievschi, cu domi­ciliul necunoscut spre a plăti d-lui Bonifa­­cius Semilovici suma de 40 galb., cu pro­cent de la reclemare 3 Ianuarie 1877 pănă in numerarul, plus 30 franci cheltueli, se publică că d. Vasilievschi are drept de o­­poziție și apel contra zisei cărți. Judele de pace ocol. II din Iași, No. 143. Conform art. 152 p. p., d-ta Marghioala lui Vasile Baluș și Ruxanda lui I. Varariu, sunt citate a se prezenta la 1 Fevruarie 1877, înaintea noastră la oara 11 din zi, ca marture in procesul dintre Ca­­tinca Arpinte cu Mihai Harbuz și Maria Russu, pentru insultă și maltratare, la ne­­urmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. ... D. Șloim sin Herșcu și soția sa Rifca, conform art. 75, al. 6, pr. civ., este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 1 Fevruarie a. c., oara I­ dimineață, cănd are a se judeca procesul reclamat de d. Io­­sep sin David, pentru bani, la neurmare se va aplica legea. Sindicatul falimentului Aba Gotfrid. No. ... La 30 Ianuarie curent, oara 9 dimineața, in piața halei urmează a se vinde licitativ sau prin bună tocmaiă marfa ma­nufactură, consistând din materii de lănă pentru rochii, pânzeturi și balizuri, avere a falitului, se publică spre cunoștința concu­renților doritori de a cumpără, a se prezenta la licitare. Sindic, G. Nițescu. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extra­ordinară de la 12—27 ianuarie 1877. Ședința din 20 ianuarie. Președința d-lui primar Sg. Pastia. Membri presenți 10 și anume: d-nii Belcic A., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Iorgu Ior­­ga, Mangerov P., Ornescu I., Pavlescu St., Roj­iță C., Tăutu T., Tufascu Gr. Absenți d-nii: Hazu G., Racoviță A., Ros­­seti D. Ședința să deschide la ora 1% p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței pre­cedente și să aprobă cu următoarele rectifi­cări cerute de d. Cristodulo-Cerkez: 1) vor­bind despre grădina primăriei, n’a zis că s’a făcut grădină de folos căci prin aceasta s’ar lovi in fostul consiliu comunal ci a zis că grădina ar fi putut produce un folos mai ma­re dacă nu s’ar fi împuținat frecventarea lor prin permisiunea ce s’a dat de a să da re­­presentații in folosul particular a diferitelor trupe; 2) vorbind despre înscrierea in bud­get a cifrei provenită din biletele de legiti­mație, n’a zis că legea pune îndatorire pri­marului comunei a lua măsuri nu contra va­gabonzilor ci a zis că funcționarii publici a­­nume prevăzuți de codicele penal, aceștia sunt datori să se’ngrijască de vagabonzi și cănd acești funcționari ’și vor face datoria atunci și casa comunală va ave un venit mai mare de la biletele de legitimație; 3) vorbind des­pre hală, in privirea vegilenței mai mari a administrației actuale, propriele sale cuvinte sunt aceste : focul sacru al datoriei fiind mai de curând aprins in administrația actuală, sper că prin aceasta ea va fi mai­ regulată de­căt să pretinde că a fost obosită admi­nistrația trecută. D. Gane fiind absent la ședința preceden­tă insă ascultând acuma procesul-verbal să crede dator a da o lămurire privitoare la școala comunală de meserii. S’a zis că lo­calul acestei școale este puțin favorabil dar nu să poate schimba căci este inchiriat cu contract. Onor, consiliu insă trebue să știe că localul in care este astăzi școala s’a in­chiriet numai pentru că nu s’a găsit altul, el insă să poate lașa ori­cănd căci in con­tract este clauza că primăria o poate lașa făcând cunoscut proprietarului cu 2 luni îna­inte de Sf. Gheorghe sau Sf. Dimitrie. D. Primar mulțumește d-lui Gane de a­­ceastă lămurire și promite a­uza de clauza din contract. După aceasta supune raportul d-lui avocat comunal prin care face cunoscut că incă de la 1 Decemvrie trecut a cerut avizul con­siliului comunal și autorizarea ministeriului spre a face apel in procesul intentat comu­nei de Șloim Șmilovici, și fiind­că pănă a­­cuma n’a primit această autorizare și aviz, le cere din nou pentru ca nu din lipsa lor să piardă procesul. Majoritatea consiliului, considerând că du­pă lege comuna nu poate sta un proces fără un prealabil aviz al consiliului comunal și autorizarea ministeriului, hotărăște a să da avizul consiliului și a să cere autorizarea mi­nisteriului. D. Cristodulo- Cer­tez a votat contra pentru cuvântul că d-sa nici nu poate da nici nu poate refuza o autorizare fără un studiu pre­alabil, căci nu voește a angaja comuna in­­tr’un proces ce trebue se’l piardă. Trecând la cercetarea reclamațiilor pentru înscrierea in listele comunale, d. primar su­pune reclamația d-lui V. lonescu de a fi în­scris in colegiul IV. Majoritatea pe temeiul chitanței de plata personalului, admite această cerere, votează insă contra d. Roiniță pentru motivul că nu are cunoștință daca reclamantul mai nainte de a face cererea sa a avut un an de do­miciliu in comună. Să supune cererea d-lui N. Brașovanu pen­tru a fi înscris in colegiul IV. Majoritatea având in vedere chitanța de plata personalului, considerând că reclaman­­t V+f ° a*i* exerciează in Iași profesia de institutor de unde urmează că îndeplinește exigența legei de a fi domiciliat in comună cu un an înainte de a fi făcut cererea, pen­tru înscrierea in liste, considerând că d-na Brașovanu fiind institutor in Focșani și con­silier la Panciu prin aceasta nu ’și a schim­bat domiciliul, căci mai n­inte de a ocupa aceste funcții d-sa era domiciliat in Iași și la plecarea sa din Iași n’a declarat schimba­rea domiciliului de unde rezultă intenția sa de a să considera domiciliul tot in Iași, ad­mite in scrierea sa in colegiul IV. Minoritatea compusă din domnii Iorga și Cristodulo-Cerkez, considerând că chiar din suplica d-lui Brașovanu rezultă că cea mai mare parte de timp a petrecut in Focșani și nu să știe dacă a avut sau nu domiciliul in Iași, considerând că d-sa a fost consilier co­munal la Panciu, prin urmare a renunțat la domiciliul seu din Iași, pentru aceste moti­ve votează contra inscrierei d-lui Brașovanu in listele electorale. Să supune cererea d-lui D. A. Ghica de a fi înscris in colegiul I. Ma­joritatea consiliului având in vedere ro­lul din care să constată că soția d-lui Ghica plătește un fond­ar suficient pentru ca d-sa să fie in colegiul I, insă in acelaș timp con­siderând că d-sa nu prezintă chitanța de pla­ta contribuției personale de unde urmează că nu este domiciliul in Iași, considerând că a­­firmarea ce o fac 2—3 consilieri că recla­mantul este domiciliat in Iași nu poate face dovadă pentru consiliu că d-sa este domiciliat in Iași, având in vedere art. 20 din legea comunală după care domiciliul este unul din elementele dreptului de a fi înscris in liste , respinge cererea d-lui Ghica. Minoritatea considerând că și notorietatea publică insamnă ceva, și este de notorietate publică că d. Ghica este domiciliat in Iași, considerând că nici­ o declarație nu este din partea reclamantului pentru schimbarea domi­ciliului seu , considerând că chiar dacă d. Ghi­ca n’ar plăti contribuția personală in Iași in­să consiliul a inscris in liste pe d. P. Manu care de asemine nu plătește personalul in Iași, este pentru admiterea cereri d-lui Ghi­ca. Minoritatea să compune din d-nii: Gane, Tufescu, Tăutu și Cerkez. Să supune cererea d-lui V. Bosie de a fi inscris in colegiul I. Majoritatea consiliului in ceia ce privește censul, avénd in vedere impărțala averea fă­cută de tribunalul de Iași din care să constată că partea suplicantului este suficientă pentru a-i da drept de a fi inscris in colegiul I iar in ceia ce privește domiciliul, de­și nu sunt de căt 2 luni de când suplicantul este intors in țară, dar considerând că d-sa nu a părăsit țara de­căt pentru a merge să studieze de unde urmează că domiciliul seu a fost in casa părinților, admite cererea d-lui Bosie. Minoritatea considerând că d. Bosie singur a declarat că nu sunt mai mult de 2 luni de cănd a venit in Iași, considerând că nu să știe dacă d-sa in timpul absenței din Iași nu­­ și a schimbat domiciliul iar cunoștințele pri­vate a unor d-ni consilieri nu fac o dovadă pentru aceasta: respinge cererea d-lui Bosie. Minoritatea să compune din d-nii: Ornescu, Belcic și Pavlescu. Să supune cererea din nou făcută de d. N. Suțu pentru a fi inscris in colegiul I pe temeiul declarației soacrei sale d na Smaran­­da Mavrocordat că cedează drepturile­­ sale d-lui Suțu pentru a fi inscris in colegiul I. Majoritatea consiliului considerând că ce­rerea d-lui Suțu s’a supus o­dată consiliului și consiliul ne­găsind temeinice dovezile ce le-a prezentat atunce, n’a putut admite cererea sa, considerând că o­dată hotărârea consiliului pronunțată, acelaș consiliu nu mai poate re­veni asupra ei căci ar fi a reveni asupra u­­nui fapt îndeplinit și aceasta nu să poate ad­mite pentru 2 motive: 1) ca chestie de drept, in materie electorală consiliul comunal nu este administrator ci judecător care judecă in prima instanță și precum tribunalul, nu poate reveni asupra hotărărilor sale căci ar fi a nu le ține in samă el singur, tot asemi­ne și consiliul comunal nu poate reveni asu­pra hotărărilor sale; 2) ca practică, consiliul ar pute să ajungă la cea de pe urmă zi a terminului acordat de lege pentru reclamații și el tot n’ar sfirși cu cercetarea lor dacă s’ar admite jurisprudența de a reveni necon­tenit asupra voturelor sale de căte ori s’ar prezenta reclamații noue in care persoana și obiectul sunt aceleași macar dacă forma să schimbă. Pentru aceste motive majoritatea nu poa­te reveni asupra votului dat pentru înscrie­rea d-lui N. Suțu in listele electorale a co­legului I. Minoritatea considerând că prin intăia ce­rere ce a făcut d. Suțu de a fi inscris in co­legiul I d-sa să prezintasă ca tată cu drep­tul fiului iar dreptul fiului fiind proprietatea nudă cu care nu să poate dobăndi dreptul de alegător, consiliul nu’i a admis cererea , considerând insă că d. Suțu să prezintă astăzi sub forma de ginere a d-nei Smaranda Ma­­vrocordat și prezintă declarația soacrei că cu drepturile sale voeste a crea dreptul de alegător ginerelui său, de unde urmează că nu este chestia de a reveni asupra unui vot dat mai nainte ci de a cerceta o nouă re­cl­a­m­ație sprijinită cu dovezi c­onsiderănd că dacă consiliul nu se pronunță asupra acestei nouă cereri, atunci suplicantul nu poate face nici apel la tribunal căci apelul nu să face de căt in contra reclamațiilor cercetate in prima instanță, admite cererea d-lui Suțu de a fi inscris in colegiul I. Minoritatea să compune din d-nii: Iorga, Cristodulo,Cerrhez) Tufescu și Gane. Abținut de Tăutu. Fără discuție să înscriu: in colegiul II 1) I. M. Melic, 2) I. Gațîerii, in colegiul III 1) Dr. G. Cristodulo, 2) V. E. Vasiliu. in colegiul IV 1) G. Constantinescu, 2) V. A. Popovici. Ședința se suspendează pentru 10 minute. La redeschidere de primar invită consiliul a urma cu discuția asupra budgetului veni­­turilor. Cu ocazia aceasta d, primar aduce aminte consiliului că a ramas in suspensie votarea venitului de la manualele de servi­tori in sumă de 13,024 lei. Să dă, cetire lucrărilor după care biuroul servitorilor a trecut sub administrația pre­fectura de poliție. D. Cristodulo-Cer­cez zice că a avut cu­noștință despre aceste lucrări și tocmai pen­tru aceasta a făcut propunere in ședința tre­cută ca manipularea și strângerea banilor proveniți din aceste manuale să nu să mai facă de­căt la casa comunală pe baza bud­getului, și cmltuețele ce să vor crede nece­sare să se treacă in budget și să se facă tot la casa comunală, neputând consiliul a­­coperi cu votul seu o lucrare care s’a făcut intr’un mod abătut de la lege. Căt, pentru administrarea serviciului, ea poate să reniăe tot la prefectura de poliție, D. Belcic unindu-să cu propunerea d-lui Cristodulo-Cerchez adauge că după informația ce o are, încasarea banilor proveniți de la manuale de servitori să face de chiar șe­ful biuroului. Acest mod de percepere, insă, pe lângă că este neregulat dar este și pă­gubitor căci șeful biuroului ne­putând între­buința măsuri coercitive, precum poate face serviciul de percepție, din cauza aceasta nu toți banii să pot incasa. I). Primar crede că chestia aceasta tre­­bue să facă obiectul unei discuții deosebită de budget. Trecerea biuroului la prefectura de poliție și încasarea banilor de către șeful biuroului este o regulare făcută­ de consiliu și aprobată de ministeriu, prin urmare ar fi neregulat a strica această regulare cu ocazia discuției asupra budgetului. D. Gane propune ca cifra să remăe un budget ca de ordine și pe urmă se va re­gulamenta modul perceperei și distribuirei banilor. D. Cristodulo-Cerkez propune­a să șterge cu totul cifra din budget pănă cănd consiliul vă regula modul perceperei banilor. S’a pus la vot propunerea d-lui Cristodulo- Cerchez și s’a respins cu majoritate de 10 voturi, votând pentru d. Cristodulo-Cerkez. S’a pus la vot propunerea d-lui Gane și s’a primit cu majoritate de 10 voturi, contra d. Cristodulo-Cerkez. D. Primar pune la vot in total budgetul veniturelor. D. Cristodulo- Cerchez declară că din cauza inscrierei in budget a venitului de la ma­nualele de servitori d-să la votarea venitu­relor in total va vota contra. S’a pus la vot in total budgetul veniture­­lor și s’a primit cu majoritate de 10 voturi, contra d. Cristodulo-Cerkez. Ședința să ridică la 4 % ore. Ședința din 21 ianuarie. Președința d-lui primar Sc. Pastia. Membri presenți 12 și anume: d-nii Bel­cic A,, Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Hazu G., Iorga L, Manserov P., Ornescu I., Pavlescu St., Racoviță A., Rosseti D., Tăutu T., Tu­fascu Gr. Absent, d. Rojniță C. Ședința să deschide la ora 11­ a p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței pre­cedente și să aprobă. D. Primar supune reclamațiile ce s’au primit pentru înscrierea in listele comunale. Consiliul considerând drepturile fie­cărue, cu unanimitate de voturi înscrie: in colegiul II 1) I. Alexandrescu, 2) Albineț. in colegiul III in colegiul IV 1) A. Șumuleanu, 2) I. Pangrati, 3) A. Brighiu, 4) C. N. Casian. Cu majoritate de votări se inscriu: 1) A. Stamatopulo.—Minoritatea compusă din d-nii Ornescu, Hazu, Pavlescu și d. pri­mar votează contra pentru că reclamantul n’a prezentat o constatare din partea servi­ciului de control pentru a să vide cu căt este evaluată casa sa. 2) N. V. Stamatin in colegiul N­. — Vo­tează contra d-nii Pavle­scu, Ornescu și Hazu pentru motivul că reclamantul n’a prezintat chitanța de plata contribuției personale și nici in roluri nu este trecut, de unde ur­mează că nu este domiciliat in comună. D. Primar pune in discuție budgetul chel­­tuitelor. Capitolul 1 administrația centrală, anexa No. 1 personalul cancelariei. B. Primar lămurește că după lege să cu­vine ca primarul să aibă 800 lei pe lună, dar fostul consiliu a inscris in budget numai 500 și comisiunea budgetară a menținut a­­ceasta cifră. S’a pus la vot propunerea comisiunei și s’a primit in unanimitate. Să pune in discuție salarul a 3 adjutoare de primar căte 250 lei pe lună. D. Primar lămurește că mai nainte ad­­jutoarele aveau căte 400 lei pe lună, fostul consiliu a pus in budget 300, ministerul a redus’o la 250 lei și comisiunea a menținut această reducere. S’a pus la vot propunerea comisiunei și s’a primit in unanimitate. Să pune in discuție salarul avocatului de 300 lei pe lună. D. Primar dă lămurire că mai nainte a­­vocatul avea 600 lei, fostul consiliu Ta­la­­sat cu 500, ministeriul s’a redus la 300 și comisiunea a menținut 300 lei. D. Hazu, față cu situația in care să gă­sește astăzi comuna, crede că postul de ad­­advocat s’ar pute suprima cu totul. Cea mai mare parte din consilieri sunt advocați și pentru a pută scapa comuna de datorii, fie­care va ave bună voință de a face un sacrificiu pentru comună apărăndu’i procesele. D. Tăutu ’și aduce aminte de cănd era pri­mar că de căte­ ori comuna avea căte­ un pro­ces alerga pe la toți consilierii și pe la ce­tățenii privați până cănd putea să găsască pe cineva de a sprijini comuna. Comuni totdeauna va ave procese, și mai cu samă căt vor fi veniturile comunei, date in între­prindere procesele vor fi mai multe și prin urmare trebuința de advocat mai mare și să poate întâmpla ca comuna să piardă mai multe procese dacă nu va ave un avocat anume. D. Tufescu, după experiența ce o are ca fost primar, incredințază că postul de advo­cat nu se poate suprima. Mai cu samă as­tăzi comuna are câteva procese pe care trebue să le sfărșască pentru a incasa bani. A lasa sarcina aceasta asupra consilierilor nu este lucru practic căci consilierii nu sunt remu­nerați și prin urmare nu sunt datori a’și lasa interesele lor pentru a apara comuna inaintea autorităților din oraș și de afară de oraș. D. primar și adjutorii sei de­și au pro­fesia de advocat dar nu vor pute totdeauna să apere comuna din cauza celor­l­alte afaceri comunale. D-sa cere­a să menține postul de advocat. D. Ornescu să unește cu propunerea d-lui Hazu. Consiliul comunal a făcut diferite cheltueli, aplaudabile poate, pentru înflorirea orașului dar care au adus comuni, la o să­răcie desăvârșită. Actualii consilieri cănd s’au hotărât de a veni aice au știut care este situația financiară a comunei, cu toate aceste au acceptat’o cu hotărâre de a înlătura di­ficultățile momentului. Dacă este ași, atunci pentru ce in locul advocatului nu s’ar pre­zenta inaintea tribunalului d. primar sau ad­jutorii? oare consilierii care sunt și advo­cați nu pot apara fie­care căte 2—3 procese pe an ? D. Belcic in sprijinul propunerei d-lui Hazu zice că comuna este intr’o poziție fi­nanciară așa de strămtorită, in­căt chiar dacă ar face cele mai mari reduceri tot nu poate acoperi deficitul. Intr’o așa stare fiind finan­țele comunei, ar fi a face o cheltueală de lux, o cheltueală neertată, dacă s’ar menține ad­vocatul, cănd in consiliul comunal sunt 6 con­silieri care sunt și avocați. Dacă comuna ar ave atăte procese in­căt să nu fie in stare adjutorii d-lui primar ale apara, dar sunt consilierii, sunt toți membrii baroului de Iași, care cu plăcere vor da comunei concursul lor, pentru că toți sunt zeloși de a vide o­­dată comuna in stare înflorită. Chiar d. Mir­­cea, advocatul comunei, nu va refuza de a apara unele procese ale comunei, cănd se va face apel la dl. B. Iorga zice că nu 6 dar 10 advocați sunt in consiliul comunal. D-sa a fost adjutor de primar 4 ani fiind primar d. Tăutu. Pe a­­tuncea comuna n’avea advocat, cu­­ toate a­­ceste n’a perdut nici un proces nici din cele mari nici din cele mici. Dacă consiliul se pune in hipoteză că din 10 advocați, căți sunt in consiliu, refuză 7 concursul lor, mai ra­mând insă 3 care de­sigur nu’l vor refuza, mai rămâne d. primar care a făcut declarație că va sprijini procesele comunei; de aceia dl. votează pentru propunerea d-lui Hazu, cu a­­tăt mai mult că de căte ori comuna avea procese mai grele angaja­ți advocați privați. A fost un proces a comunei cu Compania căei ferate și pe lângă advocatul comunei s’a angajat și pe d-nul Gheorghian. In locul unei cheltueli de lux, cum este ad­vocatul, mai bine comuna să deie serjenți și fănare in dispărțirea­­, căci lipsesc mai cu totul și cănd in lada comunei vor fi ca in timpul d-lui Tăutu 45.000 galbeni atunci se vor pute face și unele cheltueli de lux. D. Gane recunoaște situația dificilă in care să găsește comuna și nevoia de a face eco­nomii. In princip­al, este pentru economii pentru că economia este cea mai bună gos­podăriei, dar sunt economii nimerite și altele sunt care pot să aducă mai multe pagube co­munei de­căt este economia, și una din econo­­miile păgubitoare pentru comună poate să fie suprimarea advocatului. Căt pentru mine, zice d. Gane, declar de mai înainte că un refuz de a pleda ori­ce proces mi să va încredința, și cred că toți vor face așa, dar nu este numai a pleda , sunt stăruințele, somațiile, terminele de opoziție, de apel, și alte acte de procedură care cer o zilnică stăruință; pentru toate aceste comuna nu poate să m­­datorească pe consilierii comunali, consiliul însă știe că un singur proces râu condus poate să aducă comunei pagube însemnate. Pen­tru căutarea proceselor trebue un om spe­cial, după cum se cere ca pentru lucrări de inginerie să fie un inginer special, alt­fel co­muna poate să piardă mai mult de căt eco­nomisește. Cerăndu-să inchiderea discuției să pune la vot și se primește. Să pune la vot propunerea d-lui Hazu și se admite cu majoritate de 7 voturi, contra d-nii: Roseti, Tufescu, Tăutu, Gane. Să pune in discuție salarul de 300 lei a secretarului comunei. D. Primar lămurește că secretarul tot­­dea­una a avut 400 lei pe lună, ministeriul a redus salarul său la 300 lei, comisiunea budgetară insă crezând că această reducere este asupritoare și a făcut 350 lei. D. Ornescu zice că directorul prefecturei județului are 250 lei pe lună și o diurnă de 20 lei, in total 270 lei pe lună, grefierul cur­­sei de apel are 251 lei, grefierul tribunalu­lui are 210 lei. Nu se poate pretinde că secretarul comunei are mai mult de lucru de­căt directorul prefecturei și de căt grefierul curței; de aceia nu’i poate vota un salar mai mare de 270 lei față cu situația financiară a comunei. 1) D. C. Lupu. I Í 4

Next