Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)

1877-07-01 / nr. 70

vor fi, să se prezinte in­aratata zi și oră, in camera trib. Iași secția a III-a, unde este a se face vânzarea cu bani sumerători. Consiliul de higienă publică și Salubri­tate din orașul Iași. Sumarul ședinței extra­ordinare din 1 Iunie 1877. Președința d-lui Vice-Președinte Dr. G. Flasșlen. Membrii presenți: D-nii Dr. Lefter, Dr. Filipescu, Dr. Rateu, Dr. Stener, d. Inginer Boguș și arhitect Cugler. Absenți: Dr. Russo, Dr. Iuliano și me­dic veterinar, Tănăsescu. Ședința se deschide la 7 ‘/2 oare sara. 1. ) Se citește procesul-verbal­ al șe­dinței precedente să se aprobă. 2.­­ D. Vice-președinte a comunicat consiliului că d. arhitect Bădărău ce e­­ste și membru in consiliul de higienă e dus in concediu, insă pană la întoarce­rea d-sale la funcțiune, postul de arhi­tect să ocupă de d. Cugler și fiind­că d-sa e și present, d. Vice-președinte a propus a se admite pe d. Cugler a lua parte la ședințele consiliului, de­și nu s’a făcut cunoscut consiliului in mod o­­ficial înlocuirea d-lui Cugler in postul de arhitect a comunei. Consiliul a admis. 3. ) S’a supus oficia d-lui ministru de interne (Direcția generală a Serviciului Sanitar sub No. 1140, prin care arată, că consiliul medical superior, cu ocasiu­­nea observării făcută raportului general, despre starea sănătăței publice din acest oraș și asupra lucrărilor săvârșite in cursul anului expirat 1876 ce i s’a îna­intat pe lăngă adresa No. 140, au emis următoarea rezoluțiune, constată ca sa­­tisfacțiune, că consiliul de higienă și de salubritate publică al urbei Iași, s’a con­format cu legea sanitară intr’un mod conștiincios și’și a îndeplinit datoria intr’ un mod cari merită toată lauda, arătând d. Vice-președinte că: d. ministru i-a comunicat aceasta spre a o pune in ve­derea d-loru-zi de dispăru­ri, cari sunt și membri consiliului nostru. Asemenea a supus și adresa d-lui Pri­mar No. 4794, prin care face cunoscut, că d-sa aducând la cunoștința consiliului comunal in ședința de la 19 a. c., re­­comendațiunea făcută de către d. Vice­președinte in privința însemnatei dife­­rinți de activitate a d-nor medici a ser­viciului sanitar comunal din această urbă, in comparațiune cu numeral inferior al me­dicilor comunali din capitală, și consiliul comunal apreciind buna-voință a d-nor doc­tori comunali, in căutarea bolnavilor a decis: a se exprima mulțemire corpului medical comunal al acestei comune, pen­tru diligența pusă in îndeplinirea dato­riei lui, și d. Primar in numele consi­liului comunal exprimă mulțemirele sale întregului corp medical, pentru interesul ce pune in căutarea bolnavilor germani din acest oraș. Consiliul luând act de această mulțu­mire a trecut mai departe la ordinea zilei. 4. ) S’a supus două adrese a Primă­riei sub No. 4383 și 4637, relativ la casele de prostituție din acest oraș, și consiliul lămurindu-se de conținutul lor, a menținut regularele anterioare, con­form regulamentului de prostituție in vigoare, adoptăndu-se insă că pe viitori­ie case de prostituate se fie depărtate din centrul orașului, numindu-se și o comi­­siune ce va hotări stradele și stradelele anume ce compun centrul orașului. 5. ) Asemenea s’a supus adresa Pri­măriei Iași, prin care face cunoscut, că Epitropia cassei Sf. Spiridon primește in ospital fete prostituate bolnave, efectu­­ăndu-se numai plata de 1 leu 50 bani pe zi, costul intreținerei pentru o per­soană, in care se cuprinde și medica­mentele. Consiliul după deliberațiunea urmată, in unanimitate a decis a se face rugă­minte d-lui Primar de a se pronunța da­că de acum inainte d-nn­ D-zi de dis­păru­ri, constătănd fete prostituate afec­tate de boale sifilitice sau venerice in modul prescris de regulament. 6.­­ D. Vice-președinte a comunicat consiliului că d. Prefect de poliție cu căte­va zile in urmă i-a arătat, că lacu­rile din prejurul garei au devenit rete­­rezi soldaților armatei Ruse, adăugind in fine d. Vice-președinte că d-sa pe de o parte a mijlocit la d. Director Garei, ca să reguleze curățirea și desinfectarea acelor locuri, transportând necurățeniele adunate la locuri anume, destinate, iar pe de altă parte pentru a evita aseme­nea necuviințe pe viitor, să se facă pe locuri potrivite niște gropi înguste de o adâncime de un metru, cu o bărnă dea­supra cari se serviască de reterezi, și cari cănd vor fi până la jumătate, să se astupe cu pământ, după prealabila de­­sinfectare, deschizănd atuncea după tre­buință alte gropi noi, asemenea s’au re­gulat ca d. Director a Gazei, să ordoane curățirea și desinfectarea latrinelor si­tuate in ambele aripi ale debarcaderei. Asemenea d. Vice-președinte a mai aratat că de către d. Primar i s’a reco­­mendat un referat a biuroului tecnic, re­lativ la locurile sterpe din apropierea Garei, precum și acele din oraș stradele mai retrase cari servesc de reterezi sol­daților armatei Ruse, arătând d. Vice­președinte că d-sa pe dată a mijlocit la d. Primar ca să bine-voiască a lua mă­suri pentru curățirea acelor locuri, după care să se desinfecteze, măsuri cari până acum nu s’au aplicat. Consiliul având in vedere cele expuse de d. Vice-președinte, in unanimitate a decis a se face rugăminte d-lui Primar ca pe de o parte se ordoneze grabnic cu­rățirea stradelor laterale pavate și ne­pavate din oraș, precum și locurile ster­pe pline de murdării, iar pe de altă parte a indatori și pe proprietarii ogră­zilor de a le curăți grabnic se desinfe d­­­e pe comptul lor. 7.) După aceasta s’a supus in discu­­țiune noul proiect de regulament pentru prostituatele din acest oraș, și după ce­tirea lui in total, apoi s’a procedat la votarea pe articole, incepăndu-se cu ca­pitolul 1. Condițiuni generale, și votăn­­du-se pănă la capitolul V ședința s’a ridicat, fiind oarele inaintite, remăind ca restul regulamentului să se voteze in șe­dința viitoare, după care, ședința s’a ră­dicat la 10 oare. No. 377. Apel cătră Public. Grație generosului concurs dat aces­tui Comitet de surorile noastre de aici și de prin județe, grație nobilului res­­puns făcut de un mărinimos public la apelul ce i s’a adresat, ambulanța înfi­ințată de acest Comitet, complect orga­­nisată, plecată Sâmbătă din București, ajunsă Luni in Caracal, astăzi să află lângă frații noștri de la armată. Comitetul mai are insă nevoe de o imensă cantitate de cămeși, pentru spitalul ce este un ajun de a­ se înființa și mai ales și mai presus de toate, pen­tru a le oferi bravei noastre armate. Dărnicia Iași anilor a mișcat toate i­­nimile! Tot la acea dărnicie ne adresăm pen­tru ai cere cămeși astie sau chiar și pauză. Trebuința este mare și u­rg­entă; fie­care casă din oraș și județ poate să dee o cămeșă. Rugăm, dați-ne ’cămeși. „Comitetul“ CURIERUL DEIASSI PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Vineri 24 curent, Măriile Lor au în­trunit la prănz, la palatul de la Cotro­­ceni, pe A. S. principele Gortchakoff, mare cancelar al imperiului Rusiei, pe EE. U­. D. consiliar privat actual baron Jomini, D. consiliar de stat actual Fre­­edericksz, pe D. baron Stuart, agent di­plomatic și consul general al Rusiei, pe doamnele delegate ale comitetului central din Iași spre a remite M. S. Doamnei ambulanța organisată de acest comitet, precum și alte notabilități. D-nii miniștri de externe, de justiție și de resboiu au luat parte la acest prânz. A. S. Mare Ducală Principele Henric de Hessa s’a intors, Sâmbătă 25 curent, de la Zimnicea, și s’a pogorit la pala­tul de la Gotroceni. Duminică 26 curent, Măriile Lor au dat un prănz la onoarea A. S. Mare­Ducală Principele de Hessa, la care a a­­sistat, afară de suite, D. baron de Al­­vensleben, consul general al Germaniei. După știrile din București, hotărârea ca armată noastră să treacă Dunărea, pare luată in mod irevocabil. In București s’a răspăndit zgomotul că in locul d-lui Chițu va fi ehhemat la departamentul instrucțiunei publice, p. Mârzescu. „Romanul“ primește următoarele știri de pe câmpul de resboiu, datate din Ca­­revița (Bulgaria) sub 26 Iunie. Marele Duce Nicolae mi-a narat, zice corespondentul, grozavele cruzimi comise de Turci in drumul pe unde trec și in Dobrogia. Un creștin, ale cărui măni fuseseră legate cu bucăți tăiate din pro­pria lui pere, a fost adus mutilat astfel la împăratul Alexandru, inaintea căruia a și murit. Maiestatea Sa, indignat de acest fapt, se întoarse către colonelul Wellesley și ei ceru să raporteze ceea ce a văzut cu propri­i ei ochi. Am auzit multe narațiuni de felul a­­cesta de cănd a început resboiul, dar n’am avut pănă acum ocasiunea de a vedea o probă mai revoltătoare, despre barbariele turcești. După asigurarea personală a marelui Duce, este cu neputință ca ofițerii Turci să nu poată introna pe acei scelerați pe cari ei au in armatele lor neregulate. Soldații ruși sunt escitați pănă la fu­roare de asemene fapte. împăratul s-ar fi referit la atașatul englez D. Wellesley, căruia i-a observat, in mai multe rân­duri, că venirea flotei engleze in golful de la Besica nu o crede câtuși de puțin un act de bună-voință din partea guver­nului englez. Guartierul general va fi un curend stră­mutat la Batak; marele Duce va rămâ­ne încă la Șiștov, fiind­că n’a sosit în­că toată infanteria trebuincioasă la Batak. Se spune că Cazacii au intrat Sâm­bătă in Tărnova. Toți locuitorii otomani care se află in drumul armatelor rusești, sunt des­armați. Cinci locuitori din Batak au fost aduși ca prizonieri de Cazaci, fiind asupra lor grave bănueli. Al optulea corp de armată, comandat de generalul Radetzky, merge de-a drep­tul la sud prin Tărnovo. Al doilea corp supt marele Duce Vladimir, are sa mas­­ceze Rusciucul, iar al 9-lea corp se va îndrepta spre Nicopoli. Al 11-lea corp va urma celor­lalte, iar al 4-lea va remăne ca rezervă. Ma­rele Duce Vladimir a plecat azi dimi­neață de aici la corpul său. Se crede că Rusciukul va putea sus­ține atacul mai multe săptămăni, de­oa­­re­ce ar fi bine aprovisionat și bine în­tărit, pe când localitățile cele­lal­te afla­te împrejurul lui, nu sunt atât de bine întărite. De la trupele noastre „Românul“ pri­mește următoarele știri : In zilele de 25 și 26 a fost o luptă intre bateriele române de la Rast și cele turcești așezate spre apus de Lom-Pa­­lanka. Bateriele turcești au suferit mari per­­deri fiind nevoite de a părăsi locul ce o­­cupau, de­oare­ce personalului lor a fost secerat de opusele noastre. Cele două tabere inamice, cari pose­dau forțe de două regimente, au fost asemenea silite a se muta, de­oare­ce li s’a distrus un număr de corturi. S’a distrus și căte­va cai ce cari ancorau in portul Lom-Palanka. Trupele turcești au încercat apoi să construiască mai spre răsărit de Lom- Palanka o redută, care putea conține, patru tunuri și o bataliune, cu scopul­­negreșit de ași asigura operațiunile pe dru­mul ce duce de la Tibru la Lom-Pa­lanka , insă au fost impedicați de bateria română ce s’a trimis in contra lor. Tirul artileriei noastre au fost d’o pre­­cisiune admirabilă, ceea ce se dovedește și prin succesul strălucit ce a avut a­­ceastă luptă. Atitudinea trupelor a fost mai presus de ori­ce laudă; s’au distins mai cu seamă căpitanii Stoica și Tomescu. D-lui Al. Fiechtenmacher, artist in vi­oară pentru meritele sale artistice și pen­tru frumoasele sale producțiuni in cul­tura musicei noastre naționale. *** Alegere. Colegiul III de A­­dunare din județul Dorohoiu, a ales de­putat pa D. Vasilie Calcăndraur, cu ma­joritate de 76 voturi. *** Catedre vacante. La 15 Sep­temvrie viitor se va ține concurs pentru catedrele următoare: a) Liceul din Bărlad. 1. Catedra de limba română curs in­ferior. 2. Catedra de limba francesă, idem. 3. „ de geografie idem. Concursul la direcțiunea liceului din Bârlad. b) Liceul din Botoșani. 4. Catedra de limba română, curs inter. 5. „ „ geografie idem. 6. Postul de maestru de musică vocală Concurs la Iași. c) Liceul din Craiova. 7. Catedra de geografie, concurs la direcția liceului Craiova. d) Liceul din Iași. 8) Catedra de geografie, concurs la direcția liceului Iași. e) Liceul Sfântul Sava din București. 9) Catedra de geografie. 1) Liceul Matei Basarab, din București. 10. Catedra de geografie. 1) Gimnasiul Mih­ai­ Bravu, din București. 11. Catedra de geografie. 12. Musica vocală. l­) Gimnasiul Lazăr din București. 13. Catedra de geografie. 14. „ „ limba elenă. 15. „ musica vocală. 1) Gimnasiul Matei­ Basarab. 16. Limba latină-romănă cl. III și IV. 17. Catedra de geografie. 18. „ „ limba francesă. 19. „ „ „ elenă. 20. „ „ musica vocală. Concursul pentru aceste catedre se va ține la unul din liceele din Bu­curești, pentru musica vocală la con­servatorul din București. k) Gimnasiul Ștefan­ cel-Mare, din Iași. 21. Catedra de geografie. 22. „ „ religiune. 23. „ „ limba elenă. 24. „ „ științele naturale. 25. Musica vocală. k) Gimnasiul Alexandru­ cel-Bun. 26. Catedra de geografie. 27. Musica vocală. Concursul la liceul din Iași, pentru musică la conservatorul din Iași. 1) Gimnasiul din Bacău. 28. Catedra de limba latină-romănă, clasa I și II. 29. Catedra de geografie. 30. „ „ limba elenă. 31. „ „ „ franceză. 32. „ „ musica vocală. Concurs la liceul din Iași, pentru musică la conservatorul din Iași. m) Gimnasiul din Galați. 33. Catedra de limba latină-romănă, clasa I. și II 34. Catedra de geografie. 35. „ „ limba francesă. 35 bis Catedra de limba elenă. 36. Catedra de religiune. 37. „ „ desemn și caligrafie. 38. „ „ musica vreală. a) Gimnasiul din Focșani. 39. Catedra de geografie. 40. „ „ limba elenă. 41. „ „ musica vocală. Concursul la direcția liceului din Bâriad, pentru musică la conserva­torul din Iași, pentru desemn și ca­ligrafie la școala de bele-arte din Iași. e) Gimnasiul din Ploești. 42. Catedra de geografie. 43. „ „ limba elenă. 44. „ „ musica vocală. p) Gimnasiul din Pitești. 45. Catedra de limba latină-romănă, clasa I și II. 46. Catedra de limba latină-romănă, clasa III și IV. 47. Catedra de geografie. 48. „ „ limba elenă. 49. „ „ „ francesă. 50. „ „ musica vocală. Concursul la unul din liceele din București, pentru musică la conser­vatorul din București. Prin budgetul anului curent, prevă­­zându-se fondurile necesare pentru înfi­ințarea unei școale de comerț, in urba Craiova, ministerul a hotărăt a se ținea la 15 Septemvrie viitor, concurs pentru ocuparea in mod provisoriu a următoa­relor catedre și anume: 1. Catedra de comptabilitate și mărfuri. 2. Catedra de științele fizico-mate­­matice. 3. Catedra de limba franceză. 4. Catedra de limba italiană. 5. Catedra de limba germană. 6. Catedra de limba greacă. 7. Catedra de desemn și caligrafie Concursul se va ținea in București, dinaintea surselor examinatoare, ce se vor institui la timp. Montați. Medalii. Medalia Bene-Merenti clasa II s’a acordat următoarelor persoa­ne: D-lui Socec, librar-editor, pentru ze­lul și activitatea ce pune in răspândirea prin tipar a operelor poeților naționali precum și pentru editarea mai multor cărți didactice: D-lui L. Wiest, artist in vioară, pen­tru meritele sale artistice, câștigate in timp de aproape 40 de ani, și pentru frumoasele sale composițiuni musicale, și AN­UN­CI­URI. Subese mnatul Carp Svercev­­ki proprietar, domiciliat in Peatra, fac cunoscut că D-nul Ioan Rogovdtzki, fostul meu vechil la moșia Slobozia, de la 5 Mai trecut 1877, nu mai­­ este in serviciul meu, și nici procurtorul meu; și toate procurele ce se află in pastrarea sa sunt revocate și nu mă pot obliga nici intr’un chip. Cu bună credință a cuiva să mi fiu surprinsă, am publicat aceasta. (121—3). Carp SvercevsJei. China Laroche este un elixir vinoi, care se recomandă prin marile sale proprietăți, operative tonice și febrifuge. E cea m­ai completă și mai puternică preparațiune de chinchina in contra istovirei pre­mature a puterilor, in contra slăbăciunelor de sto­­mac, a slăbăciunei generale și a frigurilor lungi și primejdioase. China Laroche ferruginos este foarte e­­ficace pentru siegele sărăcit, chlorosă, limfa­­tism, urmări ale recuziei ș. a. Depozit in Paris 22 rue Drouot și la toate farmaciele; depozit pentru Moldova la far­macia fraților Konya, Iași. (100—2) CELU MAI ENERGICII DIN IOTE DESINFECTANTELE Nouă preparațiune recomandată de cei mai renumiți chimisti, ne­lăsandu nice uă adare, si de rnii efectu mai puternicii ,de cătu chlorulă, fenolulu, si toți agenți intrebuințatî pănă astadi staft RASTARS distruge cu totulă miasmele de letere si pudiite prin corpurile in 14 r­4 si 14 î 14 L L descompunere, materile fecale si animale accumulate. Ea este țelă mai puternicii din agenți ce se potu întrebuința in contra or caruia focara de înfectiune cara pote se aducă epidemii. flPfi RuFAFI fara colore, si nu lasă după densa nici unui MS­M nMiHLL din mirosulile respingătore ale chlorului si ale Fenolului. APfi RUFUS­I e sta fără colore, ea se intrebuintază prin urmare Mi 14 N­MiHLL pentru conservațiunea stofelori pe care nu le peteză mai multă de­catu apa pura. Spre a conserva hainele, țesuturile si blănile in magazinuri, este destulă a le uda puținu cu acestă apă. IPâ RâFâFÎ este viti vi insectipicLu­ puternicii, FilH nHi MLL ca spălătură cu ună penelu sau cu nă perie pe ună lemnu de pază este destulă pentru ală­turați de ori­ce insecte incomode. APA RAFAEL este indispensabilei in spit­aluri ambulantie infirmerie, si in odeile bolnavilor­, nu numai ea neutraliza cu totul orice emanatiune pestilențiale, dar incă EA APRESCE DE UA DATA HEMOBRAGIELE CELE MIA VIOLENTE precum vindeca și tăieturile, crăpăturile de pete si arsaturile. fiPst REFAFS indica tóte miresele neplăcute ale corpului, este destulă de a raspandi Mill ílMr MELL căteva picaturi pe bandajele ce servescu pansamentului plîngiloru cauteriloru si testonuriloru. Se espediaza doua-deci si cinei flaconuri ca procă contra unui transmisa franco de sese spre detșe franci. Se vinde asemine in doudinuri de ua capacitate de 60 h 70 litruri. Se ia insărcinerea furniturilor­ pentru armarte si administratiunî. m. de ei 6 @4 vite © roasei

Next