Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-11-25 / nr. 128
Șeful gardei orașului președinte. De doi membri și un secretar, numiți de consiliul comunal local. Art. 303. Consiliul de recensiment din orașul București, va fi compus de : Inspectorul general, și in lipsa sa din unul din ajutoare, președinte. De toți șefii de legiune. De doi membri și un secretar, numiți de consiliul comunal. Art. 304. Consiliul de recensiment are însărcinarea următoare: I. Cu formarea listelor și inscrierea gardiștilor; II. Cu cercetarea calităților cerute și a cestiunilor, relative la dispensă și escluderea din serviciu; III. Cu căutarea acelora care n’au cerut a se inscri. Art. 305. Inspectorul general cu formarea listelor și inscrierea gardiștilor, va delega intotdeauna pe șefii de legiuni sau pe cine ar crede de cuviință. Art. 306. Pentru fiecare gărdist excris se va da un proces-verbal in parte, pentru cei din nou înscriși, se va dresa un singur proces-verbal la fie-care ședință. Aceste procese-verbale vor fi deslușite, arătănd pronumele, numele din ce legiune sau batalion face parte, care in urmă se vor înainta inspectoriei pentru a da ordinele cuvenite. Art. 307. Aceste consilii se vor aduna odată pe săptămănă, in localul inspectoriei in București, la o zi fixată și in cele alte districte, la localul cancelariei șefului de gardă, fiind cazuri urgente președintele il poate convoca și mai des. Art. 308. Recursul contra lucrărilor acestui consiliu, se adresează la consiliul comunal local care hotărăște definitiv. TITLUL VIII. CAPITOLUL I. Consiliul medical. Art. 309. In fiecare oraș se institue un consiliu medical pe lângă fiecare gardă civică. Art. 310. Aceste consiliuri se compun pentru: a) Orașul București. De cinci medici de legiune membri, din care cel mai mare in vârstă va presida. De un serjent pe rănd de fiecare legiune secretar; b) Orașele unde se află o legiune. Din membrii legiunei președinte și ambii medici de batalioane membri: De un serjent secretar; c) Orașele unde se află batalioanele, medicul orașului, medicul batalionului, membri și un sergent secretar; d) Orașele unde se află companii; Medicul de oraș, membru, un sergent secretar. Art. 311. Consiliele medicale au însărcinarea: I. Căutarea reclamațiilor de boală: II. Cu escluderea celor impotenți conform tabloului emanat de inspectorul general al serviciului sanitar. Art. 312. Consiliul medical va expune cazul, acesta se va considera fără apel. Art. 313. Pentru fie care gardist se va încheia proces-verbal deslușit, arătând pronumele, numele, causa pentru care’l face a nu fi apt la serviciu, pentru un timp oarecare sau causa escluderei cu desevârșire, aceste procese-verbale subscrise, după convocarea președintelui, el poate insă să’l convoace și peste termenul mai sus prevăzut, dacă trebuința va cere. Vor înainta inspectoriei, ca in urmă să dea ordine cuvenite. Art. 314. Aceste consiliuri se vor aduna odată pe săptămână la o zi fixată. (Va urma). Jos, s’au""deschis de curând o bogată și frumoasă Magazie de tot soiul din pălăriile de cele mai recente și mai elegante mode europene. Pănă astăzi orașul nostru n’au avut incă plăcerea de a poseda o magazie de pălării atăt de vastă și specială, numai in efectuarea acestui fel de îmbrăcăminte. Ea cuprinde singură o jumătate din rândul de jos anumitelor case și este unica care la noi s’ar putea numi o adevărată magazie parisiană, căci prin aspectul ei exterior și gustul formelor variate a obiectelor ce expune, s’ar putea lesne compara numai cu Magasia D-lor Pinaud et Amour (rue de Richelieu) sau a D-lui Berteil (Rue du 4 Septembre) din Paris. Prețul pălăriilor ce conține Magazia D-lui Delpuech, in comparațiune cu calitatea sau frumuseța și varietatea formelor lor, putem zice că este foarte moderat. D. Delpuech, proprietarul acestei magazii, frances parisian, a căutat a face toate sacrificiile posibile pentru a-și ridica Magazia la nivelul celor intăi magazii de această specialitate, din Paris. Odată cu deschiderea magaziei sale, D. Delpuech, au avut acele ingenioase idei ce caracteriză gustul de inovațiune, gustul ales al comercianților francezi in genere, și au dat diferite numiri formelor sale de pălării, numiri care prin desfășurarea evenimentelor a resboiului Romăno-Ruso-Turc, atrag oarecum, astăzi mai mult curiositatea publică; astfel găsim in Magazia sa Pălării Grivița, pălării Gorny-Studen, pălării Plevna sau Rahova, căciuli curcane, care amintesc ținuta marțială a vitejilor noștri dorobanți pedeștri și alte asemenea ingenioase numiri, care suntem convinși că vor face plăcere cumpărătorilor de a-și împodobi capul. Suntem siguri că atât publicul iașan, căt și acel din provinții se va grăbi a vizita eleganta magazie a D-lui Delpuech, in care pentru un preț foarte moderat va găsi pălării și alte obiecte pentru îmbrăcămintea capului din cele mai frumoase, din cele mai solide și mai de modă in acelaș timp. Noutăți. Teatru cel mare. Duminică in 27 Noemvrie, se va representa pentru a doua oară piesa „Boamba“ comedie in 4 acte, de Meilhac și Halevy, tradusă de D. Bradu. Convocare. Membrii Clubului studenților Universității de Iași, sunt convocați pentru mâne Sâmbătă 26 curent, la 7 oare sara, spre a face alegerea președintelui. Aceasta e a treia convocare. Magazie de pălării a d-lui Delpuech. In strada Lăpușneanu casele D-lui A. Mavrocordat in rândul de CURIERUL DE IASSÎ. Diverse. Disolvare. Monitorul No. 256 din 15 a curentei conține: decretul domnesc pentru disolvarea consiliului comunal de Neamț fiindcă membrii sei nu se ocupau de afacerele comunei, căci după toate convocările și stăruințele ce s’au făcut n’a fost cu putință a se întruni intr’o singură ședință macar, incăt toate chestiunile de atributul seu stau nerezolvate. Tot in citatul Monitor este și decretul de disolvare a Consiliului Comunal de Pașcani pentru că: 1) Primarul a rădicat din casa comunală, cu încuviințarea Consiliului, suma de 7712 lei pentru diferite cheltueli, acărora întrebuințare nu se poate justifica in mare parte. 2) Membrii Consiliului și-au creat in contra legii, căte 25 lei pe lună, sub titlu de vătăjei. 3) Au intentat procese nesocotite din care au rezultat cheltueli zadarnice. 4) Au încuviințat multe cheltueli făcute de Primar fără ca se fie bine justificate. 5) Afacerile comunei sunt neîngrijite, prin urmare supuse la perderi. Ni se pare ca pentru acuzația de la puntul intăi Consiliul Comunal de Pașcani ar trebui trimes înaintea tribunalului corecțional, ear pentru acuzația de la punctul trei ar fi incătra vinovat și Comitetul permanent de Suceava, fiindcă procesele n’au putut fi intentate fără autorizația sa și el trebuia se studieze cazul înainte de a da autorizația. *** Raiul Comercial. Sub acest titlu „România Liberă“ publică un extract dintr’un raport al representantului american din Haga, asupra stărei sociale și politice a Olandei. In acel raport se cetește intre altele că: 1) In timp de 40 ani o singură bancă n’a încetat plățile sale. 2) Biletele de bancă au avut intotdeauna valoarea aurului. 3) Nu s’a întâmplat incă ca vre-o Societate de asigurare de foc se fi dat faliment. Deși ratele de asigurare nu sunt mai mari de % la sută, totuși asociațiile se află in starea cea mai înflorită și câștigă pe an 12—16 la sută. 4) Transporturile pe drumul de fier costă foarte eftin și cu toate aceste drumul de fier plătește dividente frumoase. Insă bilete gratis nu se dau și directorii drumurilor de fier n’au dreptul a învoi transporturi fără plată. 5) Nu se aude pe acolo de funcționari care se fure și dacă se intămplă să se afle vreunul, este pedepsit foarte aspru și inserat pe toată viața. 6) A face bancrută sau numai a nu-și ține cuvăntul, este ceva atăt de necinstit, incăt acel ce se face vinovat de asemene fapte este scos din viața publică. Olanda are 4 milioane de locuitori; toți iți lasă impresia unui popor fericit și mulțămit. Secretul unei stări așa de bune stă in faptul că fiecare dintre olandezi iși mărginește cheltuelile in venitul ce-l are. Sirguința și cinstea sunt așa de statornice și generale incăt violarea lor se privește ca o rușine adusă caracterului național. Noi, carii in timp numai de 20 de ani am știut se ne apropiam instituțiile politice a țerilor celor mai înaintate, niște instituții militare care incep a fi admirate de Europa, o legislație civilă dintre cele mai bune noi, la cari literile și științele incep a se aclimata, se numim in stare a imita pe Olandezi in procedarea lor comercială ? Ce trebue să facem ? Să fim muncitori, să ne mărginim cheltuelile in venituri, să nu suferim funcționari cari să fure, să ne ținem cuvântul dat. Este ceva greu ? *** Svăntarea smărcurilor (bălților). Sunt cățiva ani de cănd un silvicultor francez, D. Arbais de Jubainville, in urma unui articol al d-lui Kirvan relativ la svăntarea smărcurilor (bălților) observă in pădurea Saint-Amand că pădurile de pini silvestri svăntară pământul in așa grad că nu mai era trebuință de a sepa șanțuri pentru scurgerea apelor care produceau smârcurile. Pe lăngă acestea chiar isvoarele din prejur produceau apă mai puțină. Aceleași localități cănd erau plantate cu stejari și alte esențe foioase erau umede in permanență. Este cunoscut că oricare vegetațiune fie foioasă, fie reșinoasă, absoarbe apă pentru ca să poată desvolta, și prin urmare face să scază apa in localitatea unde se află pădurea. Afară de aceasta este asemenea cunoscut că copacii care cresc mai iute, precum sunt salcia, plopii, aninul, absorb, apă mai multă și prin urmare pot svănta mai iute și mai bine pământul decăt copacii cu lemnul tare. Urmează clar că o amestecătură de copaci cu plopul și salcia și cu pini este mijlocul cel mai practic pentru a svănta localitățile smărcoase. Aceea ce recomandă in particular esențele reșinoase este, că arborii de felul acesta, pentru a-și forma sucul care circulează in canalurile reșinifere, au trebuință de o cărățime însemnată de apă, deoarece apa procură elementele constitutive ale acestui suc reșinos. D. Burgere a făcut experiențe foarte interesante privitoare facultății de svăntare a câtorva arbori. Represintănd prin faculltate de absorbire a stejarului eaca care este acea a altor esențe. Așadar pinul și plopul svăntează mai bine un loc smărcos. Luănd de bază aceste date D. Burger calculează cătățimea de apă, de care are trebuință fiecare esență intr’un timp dat și pe o suprafață dată. Din importanta sa lucrare rezultă necesitatea pentru agricultori de a nu stăpi pădurile și a împăduri toate acele localități care astăzi sunt un isvor de friguri primejdioase. Rev. Științifică Pinul.................................2.40 Plopul.................................2.00 Aninul.................................1.86 Cireșul.................................1.500 Teiul............................1.65 Mesteacănul .... 1.35 Stejarul ..... 1.00 BURSELE IN ROMANIA Bursa Club din Iași. înființarea burselor de comerț este la ordinea zilei. După cum am aratat in unul din nemerile ziarului nostru, d-1 Ministru de comerț și lucrări publice, îndemnat de o cerire a Camerei de Comerț din Brăila, care ea trimes spre aprobare un proect de regulament al bursei locale, a numit o comisiune cu însărcinare de a lucra un regulament definitiv pentru burse, agenți de schimb și samsari sau totali. Prin bursă de comerț se înțelege locul unde comercianții, agenții comerciali și toți acei care se îndeletnicesc cu vinderea și cumpărarea de mărfuri și efecte financiare se adună, pentru a vorbi și a trata despre afacerile lor. Bursele sunt un fel de piețe ca și halele, cu deosebire că mărfurile nu se aduc de față și că vânzările se fac după probe sau pentru mărfuri văzute mai de inainte. Acolo telalii sau samsarii pun față in față pe cumpărători și pe vânzători; acolo se fixază prețurile curente. Folosul unor asemine întruniri este netăgăduit pentru că vânzătorii și cumpărătorii sunt scutiți de ași perde timpul căutăndu-se unii pe alții, precum sunt scutiți și de displăcerea de a face cel intăiu pas. Obiceiul ca neguțitorii să se adune intr’un local, s’a înființat de sine însuși, el a existat, ca se zicem așa, totdeauna. La Romani intrunirele se făceau in bazilici, pe timpul cănd nu erau întrebuințate pentru ținerea ședințelor judecătorești. La noi, in Iași, neguțitorii și telalii se adunau, pănă mai ieri, pe amândouă trotuarile străzei Mari, începând de la Mitropolie și mergănd pănă la strada lui Mihai Sturza Vodă, precum și in cafmelile situate in această parte a străzei. Astăzi este un local anumit pentru bursă. Neguțitorii din Iași—și cănd zicem neguțitorii din Iași, se înțelege evrei, pentru că neguțitorii romăni abia sunt vreo zece in Iași — au luat in chirie casele din strada Mare foaste proprietate a renumitului fost banchier Leib Cahana, in care au deschis un club și o bursă, insă numai pentru abonați. In alte țeri bursele sunt supuse unui regulament; la noi reglementarea se proectează acum. Dorim că Comisiunea însărcinată cu facerea regulamentului se părăsască calea urmată pănă astăzi de legiuitorii noștri, cari n’au făcut de căt a traduce legile altor țări, fără a ține samă de obiceiurile existente. In ce privește aceste obiceiuri ar trebui credem Comisiunei un studiu aprofondat de la fiecare localitate, cum: București, Iași, Craiova, Galați și Brăila. Pentru Iași in particular, trebuea luate măsuri ca elementul românesc se fie amestecat cu cel evreesc, in ce privește agență de schimb, telali etc., așa că se nu ajungem precum am ajuns cu debitul tutunului, unde brevetile sunt pe numele Românilor, iar adevărații debitanți sunt evrei. Prin escluderea totală a evreilor putem ajunge a vede bursa noastră oficială a evreilor deșartă, iar a cea particulară a evreilor plină. Ce ne folosesc astăzi legele excluzive că evreii n’au dreptul a cumpără imobile rurale, fie debitanți de băuturi prin sate și debitanți de tutun prin târguri, cănd in fapt ei sunt proprietari de moșii, cănd debitul băuturilor de prin sate și debitul tutunurilor din târguri sunt numai in mănile lor tropolitul cereai să da lămurită știință despre serviciile ce sunt chemate a face la spital maicele monahii. Comitetul, in vedere că spitalul s’a deschis mai inainte de a sosi cuvioasele maice, și că, trebuind să funcționeze chiar din ziua deschiderei lui, s’a și numit infirmiere cu leafă, hotărăște a să respunde înalt Prea Sf. Sale că nu se mai simte nevoe de venirea maicelor cerute prin adresa cu No. 8, și totodată a i se esprima sincere și smerite mulțămiri pentru înalta bună voință cu care a respuns la apelul nostru. D-na Vice-Preșidentă Maria Al. Catargi, citește lista damelor cari au cerut inscrierea pentru a face servicii permanente la spital. Asupra modului cum au a se face aceste servicii, D-na Maria Catargi propune de a se modifica art. 2 din Regulamentul respectiv, in sensul ca, damele să facă serviciu numai ziua, iar pentru serviciul de noapte să se facă un apel la bărbați. După desbaterile urmate, Comitetul in unanimitate admițând propunerea D-nei Catargi, hotărăște: Art. 2 din Regulamentul serviciului spitalului, devine art. 2 și 3 in următoarea cuprindere : „Art. 2. Serviciul se va face de căte patru „dame pe zi, un timp de 14 oare, și anume: „două dame de la 8 oare dimineață pănă la „3 oare după amează-zi, și alte doué de la „3 oare după amează-zi pănă la 10 oare sara. „Iar de la 10 oare sara pănă la 8 oare „dimineața serviciul se va face de cătră bărbați. Aceștia vor bine-voi a se înscrie la „D. Director al spitalului, care va regula ordinea serviciului in grupuri de căte doi bărbați pe fie-care noapte. „Art. 3. Fie care rănd de patru dame face „serviciul, in modul arătat la art. 2, numai „odată pe săptămână. Se va schimba insă „ordinea oarelor, adică, cele doua dame cari „in săptămâna intăia vor face serviciul de „dimineață, in săptămăna a doua vor face pe „cel de sară, și așa mai departe. „Una din Doamnele Secretare va dresa o „listă cu numele damele ce se vor înscrie a „face serviciu, pe zile și oare, și o va face „cunoscut odată pentru totdeauna.“ Art. 3 și 4 din Regulament, devin 4 și 5. Art. 5 devine art. 6 modificat astfel: „In „caz cănd una dintre dame, din diferite împrejurări n’ar putea să-și îndeplinească serviciul. D-nma sa va fi datoare a face să fie „înlocuită de una din cele alte dame inscribe, înștiințând și pe Direcțiune despre aceasta“. Art. 6 și 7 devin art. 7 și 8; și Art. 8 se esclude. In urma acestora, D-na Secretară Maria C. Casimir procede la formarea listei prescrisă de ultimul alineat al art. 3, și ia sarcina a o aduce la cunoștința damelor înscrise pentru a face serviciu la spital. D-na Aglaea Moruse spune Comitetului cum că D-na Maria Cardaș a bine-voit a oferi pentru întreținerea spitalului căte 50 lei noi pe fiecare lună, și totodată a cerut să fie inscrisă de a face serviciu la acest spital. Comitetul primește cu mulțumire generoasa ofrandă a D-nei Maria Cardaș, și dispune inscrierea D-niei sale in lista de serviciu a damelor. D-na Maria Al. Catargi, cere a se procura doue mantale trebuitoare la spital. La această cerere raspund Doamnele Elena Pogor și Maria C. Casimir, oferind fiecare căte o manta. După acestea, D-nele casiere Aglae Moriz și Bertha Weisengrün espun Btarea casei de la 12 Octomvrie pănă la 31 aceleași luni, presentănd totodată și cuvenitele tablouri de operațiunile efectuate. Nemaifiind nimic la ordinea zilei, D-na Vice-Preșidentă ridică ședința la 5 ore după amiază-zi, anunțând pe cea viitoare la 15 a curentei. Despre cele ce preced s’a indiiat acest proces-verbal. Vice-Președentă, Smaranda Carp. Secretară: Maria Const. Casimir. Biuroul definitiv al Societății de binefacere pentru ostașii răniți. Proces- Verbal. No. 8. Ședința ordinară de la 1 Noemvrie 1877. Ședința se deschide la 2 Vaoare după amiază-zi, sub președința D-nei Smaranda Carp, presente fiind 21 membre , iar absente 10 și anume: D na Vice-Preșidentă Elisa Palladi-Rosetti, D-na Secretară Cleopatra Petit, D-na Casieră Hortanse Drosu (in congediu), D-na Directriță de deposit Elena Mârzescu (bolnavă), D-nele membre: Profira Botiz, Olga I. Duca, (in congediu), Esmeralda Mavrocordat, Efrosina Palladi, Natalia G. Paladi (in congediu) și Maria C. Sturza (in congediu). Se citește procesul-verbal No. 7, din ședința extraordinară de la 26 Octomvrie trecut, și se aprobă: Să dă cetire adresei No. 2190, a Sfintei Mitropolie, prin care înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul, respunde că s’a scris Cucernicului Protoereu al Urbei Iași, ca să pună îndatorire preoților de la bisericele Sf. loan Gură-de-Aur și Sf. Lazăr, de a îngriji cu cele religioase pentru bolnavii din spitalul Societăței. Comitetul ia act de acest respuns. Se dă cetire adresei No. 2209, a Sfintei Mitropolii, prin care înalt Prea Sfinția Sa, respunde că s’a luat cuvenitele măsuri pentru a se primi cutiele ce sunt a se împărți pe la diferitele biserici din oraș. Comitetul ia act de respunsul înalt Prea Sfinției Sale Mitropolitului. Se proceda apoi la votarea șefilor infirmierilor de la spital și după deliberația urmată se hotărește a se angaja cinci infirmiere și două spălătorițe cu leafă de căte 20 lei noi fiecare pe lună, una lenieră cu leafă de 47 lei noi pe lună și un bărbier cu 20 lei noi pe lună. Tot odată Comitetul in majoritate respinge propunerea D-nei Maria Al. Catargi, de a se reduce două infirmiere. In urmarea propunerei făcută de D-na Maria C. Casimir, Comitetul in unanimitate decide a se exprima cele mai călduroase mulțămiri Principelui Drutzkoy pentru procurarea trăsurilor necesare la transportarea răniților la spital, precum și Princesei Drutzkoy pentru generosul dar ce a făcut acestei Societăți. Se dă cetire adresei No. 2216 a Sfintei Mitropolii prin care înalt Preasfinția Sa Mi SOCIETATEA DE BINEFACERE pentru OSTAȘII RĂNIȚI. LISTĂ de efectele intrate la deposit de la 12—19 Noemvrie 300 dramuri seamă fitiluri congrese d-na Granjan.—2 cutii bolduri d-na M. Popovici. —3 prosoape, 1 prostire de americă, Marcele Singlitidin și Olimpiada Gane.—12 bonete d. Drosu.—9 șervete mari, 23 șervete mici 9 comprese d-na Smaranda Mavrocordat.— 200 dr. scamă d-șoara Ana Sfarțesel.—12 bonete de bumbac, 110 fitiluri mari, 200 dr. scamă fină d-na Zoea Alcaz.— 3 cămeși, 1 ocă scamă. Va ocă fitiluri mari d. Coroi din Dorohoi. —1 ocă scamă fină, 1 litră fitiluri lungi,, de 40 centimi d-soarele Brăescu.—1 pat de lemn 1 mindir, 1 Salte, 1 perină de lână, 1 ogheal de flane, d-na Catu Filipescu.—200 dr. scamă d-na Adela Teodorine.—6 cămeși, 6 șervete, 3 proșuri, 2 perini mici și o plapomă de flanc Marcele Migdoni și Olimpiada Poliz.— 10 cămeși, 2 coltoane d-na Ecaterina Obreja. 5 cămeși, 3 părechi pantaloni, 8 prosoape, 1 o căpănză olandă pentru comprese. 200 dr. seamă d-nni studenți Răileanu, Domoș și Ciulei.—8 cămeși d-na Maria Florescu.—25 dramuri scamă d. Safta Horemziu.—6 cămeși americă, 2’/aocă comprese de olandă, 200 dr. scamă d-na Alexandrescu Ureche.—165 comprese ajur d-na Adela Teodorine.—12 cămeși, 12 păr. pantaloni, 12 prosuri, 16 fețe/ perină, 12 părechi colțuni, 12 batiste, 18 șervete, 2 s °că comprese, 50^ fese, 2 halaturi flane, 2 perine d-na Elisa Palade Roseti.— 2 prosoape, 2 șervete, 10 comprese, 2 femei