Curierul de Iassi, iulie-septembrie 1879 (Anul 12, Nr. 66-85)

1879-07-22 / nr. 72

ANUL Xlí. PUBLICAȚIUNI COMUNALE. Primarul Municipiului Iași, No. 8953. Fiind est la 16 ale cu­rentei luni când după cele publicate sub No. 8118 a fost fixat termen de licita­­țiune, pentru darea in antrepriză a ve­nitului comunal din taxa pe cftrți­e de joc, nu s’a presentat concurenți. Se publicat un nou termin de licitați­­une pe ziua de 19 August viitor acest an, și se invită pe d-nii amatori de a lua această antrepriză care se dă pe timp de 3 ani, de la 1 Ianuarie 1880, să se presintre in aratata zi oarele 12 meri­diane in pretorul Primăriei, cu garanție in numerar de 2400 lei, iar in bonuri după cursul lor in piață, spre a putea concura. Condițiunile relative se pot videa in ori ce zi. Primar: C. Cristodulo Cerkez. Secretar: D. Antonescu. Biroul II. 1879 Iulie 18 zile. Șef, Iliescu. No. 9081. AvSnd in vedere că la 26 Octomvrie viitor, anul curent, espirat ter­menul pe căt a fost alocate odăile, in numSr de 6, din piața Halei, împreună cu pivnița lor. Se publică reinchirierea acestor încăperi, pe termen de 3 ani de la data indicată după condițiunile for­mate pentru acest finat, și să invită pe d-nii amatori de a le lua in locațiune, ca in ziua de 20 August viitor, oarele 12 meridiane, să se presinte in pretorul Primăriei cu garanție in numerar de 200 lei noi, iar in bonuri după cursul lor in piață, spre a putea concura. Primar: C. Cristodulo Cerkez. Secretar: D. Antonescu Biuroul II. 1879 Iulie 21. Șef, C. Iliescu Ședința ordinară a Consiliului de fligienă publică și Salu­britate al Urbei Iași din 15 Iunie 1879. Președința d-lui Vice-Președinte Doc­torul Flaislen. Membrii presenți D. Dr. Lefler. K . Buss. „ „ Filipescu. „ „ Rateu. Dr. Chim. Stener. Med. Vet. Tănăsescu. Arh. Bădărău. Membrii absenți D. Dr. Iulianu. Inginer Boguș. 1) Să cetește Procesul-Verbal al șe­dinței precedente și să aprobă. 2) D. Vice-Președinte arată că cei doi bărbieri din disp. V, care au luat sânge la două femei, fără autorizația me­dicală și pe care consiliul in ședința an­terioară, a fost decis de ai da judecă­ții, s’au rugat prin d. Comisar comunal, însărcinat cu cercetarea faptului să li să erte această mică abatere, deoarece ei n’au comis până acum vre­o altă greș­eală și apoi fiind foarte sarad și încon­jurați de o numeroasă familie, nu numai că n’ar putea nici­odată plăti amenda prevăzută de lege, dar aceasta iar aduce la o complectă ruină și mizerie. De a­­ceea consiliul având in videre cele ex­puse a hotărât pentru astă dată a li se trece aspra reprimandă, amenințăndui cu asprimea legei la cas de recidivă. Iass«, Duminica 22 Iulie 1979. No. 72. PREȚUL Al­OXAMBSmi:!. la Iași ți­ âlitrlete: Pe­na an 12 lei noi, pius portai 2 fr. 40 bani;—pe șase luni 6 lei noi, pius porno 1 fr. 20 I­aui. Pentru țarile din uniunea poștală, pe 6 luni 26 franci. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR COMUNEI IASSI. __________________________________CAL­ENPARU­L­ S­EPTAMANEI. Stil recMa. Stil nou. SS I­O­A. I PATROJIUL S­I­L S­L­Ij Ha«. Soar aj>. Soar. Stil vechia. Stil nou. R­I­O­A. I PATBOÍ1U ÍIHIL Bo*. Som. Ap. Som.­­V­'. Apare de clone #r„ pe septă«n]n. JOEA și DUMINICA. inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Spistole nefrancate no *e pri­mesc. — Manuscripte!« nepuMicate ne ^or arde. Redacțiunea și Administr­ațiunea ■< iocalul Tipografiei Nationale ANU5CID41. Hindu­ de 86 litere «au lo­cul «cu 15 bani. Con­tati Urale! Alinnamentele si anunduriie pentru »Oam­enii «! lati Ioan* aa.is.ist. re.facvist b-no Kin­uid, Letsu^in­itol rue de 1. Banque Ottoman­n­. ’ ' '• • în Germania in­i­. Adolf Stefaner, Hamburg. Exemplarul 30 baut. 3) D. Vice -Președinte mai arată că a terminat revizuirea farmaciilor din oraș și lea găsit generalminte satisfăcătoare, despre care consiliul decide spre știința. 4) Să cetește petițiunea d-nei Boili Gord, prin care cere de a-i acorda drep­tul de a exercita meseria de moașă, pe temeiul diplomelor ce posedă din Impe­riul Austriei; aceasta supuindu-se con­siliului, decide, ca să se pue la vederea suplicantei art. 69 din legea sanitară, după care ea urmează a se adresa pen­tru acest sinat la consiliul medical su­perior. 5) Să cetește oficia d-lui Primar sub No. 6104 prin care recomandă consiliu­lui divizul și planul pentru construirea unei ca­se de păzitor la cimitirul isra­­lit ce este a se înființa din nou. Consiliul găsindu-l că corespunde sco­pului propus ăl admite cu aceasta nu­mai ca una din cele 4 camere se serve de camera mortuară in cas de boale con­tagioase și tot­ odată ca să fie dispăru­tă cu totul de cele-l­alte 3 camere. 6) D. Dr. Filipescu arată că in disp. IV spre bariera Socolei există o mulțime de mlaștine care infectă aerul și produc multe friguri intermitente, precum de a­­semenea in această regiune este și o mare lipsă de apă bună de băut, pen­tru care propune de a se face cunoscut d-lui Primar, rugăndul a dispune de a se lua măsurile cuvenite, prin care s’ar putea înlătura aceste inconveniente foarte supărătoare sănatăței locuitorilor din a­­ceastă suburbie. Consiliul in unanimitate admite această propunere ca foarte importantă. 7) Asemenea d. dr. Ratea arată că in desp. 5 și anume vis-a- vis de d. Misirliu strada Movilă să dubesc pei fără o au­­torisațiune prealabilă, supuind aceasta consiliului, decide a aduce la cunoștința d-lui Primar acest abus, rugăndu-l de a lua cuvenitele măsuri pentru stărpirea unor aseminea abateri. Cestiunile de la ordinea zilei epuizăm­­du-se d. Vice-Președinte rădică ședința la 10 ore. p. Vice-Președinte Dr. Filipescu No. 585. 1879, Iunie 18. PARTEA NEOFICIALA. Circulara D-lui ministru de interne către toți d-nii prefecți din țară in privința epidemiilor. Domnule prefect. Una din cestiunile care, îndată după venirea mea la ministru, a format obec­­tul ocupațiunilor mele celor mai seri­­oare a fost și aceia privitoare la sta­rea higienică a locuitorilor țârei, precum și a vitelor, care formează unul din e­­lementele cele mai principale ale avuției lor. Am făcut cu această ocasiune o tristă observațiune: că pesta bovină, care in ultimii doi ani a devastat cea mai mare parte a vitelor din țară și a causat pă­gubi foarte mari, aproape necalculabile, de un timp încoace iară și a isbucnit in unele localități, amenințăndu-ne cu o nouă calamitate, poate mai simțitoare ca acea deja suferită, dacă nu vom lua la timp măsuri serioase. Delegați într’adins trimiși pentru des­coperirea căușelor acestei noui și nefe­ricite isbucniri a boalei, imi arată in mod destul de clar, că causa esențială de astă dată este reînviere contagiului prin unele din localități, unde a existat mai înainte boala și ’­nde, după stinge­rea ei aparentă, ,nu s’a distrus, sau nu s’a putut distruge, in mod destul de radical germenii acesti contagiu. Știn că predecesorul meu, tot pe ba­za unor asemini constatări, v’a atras, prin mai multe ordine circulare, atenți­unea asupra tuturor împrejurărilor care pot favoriza desvoltarea din nou a boa­lei ; știu că vi s’a trimis instrucțiunile cele mai detaliate și că i­ s’a pus la disposițiune toate mijloacele atât pentru preîntâmpinarea căt și pentru combaterea căt mai repe­de a boalei; cu toate aceste văd cu părere de ren ci unii din d-nii pre­fecți incă nu s’au pătruns in destul nici de gravitatea răului, nici de îndatoririle ce au de-a preveni tristele lui consecințe; văd că nu s’au pătruns nici de prescrip­­țiunile legii și ale regulamentelor de poliție veterinară, și nici de instrucțiu­­nele speciale ce prin repetite ordine li s’au dat intru aceasta. Mă cred dator, d­­e prefect, a atrage din nou atențiunea d­r. cea mai serioasă asupra acestui teribil flagel, care iarăși amenință poporațiunea țerei nu numai cu perderi imense, ci și cu o paralizare pentru unu viitor poate mai îndelungat a ramurilor activității sale celor mai esențiale, adică a agriculturei și a co­­merciului; așa­dar vă invit ca, fără a mai perde un singur moment, să con­centrați toată îngrijirea, toată energia și toată activitatea d­v. și a subalter­nilor d­v. și să puneți in mișcare toate mijloacele care dispuneți, pentru a pu­tea ajunge căt mai cu­rând la o învin­gere totală, la o stingere perfectă a răului. Numai ast­fel vom putea respun­­de la așteptările cele mai legitime ale poporațiunii țârei. Vă adaug, d-le prefect, că, pentru a­­tingerea unui scop atăt de inalt și nu puțin difici­l, nu este de ajuns de a da numai ordine înscrise sau verbale, ci trebue neaparat ca însuși d­v., ca cap al administrațiunii, să vă puneți imediat in mișcare, să visitați împreună cu per­­soana lui medical și veterinar ce aveți acolo, s­au care vi s’a trimis, ori la trebuință vi se va mai trimite d’aici, nu numai localitățile unde se află deja ivită boala, ci și toate acele unde ea a existat cu ocazia episotiei din anii tre­cuți și care trebuesc considerate încă ca suspecte. D-v. ioși­ vă dispuneți luarea, prin acele localități, a măsurilor, atât preventive căt și represive, prescrise de lege și regulamentul poliției veterinare și explicate in destul prin instrucțiunile speciale ce vi s’a trimis. In fine, tot însuși d-v. activați și esecutarea acelor măsuri in modul căt­­ jmai energic și precis, cunoscând că d-v. sunteți respun­­zatori de ori­ce trecere cu vederea, ne­­neglijență sau abateri, comise de veri­­unul din funcționarii d-v. subalterni, in aplicarea și stricta esecutare ori­cărei măsuri prescrise de lege și de regula­mentul poliției veterinare. Termin­a-le prefect, invităndu-vă ca regulat din 7 in 7 zile să’mi raportați despre starea sănătății vitelor din jude­țul d-v.; eară, la cal de ivire a boalei, imi veți arata aceasta "imediat prin te­legraf. Primiți, d-le prefect asigurarea con­siderațiunii mele. Ministru, Kogălniceanu. 1879, Iuliu 18 (Monitorul). .Recrutările pentru 1879. Monitorul de la 19 a curentei publică decretul privi­tor la operațiunile consilielor de reviste pentru formarea contingentului anului 1879, dimpreună cu tabloul care otă­­răște repartițiunea tinerilor la județe, reședințele lor și plăși, precum și numă­rul tinerilor ce trebue să facă parte din armata permanentă și călărași. Prin legea din 16 Aprilie 1879, con­tingentul anului curent să fie sază la nu­merul de 12.000 tineri pentru armata permanentă și 3.500 tineri pentru călă­rași, iar restul clasei va remăne in do­robanți. Operațiunele consilielor de revizie vor începe la 1 August și se vor închide la 15 Septemvrie 1879. Orașul Iași din 490 sorțari, trebue să dea 161 tineri, adecă 124 pentru armata permanentă și 37 pentru calarași. iar județul intreg al Iașului din 1151 sor­țari, trebue să dee 377 tineri adecă 292 pentru armata permanentă și 85 pentru calarași. Monitorul de 18 a curentei publică următoarele decrete: Să deschide d-lui ministru de interne un credit suplimentar de 2.500 lei, a­supra budgetului Dobrogei, pentru in­­timpinarea cheltuelelor de reparațiuni și chirii ce ar mai necesita până la finele anului, la arestele din Dobrogea. Acest credit se va acoperi din § de 100.000 lei, prevăzut in budgetul Do­brogei pe anul curent, pentru deschidere de credite suplimentare și estraordinare. Consiliul județului Mehedinți este au­torisat ca, în sesiunea sa estraordinară de la 23 Iulie curent, să se ocupe și cu facerea necesarelor virimente de fon­duri in budgetul județului pentru anul 1879. Consiliul județului Fâlciu este autori­­sat ca, in actuala sesiune, să se ocupe și cu ficsarea taxei de trecere ce urmează a se percepe de la podul plutitor aflat pe riul Prut la puntul Bumbata. Consiliul județului Buzeu este convo­cat in sesiune extraordinară, pentru ziua de 7 August viitor, spre a se ocupa cu obiectele următoare: a) Să voteze facerea unui împrumut de 17.000 lei, cu care să se plătească sumele ce să vor cuveni antreprenorilor însărcinați cu reconstituirea palatului ad­ministrativ. b) Să aleagă alți membri din finul seu in locul celor care n’au voit să se parte in comisiunea prevăzută la art. 4 din legea pentru esecutarea art. 7 al legei rurale. c) Să autoriză facerea necesarelor vi­rimente de fonduri in budgetul județului și acela al drumurilor pentru anul curent. d) Să se pronunțe asupra proectelor și lucrărilor relative la schimbarea tra­seului șoselei județene Ciuta-Viperești, cum și asupra adfungirei cotului acelei e) Să­ie cunoștință de adausele de lu­crări și de prețuri la reconstituirea ve­chiului local al prefecturei. D. G. Grigorescu, actualul revisor cla­sa II, de la biuroul de vamă Sulina, este numit in asemene calitate la vama Kiustenge, in locul d-lui Ioan Anasta­­sescu. Din Berlin se anunță că „Gazeta Ger­maniei de nord“ critică foarte tare, a­­titudinea ce guvernul și Camerile de re­­vissire au pastrat in­cestiunea israelită. Aceiaș fone zice: Puterile ar fi putut aprecia această atitudine dacă detailele care sunt de ordinea interioară ce atrag după sine esecutarea art­ 44 al tracta­tului de Berlin, in vederea eir constant Iulie. August ore. m. ore. m. Iulie. AngaBt. ore. m. I ore] m. 22 3 Duminici­­ f S. Maria Magdalina 4 26 7 43 26 7 .'oi S. M. Ermolae­­ 4 34 7 36 23 4 Luni.­­ M. Trofim 4 27 7 42 27 8 Vineri. f M. Pante­limon 1 4 35 7 34 24 5 Marți. Mucenița Ctistine 4 30 7 40 28 9 SAmbat A. A. A. Prohor și Nic. 4 3g 7 32 25 6__________Marcuri._________| Adormirea S. Anei_________________________ 4 32 7 38 29______________10 1 Duminică.________M. C­linie.____________ 4 3g 7 30­ țelor particulare a statului, atăt sociale căt și economice ale României, s’ar fi discutat de către­ Camere și de cat trei Guvern. Insă supunerea la voința Eu­ropei in ceia ce privește principiul art. 44 ar fi trebuit lasat afară din cestiune. Noul guvern român declară in progra­mul seu că este gata a propune o solu­­țiune in sensul decisiunilor Congresului. Propriul interes al României care cere punerea in esecutare să se facă cu bune intențiuni și ca să nu intimpine noile obstacole in intrigile parlamentare a oamenilor de partid, este o cestiune vi­tală pentru ori­ce stat modern care se supune unei legi de drept internațional. România va compromite presentul, va sacrifica viitorul dacă nu presupunerea neînțeleasă crede a se pune prin un mod permanent nu de afară de relațiunile nor­male cu celelalte puteri. De la Roma. Cu ocasiunea interpe­­lărei adresete guvernului asupra politicei esterne, d. Cairoli, presidentul consiliul a declarat in senat că gu­vernul va esecuta tratatele cu stricteță. D. Cairoli s’a pronunțat intr’un mod foarte simpatic in favoarea Greciei și a României. Pen­tru România zice că Italia ’i va recu­noaște independența îndată ce cestiunea israelită se va regala. Senatul a aprobat conversiunea mone­tară și prelungirea tratatelor de comerț. Rossi la Rio Janiero.—O scrisoare din Rio­ Janiero ne informează Zice Presa că prima representațiune, in marele teatru al acestui oraș a fost ocasiunea unui tri­umf splendid pentru celebra tragedian, împăratul din Brasilia a poftit pe d. Rossi in legea sa după actul al 3-lea din Othello, pentru a’l felicita și ai a­­nunța că nu va lipsi la nici una din representațiunile sale. Artiștii din Rio Ianiero, cari au fost toți presenți, teatrele fiind închise in o­­noarea lui Rossi, iau oferit o splendită coroană artistului italian. Sala era plină. S’au încasat 15000 fr. D. Rossi a fost chemat de 12 ori pe scenă. Generalul Mezentzew și nihilistele. Mo­tivele nemijlocite ale atentatului asupra generalului Mezentzew, fostul șef al sec­­țiunei a treia, abia astăzi au eșit la lu­mină. Eaca ce scrie in astă privință ziarul anti-țarist Obștseje Djilo (­Causa generală): Trei nihiliști condamnați a fi deportați la Siberia se atâri­ă să se însoare și cu­rând după aceia se și găsiră trei fete, negreșit tot nihiliste, care erau gata a se mărita după ei și a’i însoți in Sibe­ria. De­oare­ce asemeni căsătorii sunt îngăduite de legile ruse, cei trei nihi­liști primiră pentru aceasta de la auto­ritățile competente antoritațiunea și cele trei părechi se și cumunară. Mai tărziu visă să dete ordin ca acești trei nihiliști să’și facă pedeapsa in temnița centrală, fie­care intr’o chiliă separată, ceia ce determină pe femeile lor a cere o au­diență la ministrul de justiție Nabokov si a’l ruga să suspende acest ordin și să o trimită la Siberia dimpreună cu băr­bații lor, după cum să ptărise la început. Nabokov declară că nu poate să decidă in această afacere și trimise pe femei la Mezentzew. Presintăndu-se dar la acesta și explicăndu’i cererea lor, Mezentzew le response cu un ton provocător: „ Știu pentru ce ați venit, nu vă voiu ace nici un fel de concesiuni. Știu că­rei partide aparțineți, pănă acum con­sideram partida voastră ca neînsemnată, nestricăcioasă, insă acum văd că e foarte

Next