Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)

1876-04-22 / nr. 31

Noi am adunatu numai pe un an mortali­tatea din aceste douăi județe. Dar mortalita­tea. In județul Neamț, numai în 2 trimestre precum se vede­au secerații 851 creștini, ea se atribue unor epidemii cari au b­intuit câ­­te-va comuni, darii si ace este o curiozitate că chiar sub influența acelor epidemii, totuși poporația jidovilor au crescut cu 103. Voiam se cunoscem mișcarea poporațiune­­lor din județele Botoșanii și Dorohoiu, care sunt forte copleșite, dar lăsind pe cel fratein sub tăcerea sa, și de,­cel al doilea ne putând «la vr’o samă Intru cât nu arată într’un mod sistematicii mișcarea poporațiunei sale după­ naționalități, vom cita numai din situaț­iunea sa. „Mortalitatea ce ne arată actele civile, ne „impune datoria a atrage atenția represei­­„Uțiunei județene spre a avisa la mijlocere „ce va crede mai nimerite, ast­felu­ ca servi­ciul medical să fie pus în posițiune a constata „cu eficacitate maladiile ce ne decimeda po­pulația.“ Cuge­tân­du dar cu durere asupra scăderei poporațiunelor de prin Comunele rurale, unde tot­de­auna sau pastrat vitalitatea națională, nu putem de câtu a afirma ceia ce de mulți ani se­­ spune în presă și in public că băutu­rile de prin crâșmele jidovești conținu sub­stanțe vătâmătore sănătății omului. Dacă voim a examina aceste aiegațiuni, ne putem convinge că jidovul lacom de câștiga în prejurul căruia se învârtește totă viața sa, prefacând rachiul pune o cantitate pre mare de apă, și apoi ca sé-i deie tăria pierdută, s­pune sub nume de picături, vitriola și alte substanțe precum ardei, tutunu, chiper stre­curat prin vată și altele. Asemene ,vinaturile­­ sunt prifăcute cu cleiu și câte altele sub nume de dresuri. Ca drumeț sau vînătorii cine va fi beut din rachiul unei prânzi, își póte aduce aminte că în locu de alimentare stom­ocului au suferitu­ -o arșiță ne­astâmpărată. Jidovii între ei se feresc de acastă băutură, căci ei nu consumă de­cât aceia ce este cușer, care­ însaumă curat. Dar cine și când au vefiutu vitriol? voru întreba unii? Ne aparatu că nimine pentru, că nici s’au interesatu cine­va ar căuta, cei chiemați ași face datoria, nu véd nici jidani pe la crâșme, ei sunt alungați numai pe hâr­tie, și cercetați numai dacă sunt tot acii vechi sau noi. Ast­fel comunele rurale sunt căprite de jidanii crâșmari, contra legei, pentru că moșia este a cutărui senatore sau a fi putut, a cutărui alegător, și că jidavul cutare este în sat numai pentru aer curat, cela­lalt pentru pescarie, și câte de acestea, Crâșmele iarăși nu se pot stârpi pentru că acestea sunt cele al­tei îmbunătățiri pe care mulți din boerii noștri au căutatu a le face.. " Căci , cea antei ocupație cându cumpĕra vr’o moșie, «nu era decâtu cu jidanul alăturea sĕ. ■caute halașulu celu mai îndemânaticii pentru­­ crâșmă la șleah sau sat. La orice măsuri vor aviza Comitetele.Pir v­manente, și ori­ce cheltueli ar mai face cu serviciurile, fie bine încredințate ca nu vom­ ave a se făli de­cât acelea care ținând semn de conștiință vom­ esecuta legea pentru de­părtarea jidovilor de prin sate cu tote bău­turile lor vătămătore. O înaltă revizie în a­­cest scop va constata adevărul, și va vede ca lăcomia jidovască atrăgându pe muncitorii la băutură, acesta îl duce la degradare, apoi la miserie și acesta în mormântu. Precum orașele, județele, asia și comunele se pot compara în mișcarea poporațiunei lorj. facă­ să aceste și se va vede ca în comuna unde crâșmaru este creștin, mortalitatea este mai mică. Un proprietar de tate stima, se sti­­e ca au făcuta acesta, pentru că ei trăindu la mas­a sa au observata ca prin ținerea crâșmei de­­ catre creștini sau diminuata mortalitatea ce bântuia satul in câți­va ani de-a rândul c.tu au fost orândar jidov. Apoi nu avem destule probe ca în Munte­nia unde mai toți crâșmarii sunt creștini, și unde cu destulă viociune chiar fem­ei de țară conduc stabilimente, nu s’au râdicatu nici o­­diniora asemene acuzări băuturiloru. Obser­­ve-se diferența ce există între țuica, rachiul de prune de acolo, și cu acesta din crâșmele jidovești de aice. Dorindu din inimă ca aceste aprecieri Se provoce o întrunire de barbați competenți, (căci mulțumită lui D­fieu avem multe inte­­leginți medicale.) să studieze sub tote rapor­turile acesta nenorocită plagă care duce la peire elementul Român. Iar până atunci nu pot decât sé apelez la bunul simțu a tuturor creștinilor sé se ferescá de băuturile ce vinde jidovul. G­rigorcea, judecată a prefectului de Bu/­eu, a pri­marului și a agenților lor pentru ilega­litățile comise ’n alegeri. La Senatu­­ s’a alesu cu unanimitate Președinte părintele Mitropolitu Primatu. Adunarea la 16 April s’a deschisa sub președința d-lui C. Brăiloiu. La apelul nominalu răspuns fiendu 78 deputați presenți ședința s’a declarații deschisă. Se dă citire unei petițiuni a d-lui Prim­-mini­strul generalii Florescu, in cari fiice ca fiindu aiesu senator depune man­datul sen de deputatu, și colegiul se de­clară vacantu. Din partea d-lui George Cantacuzino aseini e. D. Atanasiu, raporturile de citire ra­portului seu in care se dice cu D. Di­­mitrie Bere este deputatul aiesu al col. al IV de Fălciu. Nefiindu nici uă contestațiune D. Bere se proclama deputata. Ne mai fiindu nimicit la ordinea fii­­ler 1­. președinte anunciă a doua ședință pentru a­ doua­(ja, Sâmbătă 1), generalii Gherghe­i cere amânarea ședinței publice pe Luni fiindu ca nu s’au comunicatu ministe­r­ului proiectele de caz in acea zii, și pentru a avea timpii a le studia. Amânarea pentru Luni se încuviințeze. La Cameră s’a datu ministeriului votu de Încredere de 57 deputați și 28 au votatu contra. D. Atanasie Moscoua, datu judecății pentru delicii­ de pressă, a fostu achi­tații de juriu. D. P­re­fec­tu­­l p­liției Bucuresci a arestatu pe toți veritetorii de f­­are sub protestu ca nu pot vinde fii dre in teatru­ „măsuri contra ei s’aru­cere de urgență de „la matura dv. pre­ ocupațiune.“ Județul Neamțu. Născuți. Morți. Ortodocși. 3,826. 4,013. i Catolici. 50. '­73. ' 1874. -Evrei. 475. 444. ) . 3,85 I.­ 4,530.. Ortodocși. 1,927. 2,747. Jirm­y i­i Catolici. 36. 65. din 1875 Evrei. 256. 152. •2,2157 2,960 CRONICI INTERNA Senatul sa ocupatu, în cele d’ântăiu țiile după deschiderea sa, cu verificarea titlurilor, în secțiuni. Alegerea d-lui ge­­neralu Florescu la Roman a fostu con­testată. I­. Malaxa a foștu­ asemine con­­testatu și s’a otărâtu oă anchetă parla­mentară pentru cercetare. D. Alim a fostu contestatu ca supusu grecu fiindu câ uă telegramă din districtul unde a fostu ales, arătă ca d-lui figureze in tote actele ca supusui grecescu. Senatul a decisu asemine darea in­ f­i­n­i­t­ i. v­s. f­RINI­C­A _E­T­JÎ R­N­A. Se scrie din Berlin, la,­­23 Aprilie. Tru­pele serbesci și turcesci se apropie din nou de fruntaria turco-serbă în apro­piere de W­id­din și Nissa. Din ordinile biuroului de resbel alu­i Serbiei,­ toți milițienii treime să stea­­ gata pentru o campanie in străinătate. Cu tote astea se consideră că forte im­probabil u cu Serbia­­ va intra în resbel, afară numai dacă va fi atacată de Turcia. Resursele Turciei însă nu suntu de locu­­b­ite pănă acuma ca să îndemne pe Serbia și pe Munntenegru să opteze pentru unu resbel pe ,facili cându mai potu încă tem­pori sa cu ore­care profitu. « Uusskija Vied­omosti” din Moscova, criticându politica orientală a Austriei, conchide ast­fel cu: «Politica Austriei a fostu clară pen­­­tru toți acei ce nu și au inchisu ochii, «de la primul pasu alu intervențiunei «diplomatice în afacerea turco-slavă. Sub «masca pacificărei Austria a cătatu să «ia ’n manile séle frâul insurecțiunei, «spre a trage dintr’insa celu mai mare „profitu posibilii, Rescula N­erzegovin­ei «dară convenia Austriei multu mai multu, «de­câtu ca ea să caute in sinceritate «a stinge locul. Acestă împrejurare a «încuragiat’o pe ea să jace acelu rolu­l de intervențiune, pe care amu văd­ut’o „și o vedemu încă până anii jucăndu’mi. «Acum însă politica ei se află pe pragul «estremității, și ’n scurtu avemu să ve­­«demu, dacă norocul va fi pre­dispusu «s’o favored­e până ’n fine, sau că ora «parări póte tocmai în mom­entulu su­­i premii ?!" Glas Czernagorca, organu alu guver­nului montenegrin, conține iu ultim­ulu seu Nr­­uă apreciare demnă de remar­cații, relativă la ultimele negocieri de la Suttorina. Articolul de fondu consacrații acestei chestiuni face să se observe că numai printr'uuu simțim­ântu de recunoscință pentru Austria insurgenții s’au depărtatu de la devisa lor: «Libertatea sau mor­­tea.” Condițiunile comunicate generalu­lui de Rodich suntu ultimul cuventu al concesiunilor posibile. De acum va de­pinde de la puteri și nu deosebi de la Austria a decide dacă negocierile tre­­bue sau nu se remâe nefructuose. Glas Czernagorca, terminându, arătă satisfacțiunea sa de a vede că Turcia, prin faptul armistițiului și a negoțurilor cu insurgenții, recunosce acestora c­a­­litatea de beligeranți. Rescula Bosniei—ijice unu corespon­­dentu din Sarajevo.—iea din fii în ții totu mai înspăim­ăntătore proporțiuni. In p­artea de susu abia edstu punctu neo­­cupatu de insurgenți, finisării iși inde­­plinescu și ei misiuneilcu unu zeludemu de o causa mai bună sagitându spiritele din tóte părțile. Unul dintr’rușii fu prins și ucișii ț­ilele aceste de cătră turci. In­dignarea și furia turcilor contra șerbi­lor este atâtu de mare, cum nu s’a mai pomenitu. Autoritățile turcesci nu mai suntu capabile să impedece câtuși de puțina întinderea resculei. Ele nu au nici armată, nici parale. Locuitorii Sa­­rajevei suntu cuprinși d’o adevărată pa­nică, de­ore­ce s’a respânditu zgomotul, că emisarii ara fi operându cu mare succesu pănă și ’n centrul Constantino­­polei. Intre soldații turci au începută a se manifesta ore­cari desordine, din causa că nu li­ se plătesce gagiul. Tóte sem­nele indică apropiarea­­ supremului pericol! O sorie de la Ragusa, 28 Aprilie, face cunoscuții că trupele insurgente a­u a­­tacatu o mică parte de turci in apro­piere de Grad­acz, deasupra orașului Kleck, prin fiéndu 50 de cai milităresci și 370 vite cornute. Ciristo din Roma, care de la veni­rea ministerialui Depretis a devenitu foc oficiosă, ni spune ca cornitele An­­drassy aru fi perdutu ori­ce speranță de a aduce la banii , sfirșitu negociările dintre Turci și insurgenți și cu noui ne­­gocieri s’arn Ű deschisu sub auspiciele Rusiei. Acestă scrie forte importantă pare a fi confirmată printr’on telegramă a A­­genței ruse in care se du­ce ca interven­­țiunea Rusiei a împiedecată uă ruptură intre Portă și Muntenegru și care adao­ge ca inițiativa Rusiei este cea mai bu­nă garanție pentru menținerea păcei. Uă depeșă din St.-Petersburg de la 27 April­ii aduce vestea câ Porta se opune la încheiarea unui armistitiu. I­­nainte­ de a depune armele fie și numai pentru câte­va m­ile, amu vrea se’și ră­dice ore­cum prestigiul băteiulu pe in­surgenți și aprovisionându Nicksidi prin forță. Totă ședința de mercuri, 26 April, a Camerei comunelor din Anglia a fostu consacrată discuțiuunii unei propuneri a D-lui Forsyth, relativă la drepturile po­litice a femeelor. Deputatul din Mary­­lebona vrea să se acorde dreptul de sufragiu tuturor femeilor nemăritate, care aru întruni condițiunile ce legea eșige de la alegători. Acestă propunere a datu locu­la uă deschid­ere forte instructivă. D. John Bright a pronunciatu unu discursu forte remarcabilii combătându cu talentu și autoritate propunerea care, a ț­­su elut, aru deschide ’n curându femeilor ușele Parlamentului. In fine, propunerea deputatului din Marylebona a fostu respinsă cu 23­­ vo­turi contra 152. GEON­Cl LOCALA­ . 1 Sf. George). Fiindu patronul ar­matei și bisericei catedrale din iassi, servi­ciul divinu se va face mâne cu mare pomp­ă și va asista armata u în garnisonă, musica va intona arii naționale. *** (Spre amintire). La 16 iuniu vii­tor se împlinescu patru secole, de când Ște­­fan-cel-Mare se lupta cu Turcii pentru sus­ținerea naționalității și a religiunii patriei séle la Valea-Albă. Cred­emu cu timpul este forte nimeritu pentru a se celebra’n acea zli o ceremonie religiosă în totă țera spre po­menirea Marelui Domnu și a tuturor fiilor țerei Moldovei a căror ese au înălbitu locul care acum portă numele de Valea-Albă. Spo­­rămu cu confrații noștri se vor asocia cu noi spre a aduce realisarea acestei idei. *** (Internatele). În urma neobosite­lor stăruinți a „Nuoei Direcție“ în genere și a D-lor T. L. Maiorescu și P. P. Carp în parte pentru desființarea internatelor Sta­tului, mai mulți părinți care’și au copii în acele scóle și mai cu sămnă în internatele de fete suntu forte neliniștiți a­cei dacă ’și vor mai pute ține copilele acolo și după esame­­nele anului școlarii 1875—76, termenii fa­tală când „Junimea“­otărîse nimicirea aces­tor sânte instituțiuni unde și acei lipsiți de mifiile ce se potu bucura de bin­e­facerile ins­trucțiunii ca și cei bogați. Nu grăbim­ dar a-i liniști aducându-le la cunoștință ca in­ternatele nu se desființeze și cu copii­i­ lor își vor pute urma regulatu cursurile și în viitor ca și în trecuta. (Representație de bine-facere). Joi, 15 curenta s a datu, în sala teatrului, de Onorari, societate de amatori și am­atore representatia în beneficiul Reuniunii Femei­lor Române,­­după programul pe care’lu­amu publicații în penultimul nostru numeru. Per­­sonele care au bine-voitu a juca au fost: Doamele Aglaé Alloux, M. C. Casimir, D-ra M. R. Rosetti și domnii A. T. Ghica, Jules de Rujoux, G. C. Rosetti, T. Aslan și A­lexandrescu. Tote rolurile au fostu cât se pote de bine esecutate și publicul, fórte ales dacă nu fórte numerosu, care s’a grăbitu a da concursul seu acestei representațiuni de bine-facere a rămasa încântata, manifestându­­și satisfacțiunea prin aplauze frenetice și uă plaie de buchete aruncate pe scenă. Produ­sul acestei representațiuni se urcă la suma de 2000 lei nuoi. *** (Reintegrare). Aflăm cu plăcere că D. Al. Orescu, ministru de Culte si ins­trucțiune, a reintegrat pe D­la A. Vizanti în drepturile sale de profesor universitar la catedra de istoria și Literatura Romanilor, post suplinit pănă astăț­i de dr. Xenopol și Burla. Asemine și d. dr. Anastasie Fătu­ a fost confirmat ca profesor provisoriu la ca­tedra de științele naturale a Univers­­iasiene. *** (U­n destituire ne la locul ei), „Trompetta Carpaților“ reproducând notița nostră relativă la destituirea d-lui Carol Cugler, care a servitu 25 de ani neîntrerupt țerei și orașului, și înlocuirea sa cu­ un domn Leers, o însoțesce de aceste cuvinte: „D­orescu, actualul ministru al instrucțiunii pu­blice care s’a pusu pe treb și cu atâta ener­gie se repareze relele, produse de noua di­recție, creilemu ca va da cetățănilor iașeni reparația cuvenită și’n acestă afacere, reîn­­tegrându pe veteranul funcționaru și părinte al poetei române Matilda Cugler, în postul seu!“ 10 (Calea ferată Iassi Ungheni). Nu ’nțelegemu care a fost scopul pentru care s’au cheltuiții ațâța bani cu construirea a­­cestei linii dacă ea a fostu menită a nu a­­duce nici unu serviciu publicului. Aicie s’a pusu în circulație vr’uă doue luni, și iată acum unu ami aprópe de când circulația este întreruptă. Rugamii pe cei în­drepții a ne da lămuriri în acesta privință mai ales ca pe cât soimu se făcu cu ea tóte cheltuelile unei linii In esploatare. (Un faptu de necre«­­titu). Vine­ri, 9 April curenta, s'a înmormântații, la biserica Sf. Spiridon din Botoșani, soția d-lui N. Iliescu. Sâmbătă ea s’a găsitu desgropata, pradată de tóte hainele pân’ și de cămașă, părul tăetu și pusu înapoi, aruncându-se pu­țină țelină peste cadavru. Făptuitorii se ur­­mărescu dar nu s’au descoperițu­ înca. GESTIUNE AGRICOLE. In reglementul asupra griului ce se vinde cu termene pe piața Amsterdamului, s’a în­serat o nouă clausă, și care stipuleză­ acestea: „vor fi excluse­­ predările de grâu alb­. Cu­­m nori, acele ale mâr­ei Negre și, de Azor dacă nnii vor avea cel puțin greutatea de 77 jum. „kilo, și dacă vor conține mai multu de 30/U „alte amestecături." Acesta clausa va intra în vigóre de la 1 ianuarie 1877.­­ Acestu fapt este de natură a preocupa forte mult agricultura română. Griul româ­­nesc și adesea nu este mai greu de­cât 60 kilo , din acesta causă dară, piața Amster­damului de la 1 ianuarie 1877 îi va fi cu desăvârșire închisă pentru predările cu ter­mene, operațiunile cele mai ușitate. Dacă vor imita și alte pere exemplul Amsterdamului, România va fi pusă în­să grea posițiune în exportarea și verijarea griului. OBSE­RVAȚIUNI METFOLOLOGICE. 15 Aprilie 1876. Focșani.—Puțină ploe. R.­Serat.—A ploat numai o oră. Tecuci.—Puțină ploe. Berind.—Nor fără ploe. Vaslui.—Idem Giurgiu.—Noros ploe. Brăila.—Vânt, puțină ploe. Huși—N’a ploat. Târgoviște.—Ploe cu furtună. Pitești.—Ploe parțială cu piatră mică. Jiu.—Noros, furtună fără ploe. Călărași.—Furtună mare. C.­Lungu.—Ploe, abonieră continue. Craiova.—Vânt, frig fără ploe. Alecsandri ea.—Puțină ploe. Măgurele.—Furtună, puțină ploe. Ismail.—Norș fără ploe. Galați.—Variabil, furtună, séra ploe liniște. Buz,eu.—Puțină ploe cu furtună. Piatra.—Senin. Bacău.—Nor. Vâlcea.—Ploe repede cu furtună. Severin.—Nor, apoi frumos finișce. Ploești.—2 ore ploe în linișce. Roman —Nor, puțină ploe. Botoșani.—Senin finiseit. Tasi.—Sec­­ta. Sinaia.—Inimos după amiaz­ ploe 4 ore. Argeș.—Ploe 3 ore. Bucur.—Pu­țină bură de plac. Calafat.— v­ariabil, vent, noi. Insertiuni și Reclame Județul Nemțu 1876. Domnule Redactare ! Prin acesta epistolă deschisă vestimii cu profunda respecta pe onorabilii Senatori și îi rugămu in numele țerei, in numele nației nóstre române, a demnitatei parlamentului, a consid­erațiunei relativă la opiniunea publică și in fine îi rugămu in totu ce țara și nația are datorie a considera in­demnității sale din lăuntru și din afară, îi rugămu de a nu primi intrarea in Senatu a individului nu­mita d. Nicolai Albu a iesut de prefectul Ros­­ntovanu senatoru în colegiul al doile. Dar se nu fie primitu pentru ca acestu vestitu domnu Albu fără temere, cum este făcuta de pedepsa legilor, și fără nici o con­siderație și rușine de lume, au cutezatu se fie autorul celor mai cumplite, mai nelegiu­ite și mai crâncene fapte. Nu e locul aei a descrie cruzimele înspâi­­mântătore, jafurile și sărăcia ce acestu indi­­vidu nu­mitu d. Nicolai Albu au pridusu iu satele de munte și de câmpu și anume în a­­­x -A­, a­cele moșii ce au avutu nenorocirea ale ave în arendă, nu e cum amu «fi ali aci locul ale desena și spuindu adevĕrul aici este trebu­ință, căci totă Moldova le scie precum și toți d-nii Senatori din astă parte a țerei, pentru că s’au vorbitu de ele în mai multe rânduri prin organele oficiale și cele­lalte de aceia vom spune numai, că foștii domni reglemen­tari Sturza și Ghica ar­ trebuita în cele din urmă se slobodă poruncile lor publice în foia oficială, ca Nicolai Albu din târgul Pietrei se nu mai fie primiții a lua moșii în arendă. Cu orășenii pietreni au fost siliți de a lor considerațiune a da jalbă D-lui Ghica pentru a se scdte pe acestu domnu Albu din orașul Piatra, motivându, ca purtarea lui indignesa societatea și compromite numele cetățenilor pietreni. Că totu în timpul D-lui Ghica, acestu domn Albu falsifieindu marca ferului neguțitorului Ali Efendi C0liman0gl.i- a pusu se insereze cu ea plutele de catarguri ce vînduse numi­tului negustoru în măsuri, și pe cari negu­­țitorul le scosese bracu de a nu le primi ast­­fel cu cum era condiția contractului, dar in­troducerea falsificării mărcii descoperite se constata atunci de prefectul Nicu Catargiu— asta­­ si prefectu la Galați a produsu acelui neguțătoru­ turc o enormă pagubă, însă stă­­ruințile a făcutu a nu fi datu pe mâna jus­tiției. Ca Vodă Cuza a confirmații referatulu con­siliului de miniștri ce este publicații in Mo­nitorul oficialil­or. ... din anul 1861 pen­tru darea numitului Albu pe mâna justiției... după acusarea ce i-a făcutu socra lui cu con­simțământul feceorului ei cumnatul lui Albu .I. Lascar Radu pensionarii ,și astă­zii preșe­dinte trib. Numțu, cum­ că a omorîta în bă­taie pe unul din­ copiii lui precum acesta a­­tunci, s’au constatat a do­uă comăsiune supe­­riora a medicilor din Iași presidată de pro­­tomerii cu care crimă de și conține mai multe dosiere voluminose cu antecideratere, dar du­pă osebite mijlocituri ce au avutu locu în ur­mă, induzându favorul D-lui Cuza, a remasu nejudecată. Iar acum în­­ zilele M. S. Carol I numitul Albu e judecatu pentru plastografie ce aru fi făcutu în dosul unui sinetu cu care datorau mare sumă de bani mortului Israilitu Laba Mocal din Petră, faptul este, ca numitul Albu plătindu cinci sute gl. au trecutu în dosul sinetului cinci mii gl., și cându numitul Is­­railitu au fostu de­teptatu de înșălăciunea ce i s’au făcutu, au reclamații tribunalului faptul și au cerutu a fi despăgubită de la Albu cu patru mii cinci sute gi. Măsurile de cercetare ce luase a face Cur­tea de Apel din Jassi, au strâmtoritu pe nu­mitul Albu și s’a pusu la cale a plăti ere­zilor bani prin o polițe ce le-au dacii precum ni-au­­ încredințați­ de acesta chiar însuși <>­­rejii cari au și datu hârtie de înc­i­­erea pro­cesului, ce va face însă ministerul publica pentru capacitatea faptului, noi au putem ști. Amu atinsu aceste puține specii și ne o­­primu aci, căci faptele acestui vestitu doinit suntu așa de multe că aru trebui mai multe volume să le potă cuprinde, poprindu-ne însă sperămu, că aceste puține specii suntu des­tul de Civi­rșitore pentru ca on, d-ni Sena­tori să nu primăscă în parlamentul Senatu­lui pe numitul domn Nicolai Albu, căci ori­ce s’ar fi puté și s’art sili a întimpina în contra acestor fapte,­ ele nu potu anulă ac­tele publice cari suntu de domeniul publicu și cari vorbescu «re­ sine ca factori naturali ai opiniunii publice. George Nicolae, Teodor Vasiliu, Vasile Gheorghiu, Ion Vasiliu, Andrei Nastasiu. Domnule Redactor­­ Ze­rogu se dau­ publicității presenta re­­ație ce facii la respu isul d-lui lancu luim Ilieș : Mu’mi place a tăcea, mi-e­ dragu­ a refuza tot miserul care vrea a se deghiaza sub „sca onestității, nu voiu fi lungu în ros­­osu, pentru că răspunsul din foia Dv. Nr. vine dintr’uă pană meschină, nu merită 3­0 atențiune serifisă din parte’mi, decâtu erea română, „după chipu și asemânare“ i prin tăcere nu vroescu a face pe d-lu i­u lon Andrieși se credă ci m’ași sfii­a me sus și tare opiniunea mea asupra per­iei séle, și mai aiesu că majoritatea om­iliei Iașa n­e negreșitu că va fi cu mine; ,i multe persóne onorabile au fostu si sunt, ta a’mi da notițiuni exacte despre fiptme rârșite în viața privată a onorab. meu isto Basarabian. Mé voiu mărgini numai repunde la punctele înșirate în miserabi­­seu respunsu, și întru câtu dar mă m­­­isce Gogu, acésta su­ numne nu me su­ră de felu, că’mi este data din copilărie lumea cunosce că din tandreța părintescă îtu numitu Gogu, iar un demagog demo­­isatu ca domnia-sa, și în vârsta ca a sa,­­ori destule de vorbita de cronicile pilei, m­alese a lașului care le afirmă. Zice că nu sunt onesti, că nu’mi plătescu toriile, ’i v’oiu respunde, că minte ! Do­­dă este creditul ce posedu, și dovaxc‘a­ IIV -ia plătită mai înainte de ternen cătră dl. t­o și fiul seu. Datoriile drepte le platescu, toriile coțcăresci, închipuite de a mi fursta­­utul prin șarlatanii și malonestitate ca acea etinse de Dl. Andrieș, declar, fără a mé i­a fiice, dar nu plătescu de bon­gre coț­­riile de meserie, și nici sper că justiția a România, și mai alesu în present va d­­­a samă de ast­felu de pretențiuni ne­loiale ne­juste. Deci va vedea dl. Andrieș ca am tema de amenințerile ce mi face, pentru se-și acopere mai onestitatea și coțcăriile b­unu aseminea scut, și educațiunea mea i reține de a pronunția numele adevărații merită.. Dice, că mi-am ascuns averea ca se irescu, îi voiu răspunde, că fără de­ru­lare minte , fiind­ că dacă me-ași fi ascuns crea ce ar fi găsitu­­-sa spre îndesta­­rea unei pretențiuni ne­legale de a aplica chestiuni, îmi mistuim avutul ca și D-sa bonuri și nu găsea nimica. Aceia, ce ars

Next