Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)
1876-04-22 / nr. 31
Noi am adunatu numai pe un an mortalitatea din aceste douăi județe. Dar mortalitatea. In județul Neamț, numai în 2 trimestre precum se vedeau secerații 851 creștini, ea se atribue unor epidemii cari au bintuit câte-va comuni, darii si ace este o curiozitate că chiar sub influența acelor epidemii, totuși poporația jidovilor au crescut cu 103. Voiam se cunoscem mișcarea poporațiunelor din județele Botoșanii și Dorohoiu, care sunt forte copleșite, dar lăsind pe cel fratein sub tăcerea sa, și de,cel al doilea ne putând «la vr’o samă Intru cât nu arată într’un mod sistematicii mișcarea poporațiunei sale după naționalități, vom cita numai din situațiunea sa. „Mortalitatea ce ne arată actele civile, ne „impune datoria a atrage atenția represei„Uțiunei județene spre a avisa la mijlocere „ce va crede mai nimerite, astfelu ca serviciul medical să fie pus în posițiune a constata „cu eficacitate maladiile ce ne decimeda populația.“ Cugetându dar cu durere asupra scăderei poporațiunelor de prin Comunele rurale, unde totdeauna sau pastrat vitalitatea națională, nu putem de câtu a afirma ceia ce de mulți ani se spune în presă și in public că băuturile de prin crâșmele jidovești conținu substanțe vătâmătore sănătății omului. Dacă voim a examina aceste aiegațiuni, ne putem convinge că jidovul lacom de câștiga în prejurul căruia se învârtește totă viața sa, prefacând rachiul pune o cantitate pre mare de apă, și apoi ca sé-i deie tăria pierdută, spune sub nume de picături, vitriola și alte substanțe precum ardei, tutunu, chiper strecurat prin vată și altele. Asemene ,vinaturile sunt prifăcute cu cleiu și câte altele sub nume de dresuri. Ca drumeț sau vînătorii cine va fi beut din rachiul unei prânzi, își póte aduce aminte că în locu de alimentare stomocului au suferitu -o arșiță neastâmpărată. Jidovii între ei se feresc de acastă băutură, căci ei nu consumă decât aceia ce este cușer, care însaumă curat. Dar cine și când au vefiutu vitriol? voru întreba unii? Ne aparatu că nimine pentru, că nici s’au interesatu cineva ar căuta, cei chiemați ași face datoria, nu véd nici jidani pe la crâșme, ei sunt alungați numai pe hârtie, și cercetați numai dacă sunt tot acii vechi sau noi. Astfel comunele rurale sunt căprite de jidanii crâșmari, contra legei, pentru că moșia este a cutărui senatore sau a fi putut, a cutărui alegător, și că jidavul cutare este în sat numai pentru aer curat, celalalt pentru pescarie, și câte de acestea, Crâșmele iarăși nu se pot stârpi pentru că acestea sunt cele altei îmbunătățiri pe care mulți din boerii noștri au căutatu a le face.. " Căci , cea antei ocupație cându cumpĕra vr’o moșie, «nu era decâtu cu jidanul alăturea sĕ. ■caute halașulu celu mai îndemânaticii pentru crâșmă la șleah sau sat. La orice măsuri vor aviza Comitetele.Pir vmanente, și orice cheltueli ar mai face cu serviciurile, fie bine încredințate ca nu vom ave a se făli decât acelea care ținând semn de conștiință vom esecuta legea pentru depărtarea jidovilor de prin sate cu tote băuturile lor vătămătore. O înaltă revizie în acest scop va constata adevărul, și va vede ca lăcomia jidovască atrăgându pe muncitorii la băutură, acesta îl duce la degradare, apoi la miserie și acesta în mormântu. Precum orașele, județele, asia și comunele se pot compara în mișcarea poporațiunei lorj. facă să aceste și se va vede ca în comuna unde crâșmaru este creștin, mortalitatea este mai mică. Un proprietar de tate stima, se stie ca au făcuta acesta, pentru că ei trăindu la masa sa au observata ca prin ținerea crâșmei de catre creștini sau diminuata mortalitatea ce bântuia satul in câțiva ani de-a rândul c.tu au fost orândar jidov. Apoi nu avem destule probe ca în Muntenia unde mai toți crâșmarii sunt creștini, și unde cu destulă viociune chiar femei de țară conduc stabilimente, nu s’au râdicatu nici odiniora asemene acuzări băuturiloru. Observe-se diferența ce există între țuica, rachiul de prune de acolo, și cu acesta din crâșmele jidovești de aice. Dorindu din inimă ca aceste aprecieri Se provoce o întrunire de barbați competenți, (căci mulțumită lui Dfieu avem multe inteleginți medicale.) să studieze sub tote raporturile acesta nenorocită plagă care duce la peire elementul Român. Iar până atunci nu pot decât sé apelez la bunul simțu a tuturor creștinilor sé se ferescá de băuturile ce vinde jidovul. Grigorcea, judecată a prefectului de Bu/eu, a primarului și a agenților lor pentru ilegalitățile comise ’n alegeri. La Senatu s’a alesu cu unanimitate Președinte părintele Mitropolitu Primatu. Adunarea la 16 April s’a deschisa sub președința d-lui C. Brăiloiu. La apelul nominalu răspuns fiendu 78 deputați presenți ședința s’a declarații deschisă. Se dă citire unei petițiuni a d-lui Prim-ministrul generalii Florescu, in cari fiice ca fiindu aiesu senator depune mandatul sen de deputatu, și colegiul se declară vacantu. Din partea d-lui George Cantacuzino aseini e. D. Atanasiu, raporturile de citire raportului seu in care se dice cu D. Dimitrie Bere este deputatul aiesu al col. al IV de Fălciu. Nefiindu nici uă contestațiune D. Bere se proclama deputata. Ne mai fiindu nimicit la ordinea fiiler 1. președinte anunciă a doua ședință pentru a doua(ja, Sâmbătă 1), generalii Gherghei cere amânarea ședinței publice pe Luni fiindu ca nu s’au comunicatu ministerului proiectele de caz in acea zii, și pentru a avea timpii a le studia. Amânarea pentru Luni se încuviințeze. La Cameră s’a datu ministeriului votu de Încredere de 57 deputați și 28 au votatu contra. D. Atanasie Moscoua, datu judecății pentru delicii de pressă, a fostu achitații de juriu. D. Prefectul pliției Bucuresci a arestatu pe toți veritetorii de fare sub protestu ca nu pot vinde fii dre in teatru „măsuri contra ei s’arucere de urgență de „la matura dv. pre ocupațiune.“ Județul Neamțu. Născuți. Morți. Ortodocși. 3,826. 4,013. i Catolici. 50. '73. ' 1874. -Evrei. 475. 444. ) . 3,85 I. 4,530.. Ortodocși. 1,927. 2,747. Jirmy ii Catolici. 36. 65. din 1875 Evrei. 256. 152. •2,2157 2,960 CRONICI INTERNA Senatul sa ocupatu, în cele d’ântăiu țiile după deschiderea sa, cu verificarea titlurilor, în secțiuni. Alegerea d-lui generalu Florescu la Roman a fostu contestată. I. Malaxa a foștu asemine contestatu și s’a otărâtu oă anchetă parlamentară pentru cercetare. D. Alim a fostu contestatu ca supusu grecu fiindu câ uă telegramă din districtul unde a fostu ales, arătă ca d-lui figureze in tote actele ca supusui grecescu. Senatul a decisu asemine darea in finit i. vs. fRINICA _ETJÎ RNA. Se scrie din Berlin, la,23 Aprilie. Trupele serbesci și turcesci se apropie din nou de fruntaria turco-serbă în apropiere de Widdin și Nissa. Din ordinile biuroului de resbel alui Serbiei, toți milițienii treime să stea gata pentru o campanie in străinătate. Cu tote astea se consideră că forte improbabil u cu Serbia va intra în resbel, afară numai dacă va fi atacată de Turcia. Resursele Turciei însă nu suntu de locubite pănă acuma ca să îndemne pe Serbia și pe Munntenegru să opteze pentru unu resbel pe ,facili cându mai potu încă tempori sa cu orecare profitu. « Uusskija Viedomosti” din Moscova, criticându politica orientală a Austriei, conchide astfel cu: «Politica Austriei a fostu clară pentru toți acei ce nu și au inchisu ochii, «de la primul pasu alu intervențiunei «diplomatice în afacerea turco-slavă. Sub «masca pacificărei Austria a cătatu să «ia ’n manile séle frâul insurecțiunei, «spre a trage dintr’insa celu mai mare „profitu posibilii, Rescula Nerzegovinei «dară convenia Austriei multu mai multu, «decâtu ca ea să caute in sinceritate «a stinge locul. Acestă împrejurare a «încuragiat’o pe ea să jace acelu rolul de intervențiune, pe care amu vădut’o „și o vedemu încă până anii jucăndu’mi. «Acum însă politica ei se află pe pragul «estremității, și ’n scurtu avemu să ve«demu, dacă norocul va fi predispusu «s’o favorede până ’n fine, sau că ora «parări póte tocmai în momentulu sui premii ?!" Glas Czernagorca, organu alu guvernului montenegrin, conține iu ultimulu seu Nruă apreciare demnă de remarcații, relativă la ultimele negocieri de la Suttorina. Articolul de fondu consacrații acestei chestiuni face să se observe că numai printr'uuu simțimântu de recunoscință pentru Austria insurgenții s’au depărtatu de la devisa lor: «Libertatea sau mortea.” Condițiunile comunicate generalului de Rodich suntu ultimul cuventu al concesiunilor posibile. De acum va depinde de la puteri și nu deosebi de la Austria a decide dacă negocierile trebue sau nu se remâe nefructuose. Glas Czernagorca, terminându, arătă satisfacțiunea sa de a vede că Turcia, prin faptul armistițiului și a negoțurilor cu insurgenții, recunosce acestora calitatea de beligeranți. Rescula Bosniei—ijice unu corespondentu din Sarajevo.—iea din fii în ții totu mai înspăimăntătore proporțiuni. In partea de susu abia edstu punctu neocupatu de insurgenți, finisării iși indeplinescu și ei misiuneilcu unu zeludemu de o causa mai bună sagitându spiritele din tóte părțile. Unul dintr’rușii fu prins și ucișii țilele aceste de cătră turci. Indignarea și furia turcilor contra șerbilor este atâtu de mare, cum nu s’a mai pomenitu. Autoritățile turcesci nu mai suntu capabile să impedece câtuși de puțina întinderea resculei. Ele nu au nici armată, nici parale. Locuitorii Sarajevei suntu cuprinși d’o adevărată panică, deorece s’a respânditu zgomotul, că emisarii ara fi operându cu mare succesu pănă și ’n centrul Constantinopolei. Intre soldații turci au începută a se manifesta orecari desordine, din causa că nu li se plătesce gagiul. Tóte semnele indică apropiarea supremului pericol! O sorie de la Ragusa, 28 Aprilie, face cunoscuții că trupele insurgente au atacatu o mică parte de turci in apropiere de Gradacz, deasupra orașului Kleck, prin fiéndu 50 de cai milităresci și 370 vite cornute. Ciristo din Roma, care de la venirea ministerialui Depretis a devenitu foc oficiosă, ni spune ca cornitele Andrassy aru fi perdutu orice speranță de a aduce la banii , sfirșitu negociările dintre Turci și insurgenți și cu noui negocieri s’arn Ű deschisu sub auspiciele Rusiei. Acestă scrie forte importantă pare a fi confirmată printr’on telegramă a Agenței ruse in care se duce ca intervențiunea Rusiei a împiedecată uă ruptură intre Portă și Muntenegru și care adaoge ca inițiativa Rusiei este cea mai bună garanție pentru menținerea păcei. Uă depeșă din St.-Petersburg de la 27 Aprilii aduce vestea câ Porta se opune la încheiarea unui armistitiu. Inainte de a depune armele fie și numai pentru câteva mile, amu vrea se’și rădice orecum prestigiul băteiulu pe insurgenți și aprovisionându Nicksidi prin forță. Totă ședința de mercuri, 26 April, a Camerei comunelor din Anglia a fostu consacrată discuțiuunii unei propuneri a D-lui Forsyth, relativă la drepturile politice a femeelor. Deputatul din Marylebona vrea să se acorde dreptul de sufragiu tuturor femeilor nemăritate, care aru întruni condițiunile ce legea eșige de la alegători. Acestă propunere a datu locula uă deschidere forte instructivă. D. John Bright a pronunciatu unu discursu forte remarcabilii combătându cu talentu și autoritate propunerea care, a țsu elut, aru deschide ’n curându femeilor ușele Parlamentului. In fine, propunerea deputatului din Marylebona a fostu respinsă cu 23 voturi contra 152. GEONCl LOCALA . 1 Sf. George). Fiindu patronul armatei și bisericei catedrale din iassi, serviciul divinu se va face mâne cu mare pompă și va asista armata u în garnisonă, musica va intona arii naționale. *** (Spre amintire). La 16 iuniu viitor se împlinescu patru secole, de când Ștefan-cel-Mare se lupta cu Turcii pentru susținerea naționalității și a religiunii patriei séle la Valea-Albă. Credemu cu timpul este forte nimeritu pentru a se celebra’n acea zli o ceremonie religiosă în totă țera spre pomenirea Marelui Domnu și a tuturor fiilor țerei Moldovei a căror ese au înălbitu locul care acum portă numele de Valea-Albă. Sporămu cu confrații noștri se vor asocia cu noi spre a aduce realisarea acestei idei. *** (Internatele). În urma neobositelor stăruinți a „Nuoei Direcție“ în genere și a D-lor T. L. Maiorescu și P. P. Carp în parte pentru desființarea internatelor Statului, mai mulți părinți care’și au copii în acele scóle și mai cu sămnă în internatele de fete suntu forte neliniștiți acei dacă ’și vor mai pute ține copilele acolo și după esamenele anului școlarii 1875—76, termenii fatală când „Junimea“otărîse nimicirea acestor sânte instituțiuni unde și acei lipsiți de mifiile ce se potu bucura de binefacerile instrucțiunii ca și cei bogați. Nu grăbim dar a-i liniști aducându-le la cunoștință ca internatele nu se desființeze și cu copiii lor își vor pute urma regulatu cursurile și în viitor ca și în trecuta. (Representație de bine-facere). Joi, 15 curenta s a datu, în sala teatrului, de Onorari, societate de amatori și amatore representatia în beneficiul Reuniunii Femeilor Române,după programul pe care’luamu publicații în penultimul nostru numeru. Personele care au bine-voitu a juca au fost: Doamele Aglaé Alloux, M. C. Casimir, D-ra M. R. Rosetti și domnii A. T. Ghica, Jules de Rujoux, G. C. Rosetti, T. Aslan și Alexandrescu. Tote rolurile au fostu cât se pote de bine esecutate și publicul, fórte ales dacă nu fórte numerosu, care s’a grăbitu a da concursul seu acestei representațiuni de bine-facere a rămasa încântata, manifestânduși satisfacțiunea prin aplauze frenetice și uă plaie de buchete aruncate pe scenă. Produsul acestei representațiuni se urcă la suma de 2000 lei nuoi. *** (Reintegrare). Aflăm cu plăcere că D. Al. Orescu, ministru de Culte si instrucțiune, a reintegrat pe Dla A. Vizanti în drepturile sale de profesor universitar la catedra de istoria și Literatura Romanilor, post suplinit pănă astăți de dr. Xenopol și Burla. Asemine și d. dr. Anastasie Fătu a fost confirmat ca profesor provisoriu la catedra de științele naturale a Universiasiene. *** (Un destituire ne la locul ei), „Trompetta Carpaților“ reproducând notița nostră relativă la destituirea d-lui Carol Cugler, care a servitu 25 de ani neîntrerupt țerei și orașului, și înlocuirea sa cu un domn Leers, o însoțesce de aceste cuvinte: „Dorescu, actualul ministru al instrucțiunii publice care s’a pusu pe treb și cu atâta energie se repareze relele, produse de noua direcție, creilemu ca va da cetățănilor iașeni reparația cuvenită și’n acestă afacere, reîntegrându pe veteranul funcționaru și părinte al poetei române Matilda Cugler, în postul seu!“ 10 (Calea ferată Iassi Ungheni). Nu ’nțelegemu care a fost scopul pentru care s’au cheltuiții ațâța bani cu construirea acestei linii dacă ea a fostu menită a nu aduce nici unu serviciu publicului. Aicie s’a pusu în circulație vr’uă doue luni, și iată acum unu ami aprópe de când circulația este întreruptă. Rugamii pe cei îndrepții a ne da lămuriri în acesta privință mai ales ca pe cât soimu se făcu cu ea tóte cheltuelile unei linii In esploatare. (Un faptu de necre«titu). Vineri, 9 April curenta, s'a înmormântații, la biserica Sf. Spiridon din Botoșani, soția d-lui N. Iliescu. Sâmbătă ea s’a găsitu desgropata, pradată de tóte hainele pân’ și de cămașă, părul tăetu și pusu înapoi, aruncându-se puțină țelină peste cadavru. Făptuitorii se urmărescu dar nu s’au descoperițu înca. GESTIUNE AGRICOLE. In reglementul asupra griului ce se vinde cu termene pe piața Amsterdamului, s’a înserat o nouă clausă, și care stipuleză acestea: „vor fi excluse predările de grâu alb. Cum nori, acele ale mârei Negre și, de Azor dacă nnii vor avea cel puțin greutatea de 77 jum. „kilo, și dacă vor conține mai multu de 30/U „alte amestecături." Acesta clausa va intra în vigóre de la 1 ianuarie 1877. Acestu fapt este de natură a preocupa forte mult agricultura română. Griul românesc și adesea nu este mai greu decât 60 kilo , din acesta causă dară, piața Amsterdamului de la 1 ianuarie 1877 îi va fi cu desăvârșire închisă pentru predările cu termene, operațiunile cele mai ușitate. Dacă vor imita și alte pere exemplul Amsterdamului, România va fi pusă însă grea posițiune în exportarea și verijarea griului. OBSERVAȚIUNI METFOLOLOGICE. 15 Aprilie 1876. Focșani.—Puțină ploe. R.Serat.—A ploat numai o oră. Tecuci.—Puțină ploe. Berind.—Nor fără ploe. Vaslui.—Idem Giurgiu.—Noros ploe. Brăila.—Vânt, puțină ploe. Huși—N’a ploat. Târgoviște.—Ploe cu furtună. Pitești.—Ploe parțială cu piatră mică. Jiu.—Noros, furtună fără ploe. Călărași.—Furtună mare. C.Lungu.—Ploe, abonieră continue. Craiova.—Vânt, frig fără ploe. Alecsandri ea.—Puțină ploe. Măgurele.—Furtună, puțină ploe. Ismail.—Norș fără ploe. Galați.—Variabil, furtună, séra ploe liniște. Buz,eu.—Puțină ploe cu furtună. Piatra.—Senin. Bacău.—Nor. Vâlcea.—Ploe repede cu furtună. Severin.—Nor, apoi frumos finișce. Ploești.—2 ore ploe în linișce. Roman —Nor, puțină ploe. Botoșani.—Senin finiseit. Tasi.—Secta. Sinaia.—Inimos după amiaz ploe 4 ore. Argeș.—Ploe 3 ore. Bucur.—Puțină bură de plac. Calafat.— variabil, vent, noi. Insertiuni și Reclame Județul Nemțu 1876. Domnule Redactare ! Prin acesta epistolă deschisă vestimii cu profunda respecta pe onorabilii Senatori și îi rugămu in numele țerei, in numele nației nóstre române, a demnitatei parlamentului, a considerațiunei relativă la opiniunea publică și in fine îi rugămu in totu ce țara și nația are datorie a considera indemnității sale din lăuntru și din afară, îi rugămu de a nu primi intrarea in Senatu a individului numita d. Nicolai Albu a iesut de prefectul Rosntovanu senatoru în colegiul al doile. Dar se nu fie primitu pentru ca acestu vestitu domnu Albu fără temere, cum este făcuta de pedepsa legilor, și fără nici o considerație și rușine de lume, au cutezatu se fie autorul celor mai cumplite, mai nelegiuite și mai crâncene fapte. Nu e locul aei a descrie cruzimele înspâimântătore, jafurile și sărăcia ce acestu individu numitu d. Nicolai Albu au pridusu iu satele de munte și de câmpu și anume în ax -A, acele moșii ce au avutu nenorocirea ale ave în arendă, nu e cum amu «fi ali aci locul ale desena și spuindu adevĕrul aici este trebuință, căci totă Moldova le scie precum și toți d-nii Senatori din astă parte a țerei, pentru că s’au vorbitu de ele în mai multe rânduri prin organele oficiale și celelalte de aceia vom spune numai, că foștii domni reglementari Sturza și Ghica ar trebuita în cele din urmă se slobodă poruncile lor publice în foia oficială, ca Nicolai Albu din târgul Pietrei se nu mai fie primiții a lua moșii în arendă. Cu orășenii pietreni au fost siliți de a lor considerațiune a da jalbă D-lui Ghica pentru a se scdte pe acestu domnu Albu din orașul Piatra, motivându, ca purtarea lui indignesa societatea și compromite numele cetățenilor pietreni. Că totu în timpul D-lui Ghica, acestu domn Albu falsifieindu marca ferului neguțitorului Ali Efendi C0liman0gl.i- a pusu se insereze cu ea plutele de catarguri ce vînduse numitului negustoru în măsuri, și pe cari neguțitorul le scosese bracu de a nu le primi astfel cu cum era condiția contractului, dar introducerea falsificării mărcii descoperite se constata atunci de prefectul Nicu Catargiu— asta si prefectu la Galați a produsu acelui neguțătoru turc o enormă pagubă, însă stăruințile a făcutu a nu fi datu pe mâna justiției. Ca Vodă Cuza a confirmații referatulu consiliului de miniștri ce este publicații in Monitorul oficialilor. ... din anul 1861 pentru darea numitului Albu pe mâna justiției... după acusarea ce i-a făcutu socra lui cu consimțământul feceorului ei cumnatul lui Albu .I. Lascar Radu pensionarii ,și astăzii președinte trib. Numțu, cum că a omorîta în bătaie pe unul din copiii lui precum acesta atunci, s’au constatat a două comăsiune superiora a medicilor din Iași presidată de protomerii cu care crimă de și conține mai multe dosiere voluminose cu antecideratere, dar după osebite mijlocituri ce au avutu locu în urmă, induzându favorul D-lui Cuza, a remasu nejudecată. Iar acum în zilele M. S. Carol I numitul Albu e judecatu pentru plastografie ce aru fi făcutu în dosul unui sinetu cu care datorau mare sumă de bani mortului Israilitu Laba Mocal din Petră, faptul este, ca numitul Albu plătindu cinci sute gl. au trecutu în dosul sinetului cinci mii gl., și cându numitul Israilitu au fostu deteptatu de înșălăciunea ce i s’au făcutu, au reclamații tribunalului faptul și au cerutu a fi despăgubită de la Albu cu patru mii cinci sute gi. Măsurile de cercetare ce luase a face Curtea de Apel din Jassi, au strâmtoritu pe numitul Albu și s’a pusu la cale a plăti erezilor bani prin o polițe ce le-au dacii precum ni-au încredințați de acesta chiar însuși <>rejii cari au și datu hârtie de încierea procesului, ce va face însă ministerul publica pentru capacitatea faptului, noi au putem ști. Amu atinsu aceste puține specii și ne oprimu aci, căci faptele acestui vestitu doinit suntu așa de multe că aru trebui mai multe volume să le potă cuprinde, poprindu-ne însă sperămu, că aceste puține specii suntu destul de Civirșitore pentru ca on, d-ni Senatori să nu primăscă în parlamentul Senatului pe numitul domn Nicolai Albu, căci orice s’ar fi puté și s’art sili a întimpina în contra acestor fapte, ele nu potu anulă actele publice cari suntu de domeniul publicu și cari vorbescu «re sine ca factori naturali ai opiniunii publice. George Nicolae, Teodor Vasiliu, Vasile Gheorghiu, Ion Vasiliu, Andrei Nastasiu. Domnule Redactor Zerogu se dau publicității presenta reație ce facii la respu isul d-lui lancu luim Ilieș : Mu’mi place a tăcea, mi-e dragu a refuza tot miserul care vrea a se deghiaza sub „sca onestității, nu voiu fi lungu în rososu, pentru că răspunsul din foia Dv. Nr. vine dintr’uă pană meschină, nu merită 30 atențiune serifisă din parte’mi, decâtu erea română, „după chipu și asemânare“ i prin tăcere nu vroescu a face pe d-lu iu lon Andrieși se credă ci m’ași sfiia me sus și tare opiniunea mea asupra periei séle, și mai aiesu că majoritatea omiliei Iașa ne negreșitu că va fi cu mine; ,i multe persóne onorabile au fostu si sunt, ta a’mi da notițiuni exacte despre fiptme rârșite în viața privată a onorab. meu isto Basarabian. Mé voiu mărgini numai repunde la punctele înșirate în miserabiseu respunsu, și întru câtu dar mă misce Gogu, acésta su numne nu me sură de felu, că’mi este data din copilărie lumea cunosce că din tandreța părintescă îtu numitu Gogu, iar un demagog demoisatu ca domnia-sa, și în vârsta ca a sa,ori destule de vorbita de cronicile pilei, malese a lașului care le afirmă. Zice că nu sunt onesti, că nu’mi plătescu toriile, ’i v’oiu respunde, că minte ! Dodă este creditul ce posedu, și dovaxc‘a IIV -ia plătită mai înainte de ternen cătră dl. to și fiul seu. Datoriile drepte le platescu, toriile coțcăresci, închipuite de a mi furstautul prin șarlatanii și malonestitate ca acea etinse de Dl. Andrieș, declar, fără a mé ia fiice, dar nu plătescu de bongre coțriile de meserie, și nici sper că justiția a România, și mai alesu în present va da samă de astfelu de pretențiuni neloiale nejuste. Deci va vedea dl. Andrieș ca am tema de amenințerile ce mi face, pentru se-și acopere mai onestitatea și coțcăriile bunu aseminea scut, și educațiunea mea i reține de a pronunția numele adevărații merită.. Dice, că mi-am ascuns averea ca se irescu, îi voiu răspunde, că fără derulare minte , fiind că dacă me-ași fi ascuns crea ce ar fi găsitu-sa spre îndestarea unei pretențiuni nelegale de a aplica chestiuni, îmi mistuim avutul ca și D-sa bonuri și nu găsea nimica. Aceia, ce ars