Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-07-04 / nr. 51
f i Anul al IV-lea No. 51. Preciul abonamentelor VI -I A SSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 bOCIRI LOCALE , 1 fr. Epistole nefrancate nu se primescu. Unu Mr. 30 bani. IASSI, Duminică 4 Iulie 1871iecare Joia și Duminica Prectul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag In 30 b. Pasr IV 20 b. Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la D. Adam negociant-commissionnaire Careffour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsrashsplata Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Sollerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPBIETAR SI REDACTOR TH.BÄLÄSSÄN. Unu j¥r. 30 bani. Eedactiunea si A.dm.h*istratiunea se află la TIpogrAfia TURAL^SS^U __________________________________________________________________CALENDARUL SEPTEM ANEI- --------------------------------------------------------------------------------------------STIL VECI PIUA ! PATRONUL PILEI xrrorr rT ~ —?——--------------------— ——~—-- ■ ••--v.- - iulie. ” Li.l - PATRONUL PILEI Răs. Soar. Apusul Sor. 5 Luni 1 Iuia An.!îei al lfc01nul Patrar din urmă. La 4 1 ® Duminică A. 6 Mai . 7 6 Marți Our! Par! SisÓ^cel mare“ A” ^ Iulie 9 ore 15 min. dim. . k’g1.. • i*.*íf«80l 4 9i 7 40 8 Jo“1 SL MMMttCí Sopie§1 ^ Th0“a C ° timp ploi °* * vânt 09* «J focuri Aurela 1 33 l 39 9 Vineri Sf. Ierom Pangratiui 01 . • 5le.. . . 4 5k 7 <1* _12_“Ü__«>■““» ■’ - Sa» sva...________1 a s 4 Domnilor abonați, O datorie de consciință de mie forte plăcută se face ca prin organul acestui diar. CURIERUL foca intereselor generale se va arăt adâncele nmlțemiri și sincera recunoscință ce am cătră Domniile-vostre, pentru tot concursul ce mi-ați dat. Acestă gratitudine o fac și cătră acei ani, carii cu penele lor mi-au onorat paginile acestui diar modest. Crescut de mic în tipografie, în acesta oficină mare de lumină și cultură a poporului, am zis, bine și frumos este a mânca pânea vieții prin mijlocul acestei munci; și am muncit duprecum cunoșteți, și cu internimil sprijin al l|-vóstre, și tot odată cu ajutoriul lui iluamediu, astăzi am ajus a fi de sine proprietarii al unei tipografii înzestrată, cu o mașină none de rotațiune, sistema cea mai nouă din Viena, cum și cu un asortimentu tipografic de litere complecții. Nu me pot felicita mai antei pe mine pentru o asemene reușită, întru cât simțesc imperiósa datorie cătră dv. pe care cu vie plăcere o și împlinesc mulțumindu-ne. Sunt patru ani de când erau acest diar, și sem că dacă în tipărirea lui a lăsat mult de dorit, îngăduința D-vóstre a fost cu atâta mai mare, și sub acesta scut binecuvântat pot acuma se veric: „V’am dat un diar reu imprimații, deși forte regulat; ve voiu da un diar bine imprimatu și tot așa de regulații; formatul de mai ’nainte l’am mărit cu o a treia parte, prețul înse remâne acel vechiu neurcat.” Redacțiunea se va îngriji a da publicitatei cât mai curând, tot ce e mai important din cele din năuntrul terei, precum și cele de din afară, din lume. Fostul zeram, apoi administrator, directorii, antreprenor și astăzi proprietar tipograf, din nou mulțumindu-ve, vé salută din inimă, și se recomandă bunei voințe cu care mai favoratul TEODOR ISALASSAN. Zorile și amurgul unei dile. A trecut Mann, luna florile care încânta privirile și îmbalsama aerul c<u profumul lor; a urmatu Iuniu, luna cu prinosele fructelor, sesonulu cel frumos al iudelor, și România vitrâgă ș’a deschis grădinile sale dintr’un capăt la altul al țerei, și copii ri copile și juni și june de pe băncile seolelor, ale acestor grădini pururea inverdite, au espus rudele lor; și părinți și cetățeni mai mult sau mai puțin au alergat sa’și bucure inima, se'și desfăteze sufletul privindu’și dragii copilași. Ce serbătore iMreță ce spectacol bogat de atâtea speranțe, în care viitorul națiune s’arată cu zorile unei fericiri pe ceriul patriei nóstre! Salutare vouă scolelor, salutare voue învețe ceilor bucnst al învățământului, mumei și progresului pregătitor de mărirea Viitorului nostru! Mai două septemâni și mai bine sau ținut epsilmenile și în acstelle Mă, îngrijire nu se vedea întipărită pe fețele școlarilor, câtă preocupare, câtă silință, câtă labore nan umplut de sudare frunțile ce aveu în curând a fi împodobite cu cununi de merit! Și au sosit dilele de împărțirea premiilor, și aceste dile în adeversuri dile de serbători, dile de o bucurie generală; fiii și părinții, cetățenii și cetatea cea mare, România, sa îmbrăcat în strae de serbătoare; straiele s’au vâjUit cu trierate de mulțimea copiilor și copilelor, unii cu străițile cele mai curate, altele în rochițele lor albe cu e șarpe de diferite colore, o grădină întregă, și un mosaic de tot cel mai fraged și candid din genul omenesc, se mișca navitând și grupându-se în localurile, în templurile unde petrecuse un an de studiu, și unde avea a fi răsplătite de mama patriei Salele de împărțire a premiilor împodobite, restrângau și ele aerul lor de serbătore asupra tinerimei; verduță și flori, festene și medalione simbolice adorn au murii, în a cărora mijloc s’au strigat rând pe rând meritul și s’a încununat fruntea. Era silința la carte ce se remunera prin premiu de cărți și cununi; era silința la lucrul de mână al fetelor care se remunera prin articule relative la el; era lucrul seotelor de măestrii care se remunera prin instrumente necesarii acestei munci oneste. Și nici odată și nici într’un spectacul, ca în sala de premii cununa de verduță și flori nu s’a vâslut și nici că se pote mai bine vide stând și mai frumos împodobind fruntea junimei, tâmpla cea candidă ca și sufletul și inima ei. Fanfarele la chemarea meritului salutau acest nume c’m întreitu strigătu sgomotosu; ochii mulțimei se alintau cu lăcomie asupra copilului sau copilei, junelui sau junei, și inima nimănui nu bătea mai tare decât acea a părinților, a cărora drage ființe se premieau. O inimă înse mai mare, o inimă mai duiosă, dară nevedută bătea cu mai mare căldură, cu mai mare foc; acesta deși nevâdută era pretutindenea în aceste zlile, căci era inima patriei nóstre! Și am priviții și eu acestă sărbătore, căci mai ’nainte asistasem la misteriile ei, la esamenile generale ale unei școli ce se făcuseră, și bucuria și speranța pare că mi-a adaogit încă dile de viață. Am privit ființile aceste inocente, acest vis de tinereță a omului alergând pe calea vieței în viitorul necunoscut, dară cred că cursa lui va fi cu mult mai um 0ră, când e condusă de facla învețemântului și educațiunei; și în inimă me-am d,-». Fericirea ta o scumpă patrie este luminarea fiilor tei! Mărirea ta o națiune, este amorul cel sacru și virtutea civică ce va avea pentru tine poporul tem Rece scule primare de băeți. 8 scule primare de foto, g gimnasii de băeți. 2 gimnasii de (* 1 . n A------ 1 .„'i* lütt?. ÜIA70«, vim uterbiui boliiiuii, i. cuuia tehnică de mașini agricole, 1 scolă de meserii a comunei, 1 scolă militară, tote aceste scoli publice, apoi 2 mari internate. Institut academic, Liceul nou și mai multe pensionate de băeți și fete din municipiul nostru au dat contingenta lor la splendarea serbărir ii care se făcu în diferite localități și dile, tote dile frumóse, tóte dile pline de mângâere și dulce speranțe. Scala centrală în care s’a distribuitii premiile pentru tóte scólele de fete în 80 Iuniu, pe lângă serbarea lilei presenta și o adevarată desposițiune a lucrului de mână de pe la tóte sculele primare și secondare de fete; numerul bucăților de diferit lucru ajungea la 1000, presentând o varietate bogată și alesă de tot ce depinde de mâna și gustul acestui sens în trebuințele casnice. D-na Maori directora stabilimentului central prin îngrijirea sa probată, și au atras none simpatii din partea publicului. Le eșim, se trecem din acestă grădină unde profumul florilor nu îmbată viața, se eșim cu npilțemire, dar încotro ni vom îndrepta pașii fi.. Colo pe cazarea vieței. Și fliea încă nu trecusă și sub impresiunile cele mari ale sărbătorei, sufletulu căta un cercai mai larg, un orizont mai spațios și liber spre a respira aerul bucuriei de care era atât de plin. Alergăm la un amic și cu el ne îndrumărămu spre partea de amețit a orașului; am trecut bariera și suflăm costa pitorască a dalului Gălăței; o Domne ce frumuseță! ce panoramă! ce tablou fermecătoriu se desfășură naintea ochilor noștri: era lașul tăbărât și parea ca genunchet naintea nostre, era politia pe care o lăsasăm obosită de sărbătore,