Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-11-25 / nr. 92

*K­OURIERUL 3 incheete intre Portă și­­ puterile garante. El va fi representantele puterei supreme și va fi interme­­diatorul între guvernul provințial cu cel central, având dreptul a întrebuința puterea armată pentru susținerea ordinei publice. De guvernatorul general va fi atașată o adunare compusă din delegații can­­tonelor, aleși, după confesiunea majorității. Adunarea va ține ședință odată pe lună și anume in acela oraș care va fi reședința guvernatorului general; ea se va ocupa cu tote chestiunile reclamate de in­teresele provinției; ea va alege pe lângă acesta un comitet permanent, care împreună cu representan­­ții diferitelor confesiuni, va servi guvernatorului general ca consiliu administrativ. Adunarea națională va pute introduce modifi­cări în aceste, însă cu sancționarea Porții și în­cuviințarea puterilor garante. Justiția se va mănui de­o­cam­dată de mudicul și consiliul seu, având ca tribunalele să serve ca curți de apel.—Con­flictele interne a diferitelor culte se vor resolvi de tribunalele spirituale, iar tote cele­lalte vor veni înaintea tribunalelor comunale, a căror membri— creștini sau musulmani— vor decide conform cu «Codul otoman.”— In tote locurile principale se vor înființa tribunale civile și criminale de întâia instanță Jumătatea din numărul membrilor de tribunale se vor numi de guvernatorul general din candidații propuși de cantone, iar cea­laltă jumătate se va a­­lege de Adunarea din candidații propuși de guver­natorul general. Termenul de funcționare a unui membru se fixăză de­o­camdată pe un an, se va pute prelungi însă pănă pe urei ani. Președintele și membrii curților de apel se vor numi de Portă sub încuviințarea puterilor garante. Limba oficială a provinției va ;ß cea bulgară, iar în ca­ntonele mixte au­ ambele limbe (cea bulgară și turcă) aceleaș drepturi. Bisericele, djamiile, școlele, spita­lurile etc. etc. remân in posesiunea neschimbată a proprietarilor lor actuali. Libertatea tuturor culte și a învățământului public va fi condițiunea fun­damentală. Veniturile guvernului turc în dijme și alte taxe se vor fixa înainte pe timpu de cinci ani după analogia cifrelor medie eșite din ultimii d­ece ani. Adunarea provințială impărțește suma dărilor asupra diferitelor cantone, dar aceste fixăză modul perceperei lor. Aceste dări—după acoperirea chel­­tuelilor administrației și justiției—se vor debursa la Ban­ca otomană, având a servi pentru liquidarea datoriilor statului. Trubele otom­ane vor în forturi și numai în acele locuri, care sunt de­semnate de Portă și puterile străine. Pentru men­ținerea ordinei se va înființa o gardă națională, în care creștinii vor ave ofițeri creștini, iar turcii, ofițeri turci, toți însă se vor bucura de drepturi egale.­­Comandantul suprem a gardei naționale este guvernatorul general. Acest proect se va representa conferenței de Ignatieff, cu propunerea ca pentru realizarea lui să se încuviințeze ocupațiunea militară a Bulgariei și înființarea unei comisiuni mixte. Ministrul Dufaure a demisionat, din causa că majorității în cameră. Următoarele state a anunțat deja în mod oficial participarea lor la esposițiunea universală din Paris în anul 1878: Anglia, Rusia, Italia, Olanda, Da­nemarca, Suedia, Portugalia, Grecia, Tunis, Ecua­dor, Statele Unite din Columbia, Venezuela, Chile, Siam, și Republica Liberia. Lipsesc dară pănă a­­cuma declarațiunile oficiale a Germaniei, Austro- Ungariei, Sincezei, Belgiei, Spaniei, Turciei, Ser­biei, României, Egipetului, Persiei, Statelor Unite din America de nord, Brasiliei, Perului, Chinei, Japoniei etc. Principele Bismark­a­­lis, la un prânz parlamen­tar, că nu trebue încă a despera de menținerea pă­cii, dar dacă va isbucni resbelul între Rusia și Tur­cia, precum se pare, ele vor obosi însă după cât­va timp. Atunci Germania va putea se mijlocască cu mai mult succes. A da în momentele de față con­­silie Rusiei, ar fi supărător. Principele Bismark speră, că Anglia nu va face resbel pe față cu Rusia, ci cel mult în mod oficios, precum a făcut Rusia în Serbia. Dacă Austria va fi zărită în resbel și dacă s’ar ivi pericole privitore la existența sa, va fi de da­toria Germaniei să garanteze existența ei, precum și acea a hartei geografice actuale în genere. Ger­mania î și va arăta atunci totă desinteresarea. Cu tote acestea, Austria are mai multe forțe de viață decât se crede. Principele Bismark fl­ce, că a ob­servat acestea și marchizului Salisbury. Acesta s’ar putea vedea dacă imperatul Austriei s’ar adresa câtre poporele sale în niște împrejurări date. Uă telegramă din Atena nu aduce scirea, că înalta Curte prin decisiunea sa declară pe foștii miniștri culpabili de violarea Constituțiunei, crima însă ne­fiindu prevăzută de Codicele penale, ea înfinge nu­mai unu blamu moralu. L’Ordis de­feauilli & anșatei rue. Jf. JLrmata d­e Sud. Comandantul armatei:­­Murele duce Nicolae Ni­­colaevici senior. Șeful statului. Adjutantul general Nepokorszitzky. Adlatus : gen. maiorul Levicky. Cancelarul stat. gen.: Consilierul de stat Sch­ubert. Adlatus cancelarului: Consilierul de stat: Stefan. Șeful artileriei: Prințul Massalskij. Adlatus : gen. maiorul Adamovici. Șeful de ingineri: gen. maiorul Depp. Inspect. spitalelor : gen. maiorul Kossinsky. Adlatus inspect: spital.: Colon. Wichszeff. Intendentul armatei: Consil. de stat Ahrens. Adjunct.: Cons. de stat Levkovicz. Atamanul cazacilor: Loc. gen. Fomin. Inspectorul medicament.: Dr. med. Prisselkoff. Șeful direct. de comunicație : Loc. gen. Katalej. Adiatul lui: gen. maiorul Stolzenwald. Directori poșt. și a telegraf.: gen. maior. Stahl. Adiatul lui: gen. maior. Kanahich. Șef. justiției milit.: Procur. I. D. Achszarumoff. Pentru detașarea la comisiuni speciale : Loc. gen. Skobeleff și gen. maiorul Hall. Corpul al 8-lea de armată. Comandant gen. Radetzky, șef ștabului: Dimi­­trowski, șef artileriei: gen. maiorul Ievreinoff, med. șef: I­I. Karjakin. Divisiunea 9 de infanterie. Comandant: Prințul Swyatoplek-Mirskij. 1. Brig., Reg. 33 Zelec, reg. 34 Siewsk, 2 brig. , reg. 35 Briansk, reg. 36 Orel. 0 Brig. de artilerie pedestră. Divisiunea 14 de afe*­ir­ie. Comand. gen. ma­iorul Dragomiroff. 1­e­g. 53 Volhinia, reg. 54 Minsk. 2 brig., re­adolia, reg. 56 Zy­tomir, brig. 14 de ar­deșiră. Di­isiunea 8 de cai 1 Brig., reg. 6 de Dragoni Astrah­an, reg. : ulani Woznessensk. 2 Brig., reg. 8 de husari Lubny, reg. 8 de cazaci de la Don. O baterie calare de 4 funzi și alta a cazacilor. Corpul al 9-lea. Comand. Loc. gen. Baron Kriidener III, șef sta­bului : Sznitnikoff, șef. artileriei: gen. maiorul Ka­­latszef, medic șef: Dr. Dubinsky. Divisiunea 5 de infanterie. Loc. gen. Szilder- Szulder. 1 Brig.: reg. 17 Archangelogorod, reg. 18 Wologda. 2 Brig.: reg. 19 Kostroma, reg. 20 Galiș, brig. 5 de artil. pedestră. Divisiunea 81 de infanterie. Loc. gen. Wella­­minoff, 1 Brig., reg. 121 Penza, reg. 122 Tam­­bow. 2 Brig., reg. 123 Kozlow, reg. 124 Voro­­nez, brig. 31 de artil. pedestră. Diviziunea 9 de cavalerie. Gen. Loszkareff III. 1 brig., reg. 9 de dragoni Kazan, reg. 9 de ulani Bug. 2 brig., reg. 9 de husari Kiev, reg. 9 de cazaci de la Don. O baterie regulară și alta de ca­zaci călări. Corpul al 11-lea. Comand. Loc. gen. Prinț. Szahowsky, șef stabu­lui : Col. Biskupskij, șef artil.­ gen. maiorul Fi­­limonoff, medic-șef: Dr. Radakoff. Diviziunea 11 de infanterie. Loc. gen. Krapo­­vitzky. 1 Brig.: reg. 41 Segelinsk^ reg. 42 lakú­tok. 2 brig.: reg. 43 Ochotsk, reg. 44 Kamtszatka, brig. 11 de artil. Divisiunea 32 de infanterie. Gen. maiorul Aller. 1 Brig.: reg. 125 Kursk, reg. 126 Rylsk, 2 brig, reg. 127 Putinei, reg. 128 Stari-Oșkol, brig. 32 de art. pedestră. Divisiunea 11 de cavalerie. 1 Brig., reg. 11 de dragoni Riga, reg. 11 de ulani Dugujev, 2 brig, reg. 11 Isjum, reg. 11 de cazaci de la Don, o ba­terie regulară și alta de cazaci călări. Corpul al 12-lea. Comand. Loc. gen. Wainowsky, șef stab. Duk­­massoff, șef artileriei gen. Nejeloff, medic șef: Dr. T AnrAnAXiTCiLi Divisiunea 12 de infanterie. Leg. gen. Barou Firsk. 1 Brig. , reg. 45 Azov, reg. 46 Dnipru. 2 brig. reg. 47 Ucraină, reg. 48 Odessa, brig. 12 de artil. pedestră. Divisiunea 33 de infanterie. Com. Timotejeff. 1 brig. reg. 129 Basarabia, reg. 130 Cherson. 2 br. reg. 131 Tiraspol, reg. 132 Bender, brig. 33 de artilerie pedestră. Divisiunea 12 de cavalerie. 1 brig.; reg. 12 de dragoni Starodul, reg. 12 de ulani Bjelgorod. 2 brig.­ reg. 12 de husari Achtyrko, reg. 12 de ca­­zaci de la Don. O baterie regulară și alta de ca­zaci călări. Afară de acesta suntu atașate de comanda ar­matei : brig. 3 de vânători, bat. 9, 10, 11 și 12 de ven., brig. 4 de ven., batal. 13, 14, 15 și 1S de ven., fiecare brig. a 830 omeni, în total 3320 omeni, brigada 3 de sappeuri constând din bat. 5 și 6 de sappeuri, semibatal. 5 și 6 de pontonieri, bat. de rezervă 3 de sappeuri, parcul de ge­niu 2 de a­­sediu, parcul de geniu 2 de câmp și parcul 5 și 6 de telegr. de câmp. Sub comanda armatei stă apoi­ parcul de telegraf de câmp a corpului de gardă și mai multe companii de marină. Fiecare divisiune de infanterie numera 16 bat. cu 15,757 omeni. Fiecare brig. de artil. pedestră numeră 6 bate­rii a 8 tunuri, 3 baterii cu tunuri de 4 funți, și 3 baterii de 9 funți, total 48 tunuri. Fiecare reg. regular de cavalerie are 616 călă­reți, fiecare reg. de cazaci de la Don are 912 călăreți. Prin urmare numeră fiecare divisiune de cava­lerie 2760 călăreți și 2 bat. cu 12 tunuri de 4 funți. Un corp de armată constă dată din 31514 o­­meni infanterie, 2760 călăreți și 108 tunuri. Efectivul armatei de sud, patru corpuri 126056 infanteriști, două brigăzi de vânători 6640 vânători, total 132,696 infanteriști, 11,040 călăreți, 432 tunuri. (Va urma.) Societatea­ imperială pentru progresul marinei a început a deschide liste de subscripțiuni și adu­nă sume enorme de bani pentru cumpărarea în America a unui immer mare de corăbii de priză. Aceste corăbii se cumpară cu scop de a prinde cu ele corăbii engleze de comerciu, în caz că Rusia se va complica în un resboi cu Anglia. Corăbiile prinse devin apoi proprietatea societății de care a­­parține oasume­ulul yi­mci. Așa­dar se prepară Ru­sia nu numai contra Turciei dar și contra Marii Britaniei, a cărei flotă comercială, împrăștiată în lu­mea întregă, va ave­a suferi forte mult.­­ Vănzarea de aur de câtre Banca imperială rusă, au adus tesaurului statului un profit curat de 16 milione ruble, căci aurul, din causa urcării prețu­lui, a fost cu mult mai scump vândut de cum a fost cumpărat acuma cu câți­va ani înainte. Din suma totală a aurului vândut în străinătate, s-au cheltuit 27 mil. ruble numai cu achitarea unor comenzi din afară. Trenuri numerose plecă din St. Petersburg, du­când pentru armata activă tot felul de proviant, și îmbrăcăminte de iarnă. Nimica n’a rămas neuitat și nici­odată pate n’a fost o armată mai bine ad­­justată pentru un resboi de iarnă, ca armata de sud. Societăți Mantropice de daune pentru căutarea bolnavilor și răniților se formeză peste tot locul, iar comunele precum și societățile private s-au în­­datorit a îngriji de familiile rezerviștilor acelora, cari se duc în război. Trupele marine plecară în număr mare la ar­mata de Sud, unde au sosit deja la Chișinău o parte din ele sub foc. căpitanul Tudec în număr de 340 omeni. Misiunea trupelor marine de la armata de Sud va fi, a da ajutorul lor la efectuarea trece­­rei peste­ Dunăre a trupelor rusești. Gazetta de Colonia elamineze, într’unu articula forte interesantu, ceea ce s’aru întâmpla, dacă Ru­sia, dându urmare amenințărilor séle, aru declara resbelu Turciei. Este evident, ca resbelul aru isbucni în același timpu în Europa și în Asia. Operațiunile din Asia n’aru avea de câtu­nă importanță secondară. Prima etapă a trupelor ruseșci aru fi naturalminte iarna. România s’aru alia probabil minte cu Rusia; în tot cazul ea nu se va opune la trecerea trupelor Tza­­rului. Mersul trupelor năvălitore va acoperi dar totă partea Dunărei, cuprinsă între Widdin și ma­i rea. Cu tote aceste Rusia nu posedă unu numero

Next