Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-08-05 / nr. 60
2 CU EIERUL fi ma dârei in judecată, spre a usa negreșitu de drepturile instructorilor, luarea de deposiții, punere în prevenții ine érte! N’aim fi credutu nici odată se mergă ,pănă acolo. Ni se spune că s’au găsitu omeni de dreptu în Cameră care se susție o așa enormitate, servindu-Se cu, pre care nenorocite și eronate precedente din Europa, petrecute chiar acelea în stări anormale și care nu au fostu mai puținu blamate de sclință. Ceva și mai gravu, confrații noștri de la „Românul" Poescu a justificată așa decisiune. ve Maioriteiu: Suntemu într’o stare normală sau in stare de revoluțiune ori lovitură de Statu, cându legi nu există ? Dacă suntemu în stare anormală, atunci la ce ’i a mai datu în judecată pe miniștri? Camera se’i fi judecatu și decapitatu. Dar atunci s’o anuncie celu puținu ca se scie lumea la ce să se aștepte. Dacă suntemu într’o stare normală ce însemneză acestu votu care violeză Constituția, faptu ce tocmai Camera, impută celor pe cari’i dă în judecată? Noi credemu că a demonstra acestu adevăr este a presupune pré puținu luminați pe lectorii noștri, cu tote acestea fiind că o Cameră a făcut’o, s’a credutu în dreptu a deveni acusătore și instructóre se’lu discutămu și noi. Să știe de totă lumea cu idee de legi că punerea în mișcare a unei acțiuni și instruirea causei suntu două lucruri cu totul distincte. Același persona nu se póte întruni. Instrucțiunea e de două feluri prealabilă, care e și secretă și definitivă cu forță probantă care e orală. Cea d’ântăiu servă a pune in posiție pe celu cu dreptu de a da în judecată ca să se convingă dacă trebue datu judecății sĕu nu, celu în cestiune și nimicu mai multu, ea nu servă celeilalte instrucțiuni decât ca simple ransignimente. Odată datu in judecată inculpatul misiunea celor cari au pronunțatu darea în judecată inceteze și începe a tribunalului care are se judece. Elu singuru are dreptul și datoria a reface instrucțiunea și a aduna probele ce i s’ar invoca spre a’și forma convingerea și hotărî. Acestea suntu lucruri espresu prevăzute de lege și supuse la sancțiuni pentru cazurile ordinare. Câtu pentru acesta nefiindu nici o lege care se deroge de la dreptul comun, a se proceda altfeliu este a se comite o violare a Constituțiunii care nu permite asemeni derogări ci le probă prin articol espresu. In specie Camera a luatu în conuererație propunerea de dare în judecată și a începutu instrucțiunea prealabilă prin delegații sei cari ’și au terminatu misiunea. Camera în urma raportului înainte de darea în judecată prin analogie (cu tote că în materii penale prin analogie nu se póte procede dar în fine) celu multu atunci totu s’ar mai fi pututu induce în erore a crede, că aru fi avutu dreptul a mai face și alte acte de instrucție și a lua și orecare măsuri de asigurare în contra personelor sau averiloru. După ce s’a pronunțatu însă prin darea în judecată, singurul dreptu ce-i dă articolul 101 din Constituțiune ea era desesinată și nu mai pură decât se desvolte și susție asusațiunea prin delegați sau procurori, iar instrucțiunea definitivă, publică și orală, să se facă de casațiune. Ce instrucțiune aru fi aceea după darea în judecată și ce scop aru mai avea ea cându aru trebui să se repete oralu și publicu de casațiune spre a’și forma convingerea. Ce credință în justiție aru puteave chiar probele ce aru face asemeni instructori ad-hoc și necompetinți ? După ce procedură aru urma Camera ? Cum aru aduce ea martorii ? Cumu le-aru lua jurământul ? Cum aru ști judecătorii de la Casație ce mină au făcutu martorii? Cum’și aru forma ei convingerea? Dar în fine, pentru ce Camera a voitu a’și însuși acestu dreptu alu Casațiunei ? S’a temutu că Casațiunea va fi parțială ? La ce ’i-a mai datu atunci în judecata ei pe miniștri. Nu vede Camera că prin acestu actu a denotatu pasiune și prin urmare parțialitate și astfel cu cu atâtu mai multu nu aru fi trebuitu nici să’i pară rău că nu ave unu așa dreptu ? Trebuia să se lase Casației să’și facă datoria. Dar votul s’a datu. Ce e de făcutu? Ori Camera să se deszică, ori ministerul să consilieze pe Domnitoru a o disolva și a aduce alta care să repare acastă gravă erore constituțională.—Iată părerea nostră. Cu multă durere furămu nevoiți a constata aceste triste adevăruri dar ce să facemu ne-amu impusu sarcina de a fi imparțiali și cată să voimu adevărul chiaru cându elu ne-amu frige. DAREA IN JUDECATĂ MINISTERIMtI CATARGistI ANT X E CORESPONDENȚA SECRETĂ TELEGRAFICĂ. în operațiunile electorale. G Urmare. Berind 24 Martu 1876. D-lui ministru Lahovari. Permiteți d-le ministre, se ve comunica că conduita procurorelui actuale de Tutova nu este sigură că, la unu casu seriosu aru fi de bună-credință, umblă după popolaritate, fiinduruditu cu cei mai mari adversari ai guvernului, influințatu de ei, caută a lovi în prestigiul guvernului. Ve rogu să bine-voiți, d-le ministre, în interesul serviciului, ordinei și liniștei, să trămitiți unu altul care veți crede; nanul, transferați pe acesta de rea-credință. Giurgea. 26 Martie 1876. Nota confidențială d-lui Giurgea, prefect Beriad. Arătați d-lui Iordache Iamandi că Strat, nefiindu în țară, nu póte se i de nici unu respunsu la depeșa d-sale. Arătați’mi ce mai aveți de făcutu pentru alegeri și cine suntu candidații cari credeți se aibă majoritate. Ministru. L. Catargi. 21 Martie, 1876. D-lui Lascar Catargi. Posturile ce v’am solicitatu și de care este neaparatu trebuință suntu, d’a se numi advocatu publicu d. Iorgu Cociu, doctor în dreptu, fost jude instructor, persona forte onestă și proprietar. Advocatul publicii actuale d. Tocilescu, deși este destul de onestu și capabile, însă fiindu de peste Milcovu, dorește singur a fi permutații în România de dincolo de Milcov. De asemenea verogu a se numi tânărul George Botezu proprietar, doctor în dreptu de la Bruxelles, suptstitutui de procurare în lopul d-lui N. Doicescu, incapabile cu desevârșire, nefiindu în stare niciuădată d’a lua conclusiuni fără a cade în ridicol. Prefectul C. Teleman, 21 Marty, 1876. Notă confidențială d-lui maior Teleman. Huși ! Regreta că Lascar Rosetti nu primesce. Avem nevoie de senatori cu influință și greutate și totu-d’uădată bărbați cari se potă vorbi în Senatu, căutați prin urmare candidați cu astufelu de calități. Dacă d-vostră garantați pentru personele ce-mi recomendați, eu nu le respingiri" Ministru, L. Catargi, 21 Martiu, 1876. D-lui Lascar Catargi, prim-ministru După înțelegerile ce am avutu cu alegătorii, candidații care se potu alege sunt: Cost. Corbu la coleg. I și Nicu Giuvara la colegiul II desenatori; persone onorabile, din cei mai cu greutate în judeciu, cu ore care instrucțiune, devotați, partidului conservator și mai cu deosebire d-vostră. Ve asigur ca veți fi satisfăcut de conduita lor. Prefectu, Teleman. 27 Martie, 1876. D-lui maior Teleman, prefectu. Huși De vreme ce d-vostră garantați pentru Corbu și Giuvara, apoi stăruiți a se alege amândoi. < * Ministru, L. Catargi. 27 Martie, 1876. D-lui L. Catargi, primu-ministru. Rogu regulați a se numi George Cociu advocatu publicu; interesul cere numai decâtu ; oposițiunea lucreză cu multă insistență. Iamandi venitu cu Cogălnicenu, și mi-se pare și Grigore Epurenu. Prefectu, Teleman. 27 Martie, 1876. D-lui Lascar Catargi. Rogu trimiteți pe dată pe d. Mitică Catargi; este mare trebuință. Asemenea verogu, daca se póte a da uă depeșă d-lui Scarlatu Roseti, d’a vota cu noi. Maior, C. Teleman. 7 April, 1876. D-lui maior Teleman. Huși Vorbiți d-vostră din parte’mi d-lui Scarlatu Rosetti, căci eu nu’i potu vorbi și rugații din parte’mi a vota cu noi. Ministru, L. Catargi. 27 Martie, 1876. Notă personală d-lui prefectu de Cahulu. V’am telegrafiatu d’uă săptămână pentru postul de substitutu la Cahul și n’am primitu nici unu respunsu. Rogu se’mi daț resultatul până mâne. Ministru, Al. Lahovari. 27 Martiu. 1876. D-lui Nicolaide, prefectu de Putna. Rogu răspundeți imediatu în cestiunea cu grafieri ul Curții, ne mai putându lăsa lucrurile în statu-quo. Ministru, Al. Lahovari. 27 Martie, 1876. D-lui Al. Lahovari. Respundu telegramei d-vostră, rugându-ve se bine-voiți a numi grefier la Curte pe George Florescu, actuale gre FOILETON MARIA SPANIOLA ** séu VICTIMA UNUI CĂLUGĂR. (Urmare). Se ințelege de la sine că în acesta capcană să găseai tot felul de jocuri oprite. Foloasele ce omul nostru trăgea din acestă onestă industrie erau forte mari. Orologiul de la Sf. Isidor bătuse trei ore după amintir. Luna lui Mart din 1836 se apropia de sfârșit;luna era liniștită și frumosă, era chiar jiua eșirei Măriei din căminul părintescu. Fratele Patriciu se puse pe un fotoliu lângă biuroul seu, prisa și scrise rândurele următore: " «Scumpul meu Tristani, «Te felicitez, precum și pe toți amicii religiunii și șeful seu, Domnul nostru suveran M. S. don Carlos V (Q. I. G.) de noul triumf dobândit în câmpii de la Esparaguere, unde aț măcelărit eroicește, cu ajutorul curagioșilor apărători ai altarului și ai tronului, două companii de eretici compuse din trupele Christinei și din milițieni. Acest triumf și purtarea sublimă a apărătorilor sanctuarului de la Horz, cari au respunsu la sancțiunile lui Mina francmasonul ucidind pe toți prizonierii lor și aruncăndu-le cadavrele sângerânde la piciorele șefului eretic, au văzut groza în toți liberalii noștri. Efectul a fost negreșit același pretutindeni, deorece in Barcelona au fost așa de mari tulburări. Sângele eroului nostru O’Donell strigă resburare. Curaj, și se nu dam înapoi dinaintea liniei trasă. Nici o milă pentru acei ce profanează templele și sfâșie pe miniștrii altarului! Liberalii nu se mai înțeleg între dânșii; toți vor se fie miniștri pentru a fura nepedepsiți. Definirea este in culme... amicii mei și eu știm se o întreținem... nu neglijăm nimic, căci se pote trage folos din orice. «Miracolele surorei Patrocina au produs insultate escelente, copila ’și a jucat rolul de minune... Nu cu vreu se ine laud... dar sciți câ’i eleva mea... Am învățat’o se’și jupăscă pielea de pe piciore prin mijljlocul unui caustic, și a întrețină ranele prin nisce alifii iritătore. Fiind ca mica religiosă era jună și frumosă, dulcele ei cuvinte inspirau mult interes, și unii omeni credeu în augurele ei ca în cuvintele Evangeliei. Prin acestă sântă amăgire obținăm pentru causa suveranului nostru nisce așa resultate, încât miracolele sântei călugăriță atraseră atențiunea guvernului, care ordonase se visiteze de facultate, și acesta cualifica ranele virginei nostre de înșelătorie criminală. Prin urmare fu scosă din monastirea Cordilierelor, și condusă într’uă casă particulară, sub privigherea unui orecare Argumosa, medic celebru: «Veți vede prin acest raport ca nu ne perdem timpul, câ învârtim tote șuruburile, întrebuințăm tote miijilacele, ceea ce, adăogit pe lângă greșalele, ambițiunile, nebuniele și defunirea liberalilor, nu póte lipsi de a ne face se obținem un triumf complect. «Situațiunea mea e forte favorabilă, frecventez societatea cea mai înaltă; primele personaje ale curții, între cari și miniștri, imi acordă amiciția lor. Esercitez uă mare fermecare asupra lui Mendizabal, și contribuesc la tóte neghiobiele lui. Programul seu, mai antei atât de lăudat, a cădut deja in cel mai complect discredit. Votul de încredere ce a obținut de la congres nu’i va servi la nimic... Descurajiarea s’a introdus în inima liberalilor. «Cunosceți mai bine decât mine evenimentele de la Barcelona și esilările în insulele Canare esecutate pe fregata Artemisd. «Acesta’i escelent, trebue se ținem mult aceste esilări, pentru ca acesta’i măsura cea mai sălbatecă și mai arbitrară, și pentru ca ea împinge la destrugerea esaltaților prin moderați. «Simptomele de agitațiune abundă în cortese..." Aici, condeiul călugărului nu mai merge; el se sculă și se apropia de ferestrá pentru a’l îndrepta..., tocmai in momentul când Maria trece pe trotuarul de d’inaintea casei lui. El o vede, și alărgă se tragă cu putere cordonul clopoțelului. Bătrâna megeră se presinta îndată. — Bată-mă,zise ea cu uă voce umilită. Călugărul o luă de brașiu, o conduse la gem. 1 și, arătându-i pe Maria cu degetul, striga : — Veți acea feto, naltă, brună ? — Care portă uă rochie de colore nohotie ?