Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-10-24 / nr. 83
Anul al IV-lea No. 83. IASSI, Duminică 24 Octomvrie, 1876. apare Joia și Duminica. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe seme*. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b BCURI LOCALE , 1 fr. Epistole ne francate nu se primeseu. linii Mr. 30 baut.Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. FROPHNTAH SI REDACTOR TH. BALAS3AN. Preciul Aminturilor. PAGINA I. 50 k. IJI «« k. Pag. ST 30 b. Pentru FRANCIA: se prmesc Maciuri la D. Ada* negocia« onnaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA ți GERMANIA la D. Fillip LSb Wie-Reichsrasksplatz Nr. 2 și la D. Rodolf Mosei Seilerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Ragon Micoud Londra SI in Fleet Street E. C. « Manuscriptele nepublicate »• tot arde. 3=SedLacti-u.n ®& st ^.dLim sinistratiunea se află. in Tip ogr" " *35*13. BALASSIST STIL VECI PIUA PATRONUL țILEI STIL NOU VIUA | PATRONUL PILEI RĂ». Soar. Apusul Scr. Octonvri === Noeravri '* 24 Duminică Marile Martir Areta Lumină plină 22 Octo. 3 | Duminică A. 22 Emeric «« 446 25 Lum sf. Martian si Martine in _5 frurmos 6 Luni Leonhard ” ** * " 26 Marți f| »f. Hartie Mart Dimitrie si nalocuie Zapadă 8 7 Marți _ Engelhard * *■* 1 la 27 Mercuri f «• Demet. Basarabov și Nestor 5 palocare Zapad . 8 Mercur Gottfried « ** 28 Joi sf. Terentie și Neonila ® . Teodor ® a lő 29 Vineri Martira Anastasia Romano M Xine.r} Andren ” 30 Sâmbătă______sf. Zinoyia_____________________________________________________________]______Sambata Martin_______________________ _ 50 4 Anu Mr. 3 © CALENDARUL SEPTEM^ NE AHUNCIURILE PAGINEI 1-a. RO BAZAR PARISIEN Subsemnații au onore a face cunoscut onorabilei lor cliantele că cu începere de la Sf. Dimitrie viitor mărescu localul magazielor, și cu acastă ocazie au înzestratu pentru sezonul de ernă magazinul lor cu un mare asortimentu de totu felul de articole, precum*. Mata scrii fie Lyon, negre și colorate. ldlafuri de o calitate alesă. Unu bogatu assortiment în Lampe, Lustre, moliile de fer, fovore și Musmiiale. Cămeși de bolandă și jumătate bolandă. Gulere, Manchete,atletei de lână, Cămeși și pantaloni de flanc, duble și simple pentru bărbați. Botine, Colțuri de lână, de fii d’Ecosse, și Bîrrume pentru^ Dame, bărbați și copii. Pajuril bărbătești, cilindre, gibus și feutre de o dualitate superioră și unică în orașu. Parfu merți și Mănuși de la cei mai î’enumiți fabricanți. Bombone Boissier și Chocolată Martuis precum și diferite alte mii de articole. 58_6 Csiollak Bogdan - Babik. NECROLOGY In urma atâtora nenumerate reclame, avisuri și avertismente de totu felial, ce am totu făcuții D-lor abonați pentru a ne achita cu sumele ce ne datorescu, vedendu ca unii din Domniele lor nu ne dau nici unu semnui de vieță, nu putemu crede alta decâtu ce au încetatu de a esista, și dar, de la 10 Mo veni lire viitor, dacă nu vom fi achitați, li vom face necrologurile spre solința rudelor depărtate și a moștenitorilor, cari póte nu au aflatu de nenorocirea ce-i a lovitu, și cărora li vom pune totu odată în vedere și sumele datorite „Curierului“ spre solința și regula consiliului de familie. A tintittist ftttilittea. Me tiren fi ai Moșia Bencni din județul Botoșani plasa Coșula pe termin de 5 a ani începători de la sf. Gheorghie 1877. Doritorii de a lua bine-voiscă a se adresa la propietaral jisei moșiei. Theresa Danette. 28—10 C. Cai de rasa engleză bine dresați, de per murg-auriu, de peste 16 măsuri, și de 4 ani, precum și 4 cai de călărie, rasă arabă, peste 15 măsură suntu de vânzare la Baronul M. Capri, in Șerbăuți (Bucovina). 2 ore departe de stația Iiicani. 20—3 &C rWM €$ Din cauza de plecare Silvase stejarii cu cercuri de fieru a 20 bani vadra, a se adresa la Capitanu Friții CVI. 65—3 DEȘTEPTAU]*:. In orice țeară care este în ajunul de a se angagia într’o cale aventurosă și plină de pericole ba aceea în care este gata a se angagia țeara nostră, poporul se îngrijește, se interesează de cele ce se petrecu, caută ași da bine socoteală de situația în care se află, se asigură de acei în manele cărora și-a încredințat destinele, își manifestează voința și hotărîrea sa representanților săi, chemați a lucra și a chibzui în numele seu asupra cestiunilor celor mai grave, celor mai vitale. Așa în Austria, cu ocazia resbelului de la 1866, poporul dinaintea palatului Imperatorelui cerea se i se facă cunoscut primejdia celu așteptă. Țeara intrega era în mișcare. In anul 1870, în Franța, același interes se manifestează din partea poporului. In Serbia chiar, dacă s’a angagiat acesta luptă crâncenă cu Turcii este numai că poporul au voit’o, au impus’o, în contra voinței miniștrilor și a suveranului lor. La noi însă di fontra, se făcu concentrări de oștiri, se sbuciumă țera în preparative amenințetóre. Jurnalele răgulescu strigând și dând alarma, fel de fel de combinații, de tractate, de alianțe, de interpretații, de suposiții se încrucișează, se afirmă și se desminte, și poporul se îndeletnicește a le privi și a le asculta într’o dulce quietudine demnă de timpurile patriarhale, pare c’ar fi vorba despre alții streini și indiferenții lui, dar nu de propria mea existență, de propriul său interesu.—Destul că nu’lu nimic pentru moment! De ce se se mai gândescă la viitor ?! Cându părinții, copii, frații, prietenii vor umplea șanțurile, când averea și viața noastră va fi periclitată, când existența nostră națională va fi amenințată de a o perde și în loc de hiserica Transilvanie și Bucovină vom capata vre-o anexare la vre-o țară streină, când în sfârșit vom începe a suferi tote consequențele desastroase a unei lupte desproporționate, atunci nu vomu avea tot ragazul de a ne lua de seamă ? ! ■— Vai! Acesta nepăsare a poporului nostru, în tot ce se atinge de politică și de interesele nóstre naționale, au fost totdeauna causa relelor de care am suferitu !— Eu au făcut de ne-am învârtit înconsolamente în acel cercu vicios, de aceeași omeni, cu aceleași idei, aceleași apucături rele, pe care rînduri, rînduri i-am combătut și i-am susținut! Eu au favorisat speculatorilor reușita acestei eterne comedii cu care se ademenește poporul «hipocrita lingușire a sentimentelor reale“ :— Sătui de Albi,— Roșii profită, de disgrația lor, pentru a se recomanda poporului, eriginduse în salvatorii lui,—Vin Roșii la putere și perpetuează sub altă formă tote relele Albilor, și atunci profită Albii de dinsele, Albii a căror rele trecute le uitase poporul, sub impresia celor recente și apoi iar de la capătul potrivit sistemului povestei lui Cucoșu-Roșu. DămăZi era prevenit și sătul poporul de concessii lui Strasberg, de împuterniciri lui Ambron, de bande electorale, de încercări de resturnare de Domnii etc. și se încredea în cei ce frigau în contra acestor rele.— Eri era prevenit și sătul de Monopoluri, de Licențe, de arbitrar și de fraudă și revenea la cei de dăunări. Astăzi începe a se sătura de anarhie, de ilegalitate, de pasiune, de clici, de comitete revoluționare, esploatate de cei căzuți și se împacă cu cei de eli! Și zeul este perpetu, altoit în omenii în care ne învărtim, și nepăsătorii perpetui, nu facem cel mai mic effort pentru a ne debarasa de dânșii și a alege alții noi, căci făcând acesta ar trebui să ne ocupăm mai serios de politică, ceea ce la noi este considerată ca o temeritate, ca un fizicu, ca unu lucru nepracticu, ca o jignire a interesului privat, ca o expunere la disgrația Prefectului sau a puternicului Z^ei—ca Și cum interesul privat n’ar fi strînsu legat cu interesul general, ca și cum ar putea veni un disgrație, vezi un puternic, se facă mai mult rău decât o licență, un monopolu, o convențiune comercială, un fondar pe falce, un Strasberg, un Crawley, o anexare a țerei, o rocie la streini! Acum ar fi vremea se ne ocupăm cu toții de interesele nóstre, se esimu de sub epitropia voluntară sub care ne complăcem a trăi, se scuturămu acea nepăsare care ne face a lăsa în grija cui a apuca-o, sarcina de a ne conduce destinele nóstre. Le recomandăm deputaților, chibzuința, înțelepciunea,, cumpăneala cea mai mare în hotăririle ce vor lua în sesiunea viitore a Camerei, se renunțe la acele simpatii care’i captivează până în punctul de a nu mai putea vedea nimic decât prin ochii altora, se’și amintescă că D-Zeu n’a dat omului capu numai pentru a purta o căciulă, se gândescă că dacă unii se disting, prin eloquență, prin învățătură, prin vivacitate, alții se pot distinge prin fermitate de caracteru, prin nestrămutare de idei, prin onestul bun simțit și drepta judecată, că cei ce posedă aceste qualități pot aduce mai multe servicii tezei în general și județului pe care lu represintă in particular decât ceilalți, fiindcă adeseori nu tot ce lucește este aur, că astfel nu se cade a se lasa se se ia înainte, să se intimideze de câtre unii colegi de ai lor mai îndrăsneți numai pentru resonul câ nu le-a torsu nime pe limbă, să recomandăm în fine și mai cu seamă, deputaților noștri sé nu uite că estremitățile se lovescu totdeauna și pentru acesta nu sunt bune niciodată și că un termen de mijloc, un mersu moderat este singurul sistem practicii in politică ca și în tóte întreprinderile omenești. In mijlocul gravelor împrejurări în care ne găsimu, tóte pasiunele, tóte desbinările intre partite trebue să dispară, și precum la bulele grele se recurge la concursul tuturor omenilor de stiința cei mai capabili, asemenea și in situațiile delicate, precum este aceea în care se află țeara, trebue se se ceară gruparea la cârma ei, a tuturor politicilor, a tuturor diplomaților noștri cei mai iluștri: Un Cogălniceanu, un Epureanu a căror absență din ministeru se putea concepe în timpuri ordinare, nu se pute încuviința fără vinovăție în timpuri de restriște. Prezența unor veterani ca denșii la cârma țerei ar fi mult mai indispensabilă pentru liniștea poporului, decât aceea a unor omenii nesperimentați și ne puși la încercare! Sorta și viitorul nostru ar fi mult mai asigurat. A se lasa conducerea destinelor nostre de câtre un singuru omu ar fi o imprudență pentru noi și o responsabilitate pre mare pentru densul pentru a-și-o însuși fără reservă și fără partagiu. Prudență dar, înțelepciune, chibzneală, frați Români, și esemplul nenorocirei surorei nóstre Francia se ne serve de lecție !! N. P.