Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-10-24 / nr. 83

Anul al IV-lea No. 83. IASSI, Duminică 24 Octomvrie, 1876. apare Joia și Duminica. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe seme*. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b­ BCURI LOCALE , 1 fr. Epistole ne francate nu se primeseu. linii Mr. 30 baut.Curierul FOAIA INTERESEL­OR GENERALE. FROPHN­TAH SI REDACTOR TH. BALAS3AN. Preciul Amin­turilor. PAGINA I. 50 k. IJI «« k. Pag. ST 30 b. Pentru FRANCIA: se prmesc Ma­­ciuri la D. Ada* negocia« onnaire Carre­four de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru­ AUSTRIA ți GERMANIA la D. Fillip LSb Wie-Reichsrasksplatz Nr. 2 și la D. R­odolf Mosei Seilerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Ra­gon Micoud Londra SI in Fleet Street E. C. « Manuscriptele nepublicate »• tot arde. 3=SedLacti-u.n ®& st ^.dLim sinistrati­u­n­ea se află. in Tip o­gr" " *­­35*13­. BALASSIST STIL VECI PIUA PATRONUL țILEI STIL NOU VIUA | PATRONUL PILEI RĂ». Soar.­­ Apusul Scr. Octonvri === Noeravri '* 24 Duminică Marile Martir Areta Lumină plină 22 Octo. 3 | Duminică A. 22 Emeric «« 4­46 25 Lum sf. Martian si Martine in _5 fru­rm­os 6 Luni Leonhard ” ** * " 26 Marți­­ f| »f. Hartie Mart Dimitrie si nalocui­e Zapadă 8 7 Marți _ Engelhard * *■* 1 la 27 Mercuri f «• Demet. Basarabov­ și Nestor 5 palocare Zapad . 8 Mercur Gottfried «­­ ** 28 Joi sf. Terentie și Neonila ® . Teodor ® a lő 29 Vineri Martira Anastasia Romano M Xine.r} Andren ” 30 Sâmbătă______sf. Zinoyia_____________________________________________________________]______Sambata Martin_______________________ _ 50 4 Anu Mr. 3 © CALENDARUL S­EPTEM^ NE AHUNCIURILE PAGINEI 1-a. RO BAZAR PARISIEN Subsemnații au onore a face cunoscut onorabilei lor cliantele că cu începere de la Sf. Dimitrie vii­tor m­ărescu localul magazie­­lor, și cu acastă ocazie au înzestratu pentru sezonul de ernă magazinul lor cu un mare asortimentu de totu felul de articole, precum*. Mata scrii fie Lyon, negre și colorate. l­dlafuri de o calitate alesă. Unu bogatu assortiment în Lampe, Lustre, moliile de fer, fovore și Musmiiale. Cămeși de bolandă și jumătate bolandă. Gulere, Manchete,­­atletei de lână, Cămeși și pantaloni de flanc, duble și simple pentru­ bărbați. Botine, Colțuri de lână, de fii d’Ecosse, și Bîrru­me pentru^ Dame, bărbați și copii. Pajuril bărbătești, cilindre, gibus și feutre de o dualitate superioră și unică în orașu. Parfu­ merți și Mănuși de la cei mai î’enumiți fabricanți. Bombone Boissier și Ch­ocolată Mart­uis precum și diferite alte mii de articole. 58_6 Csiollak Bogdan - Babik. NECROLOGY In urma atâtora nenumerate reclame, avi­­suri și avertismente de totu felial, ce am totu făcuții D-lor abonați pentru a ne achita cu sumele ce ne datorescu, vedendu ca unii din Domniele lor nu ne dau nici unu semnui de vieță, nu putemu crede alta de­câtu ce au în­­cetatu de a esista, și dar, de la 10 Mo veni lire viitor, dacă nu vom fi achitați, li vom face necrologurile spre solința rudelor depărtate și a moștenitorilor, cari póte nu au aflatu de ne­norocirea ce-i a lovitu, și cărora li vom pune totu­ odată în vedere și sumele datorite „Cu­rierului“ spre solința și regula consiliului de familie. A tint­itt­ist fttti­litt­ea. M­e tir­en fi ai Moșia Bencni din județul Botoșani plasa Co­­șula pe termin de 5 a ani începători de la sf. Gh­e­­orghie 1877. Doritorii de a lua bine-voiscă a se adresa la propietara­l jisei moșiei. Theresa D­anette. 28—10 C. Cai de rasa engleză bine dresați, de per murg-auriu, de peste 16 măsuri, și de 4 ani, pre­cum și 4 cai de călărie, rasă arabă, peste 15 mă­sură suntu de vânzare la Baronul M. Capri, in Șer­­băuți (Bucovina). 2 ore departe de stația Iiicani. 20—3 &C rWM €$ Din cauza de plecare Sil­vase stejarii cu cercuri de fieru a 20 bani vadra, a se adresa la Capitanu Friții CVI. 65—3 DEȘTEPTAU]*:. In ori­ce țeară care este în ajunul de a se an­­gagia într’o cale aventurosă și plină de pericole ba aceea în care este gata a se angagia țeara nostră, poporul se îngrijește, se interesează de cele ce se petrecu, caută ași da bine socoteală de situația în care se află, se asigură de acei în manele cărora și-a încredințat destinele, își manifestează voința și hotărîrea s­a representanților săi, chemați a lucra și a chibzui în numele seu asupra cestiunilor ce­lor mai grave, celor mai vitale. Așa în Austria, cu ocazia resbelului de la 1866, poporul dinaintea palatului Imperatorelui cerea se i se facă cunoscut primejdia ce­lu așteptă. Țeara intrega era în mișcare. In anul 1870, în Franța, același interes se ma­nifestează din partea poporului. In Serbia chiar, dacă s’a angagiat acesta luptă crâncenă cu Turcii este numai că poporul au voit’o, au impus’o, în contra voinței miniștrilor și a su­veranului lor. La noi însă di fontra, se făcu concentrări de oștiri, se sbuciumă țera în preparative amenințe­­tóre. Jurnalele răgulescu strigând și dând alarma, fel de fel de combinații, de tractate, de alianțe, de interpretații, de suposiții se încrucișează, se afirmă și se desminte, și poporul se îndeletnicește a le privi și a le asculta într’o dulce quietudine demnă de timpurile patriarhale, pare c’ar fi vorba despre alții streini și indiferenții lui, dar nu de propria mea existență, de propriul său interesu.—Destul că nu’lu nimic pentru moment! De ce se se mai gândescă la viitor ?! Cându părinții, copii, frații, prietenii vor umplea șanțurile, când­ averea și viața noastră va fi periclitată, când existența nostră națională va fi amenințată de a o perde și în loc de hiserica Transilvanie și Bucovină vom capata vre-o anexare la vre-o țară streină, când în sfârșit vom începe a suferi tote consequen­­țele desastroase a unei lupte desproporționate, a­­tunci nu vomu avea tot ragazul de a ne lua de seamă ? ! ■— Vai! Acesta nepăsare a poporului nostru, în tot ce se atinge de politică și de interesele nóstre na­ționale, au fost tot­dea­una causa relelor de care am suferitu !— Eu au făcut de ne-am învârtit în­­consolamente în acel cercu vicios, de aceeași omeni, cu aceleași idei, aceleași apucături rele, pe care rîn­­duri, rînduri i-am combătut și i-am susținut! Eu au favorisat speculatorilor reușita acestei eterne co­medii cu care se ademenește poporul «hipocrita lin­­g­ușire a sentimentelor reale“ :— Sătui de Albi,— Roșii profită, de disgrația lor, pentru a se reco­manda poporului, eriginduse în salvatorii lui,—Vin Roșii la putere și perpetuează sub altă formă tote relele Albilor, și atunci profită Albii de dinsele, Al­bii a căror rele trecute le uitase poporul, sub im­presia celor recente și apoi iar de la capătul po­trivit sistemului povestei lui Cucoșu-Roșu. Dăm­ăZi era prevenit și sătul poporul de conces­­sii lui Strasberg, de împuterniciri lui Ambron, de bande electorale, de încercări de resturnare de Dom­nii etc. și se încredea în cei ce frigau în contra acestor rele.— Eri era prevenit și sătul de Mono­poluri, de Licențe, de arbitrar și de fraudă și re­venea la cei de dăunări. Astă­zi începe a se sătura de anarhie, de ilegalitate, de pasiune, de clici, de comitete revoluționare, esploatate de cei căzuți și se împacă cu cei de eli! Și zeul este perpetu, al­toit în omenii în care ne învărtim­, și nepăsători­i perpetui, nu facem cel mai mic effort pentru a ne debarasa de dânșii și a alege alții noi, căci făcând acesta ar trebui să ne ocupăm­ mai serios de po­litică, ceea ce la noi este considerată ca o temeri­tate, ca un fizicu, ca unu lucru nepracticu, ca o jignire a interesului privat, ca o expunere la dis­grația Prefectului sau a puternicului Z^ei—ca Și cum interesul privat n’ar fi strînsu legat cu inte­resul general, ca și cum ar putea veni­ un disgrație, vezi­ un puternic, se facă mai mult rău decât o li­cență, un monopolu, o convențiune comercială, un fond­ar pe falce, un Strasberg, un Crawley, o ane­xare a țerei, o rocie la streini! Acum ar fi vremea se ne ocupăm cu toții de in­teresele nóstre, se esimu de sub epitropia voluntară sub care ne complăcem a trăi, se scuturămu acea nepăsare care ne face a lăsa în grija cui a apu­ca-o, sarcina de a ne conduce destinele nóstre. Le recomandăm deputaților, ch­ibzui­nța, înțelepciunea,, cumpăneala cea mai mare în hotăririle ce vor lua în sesiunea viitore a Camerei, se renunțe la acele simpatii care’i captivează până în punctul de a nu mai putea vedea nimic decât prin ochii altora, se’și amintescă că D-Zeu n’a dat omului capu numai pen­tru a purta o căciulă, se gândescă că dacă unii se disting, prin eloquență, prin învățătură, prin viva­citate, alții se pot distinge prin fermitate de carac­­teru, prin nestrămutare de idei, prin onestul bun simțit și drepta judecată, că cei ce posedă aceste qualități pot aduce mai multe servicii tezei în ge­neral și județului pe care­ lu represintă in particu­lar decât cei­lalți, fiind­că adese­ori nu tot ce lu­cește este aur, că astfel nu se cade a se lasa se se ia înainte, să se intimideze de câtre unii colegi de ai­­­ lor mai îndrăsneți numai pentru resonul câ nu le-a torsu nime pe limbă, să recomandăm în fine și mai cu seamă, deputaților noștri sé nu uite că estremitățile se lovescu tot­deauna și pentru a­­cesta nu sunt bune nici­odată și că un termen de mijloc, un mersu moderat este singurul sistem prac­ticii in politică ca și în tóte întreprinderile ome­nești. In mijlocul gravelor împrejurări în care ne gă­­simu, tóte pasiunele, tóte desbinările intre partite trebue să dispară, și precum la bulele grele se re­curge la concursul tuturor omenilor de stiința cei mai capabili, asemenea și in situațiile delicate, pre­cum este aceea în care se află țeara, trebue se se ceară gruparea la cârma ei, a tuturor politicilor, a tuturor diplomaților noștri cei mai iluștri: Un Cogălniceanu, un Epureanu a căror absență din ministeru se putea concepe în timpuri ordinare, nu se pute încuviința fără vinovăție în timpuri de restriște. Prezența unor veterani ca denșii la câr­ma țerei ar fi mult mai indispensabilă pentru li­niștea poporului, decât aceea a unor omeni­i nes­­perimentați și ne puși la încercare! Sorta și vii­torul nostru ar fi mult mai asigurat. A se lasa conducerea destinelor nostre de câtre un singuru omu ar fi o imprudență pentru noi și­ o responsa­bilitate pre mare pentru densul pentru a-și-o în­suși fără reservă și fără partagiu. Prudență dar, înțelepciune, chibzneală, frați Ro­mâni, și esemplul nenorocirei surorei nóstre Fran­cia se ne serve de lecție !! N. P.

Next