Curierul Foaea Intereselor Generale, 1877 (Anul 4, nr. 2-99)

1877-01-06 / nr. 2

IN IASSI, pe an, 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE­­....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 bI­BUIRI LOCALE , 1 fr. Epistole ne­francate nu se primescu. Um* f­r. so Intui. IASSI, Joi 6 Ianuarie. 1877. apare Joia și Duminica Anul al V-lea No. 2. Preciul abonam­etelor Preciul Anunciurilor. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BILISSIK. PAGINA I. 50 b. Pag. IU 40 b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA, se primesc anun­ciuri la D. Adam negociant-commissi­­onnaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsraschsplata Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unu Ar. 30 bani. ANUNCIURILE PAGINEI I-a. BIBLIOGRAFIE A eșita de sub presă și se află de venitare la Adminis­­tratiunea acestei foi CALENDARUL „CURIEH VII JI 11 pe anul 1877 anul al IV Cuprinzendu, pe lângă materia calendaristă, Taxele poștale și telegrafice, tóte seriele Împrumutului Bu­­curesc i eșite pân’acum, Bonurile Rurale și Do­­meniale etc. și o­ bogată parte amusană. JPrectul 1 sp. 50 lunii Se află de vendare lassi la administ. „Curierului” Botoșani la D-lu Ivașco, Libraru Piatra « „ Dornescu, Libraru Roman « « Hagiu, Libraru Bacău „ « Korman și Margulis Bârlad „ „ A. Găina Huși „ « Gh­iță Botez Tecuciu « « Săvescu T. Nemtn « Al. Popovici. Folticeni « Ion Em­eliu TIL VECHI PIPA Ianuarie 2 Duminică 3 Luni 4 Marți 5 Mercuri 6 Joi 7 Vineri 8 Sâmbătă PATRONUL VILEI Păr. Silivestru Papa Romei Sf. Prof. Milahia Adun. a celor 70 apostoli Sf. Mart. Teompempt (post) (f) Botezul Domn. Nostru (f) Sf. Ion Botezătorul Cuv. Muc. Domnica CALENDARUL S­EPTEMANE­I La 4 Ian. 1 ora din nop. Lumină nouă cu timpu amesticat, moină și vant STIL NOU I ț)SUA__­__________PATRONUL ț>ILEI_________­ Ras. Soar.___Apusul Sor. Ianuarie 14 Duminică G. 2. Ep. S. N. Ns. 7 33 4 45 15 . Luni Maur 7 33 4 46 10 Marți Marcel 7 33 4 47 17 Mercuri Antoniu 7 31 4 48 18 Joi Prisca 7 31 4 48 19 Vineri Ferdinand 7 30 4 50 20 Sâmbătă Fab. și Sep. 7 30 4 51 DECLARAȚIUNE Indestulăndu-mă de la societatea de Asigurare mutuală «Unirea» de tote daunile ce mi sau cau­­sat la casa­ mea sub No. 16 din dispăru­rea a II-a, asigurată la această societate cu ocaziunea incen­diului, declara prin acesta deplina m­ea satisfacere. 1876. Decembre 10 128—8 Doctor A. Fătu Hiliîirii în SS HlIIS cu Art’d­e ^ m’da si Pasamenterie lSI dyd5­ligiy care sau deschis de curendu in ca­sele Neuschatz foste Hotel de Nord sub firma S. Kahane successeurs fiindu dotatu de un mare asortiment Garni­turi Itan­8iate «Se­filane NSomU Boniejre 1e­­cesare & .. si diferite Cadouri pentru Aimh Wou Se vinde cu prețuri scăzute si invită pe onor. publicu la visitarea lui unde visitatorii vor fi tratați spre deplina D-lor mulțumire. 141—5 ■ v " ~ Sill>­scrisului din Păcurari de 13 odăi afară WítbitíSü de atenanse se dau cu chirie în total sau în apartamente separate cu ogrăd­ile lor, se dau și cu mobile. íiktor Leea. O vid Síi valóre de 350 8albeT>i se vin-VIt» Sít Wda£<i5.d cie cu 200 galbeni pentru casu de plecare, 6 pogone lucrătore, doue livez­i, fanați, case de locuit, cramă și vase de 1000 vedre, loca gospod. A se adresa la redacția jurnalului. 151—3 Lemig­ie Focu De pe moșia Berezlogi de vânzare pe loculu d-lui Scărlatu Pastia strada garei. Se vinde în detail cu prețu forte moderat. A se adresa la Leul de mai susu sau pentru comenzi mai mari la d. Angel Vali în Iași casele Gh. Asaki. 112— Ha de la 23 Aprilie 1877 pe 5 ani mo­aíe dimiUeU șia Hușii, 1/2 orcă de Folticeni, având 160 fălci pămănt arătură, 90 de fănațu, 2 crâșme, iazu, moră, 1 falce pădure pe an, case de locuit. Amatori să se adreseze la avocatu Vali­cassa Asachi sau la moșie la proprietar M. Costandachi. 2—4 £ 9 • • • Rugămu pe Onorari. Comitetu insti­tuita pentru reedificarea Catedralei din Iassi se bine-voiască a aduce la cunoș­tința publicului, prin publicitate, ce a­­nume sume s’au adunatu pan’ acum și unde, și cum se afla ele depuse spre fructificare. N.B. Președintele acestui Onorari. Co­mitet este înalt Pre Santia sa Mitropo­litul Primat B.D. Calvini Miclescu ot casier P. Pr. Anastasie Fotum înalta Curte de Comisturi fața cu pro­­ectul de legi Fleva. Toți cunosc proectul de l­ge organică pentru în­ființarea Curței de Compturi, venit din inițiativa parlamentară și depus pe biroul adunărei de depu­tatul Fleva. Prin acel proect se umple multe lip­suri din vechea lege a înaltei Curți de Compturi, constituind acestă Curte pe niște case mai potri­vite cu serviciile ce ea debie se aducă finanțelor țerii. Odată cu depunerea acelui proect de lege, deputatul Fleva desvoltă arin motivele pe care se intem­ează și necesitatea ce să simple de o modi­ficare a înaltei Curți de Compturi. ■ Nimene nu s’au sculat in­ Cameră pentru a contesta oportuni­tatea acelui proect de lege sau pentru a protesta cât de puțin contra expunziei de motive ce o în­soțea. Chiar guvernul, cal­s în fața camerei este dator se sprijine instituțiuniele țerii, contra celora ce-ar încerca se le deconsidere sau se le sgudue din temelie, nu au $i3 nimica, nu s’au opus de loc, așa că proectul părea­­ gustat și așteptat de guvern ca și de Camera întreaga? Dar un popor în viața lui constituțională, cănd el vroește se susție instituțiunele cele bune, con­tra atacurilor ce li s’ar pute­aduce, fie chiar de cătră Cameră și guvern impreună, el are multe și puternice mijloce Astfel el are dreptul de petițio­nare, presa, întrunirile. Când dar fiind vorba de modificarea sau chiar restigarea (cum elice Ziarul «Timpul”) înaltei Curți de Compturi, și cănd în asemine împrejurare, nici camerele, nici presa, nici intrunivele, cănd in fine poporul nu ușează de nici o cale pentru a protesta, este evident, că atunci modificarea sau restignirea unei instituțiuni astfel abandonată, este o necesitate publică, o dorință, o așteptare a țerii întregi. După căt cunoștem până astăzi, înalta Curte de Compturi față cu proectul de lege Fleva, s’ar afla tocmai în acea posițiune critică a unei instituțiuni care au înșalat așteptarea poperului necorespund­ând pe deplin la scopul pentru care au fost creată. Părăsită cum este de sprijinul opiniunei publice, înalta Curte de Compturi au simțit necesitatea de a lucra ea însuși la menținerea ei, și a protesta ea însuși în contra atacurilor­­ ce i se aduceau în par­lamentul țerii. In ce formă au protestat: Cu ce caracter au îm­brăcat ea protestul ei? Eu au dat protestului forma unei decisiuni judecătorești,inconjurată de tote so­lemnitățile cerute pentru aceasta. Protestul seu dar, se presintă ca un act suveranamente oficial, pur­cegănd de la puterea judecătorească. Dar aces fel de protestare este un punct de ordine publict care trebue­se ne­interesele pe toți, și acesta că atât mai mult, cu căt exemplul dat de o așa înalt­­instanță judecatoresca pate se găsescă imitatori în cele­lalte instanțe judecătorești în cazuri când și aceste vor ave ceva de alis sau de protestat. înalta Curte de Compturi în ședința sa de la 12 Decembre, i­a în desbatere, discuțiunele urmate a­­supra proect­ului de lege Fleva în camera deputa­ților, acesta față cu procurorele Curței, și după ce au ascultat conclusiunile acestuia, înalta Curte de Compturi, având in videre și considerând cutare și cutare— dispune cutare și cutare lucru. Iată decisiunea ei așa cum o publică «Timpul”, înalta carte de compturi. Luând cunoscință de ședința onor. Camere a deputa­ților din 4 Decembre curent, publicată în Monitorul ofi­cial No. 274. A­vând în vedere că în acea ședință dl. deputat Fleva a depus pe biuroul onor. Camere un „Proiect de lege org. pentru înființarea Curții de Compturi“ proiect ema­nat din inițiativa parlamentară. Avend în vedere că dl. deputat Fleva odată cu depu­nerea acestui proiect a declarat că „acesta instituțiune (Curtea de Compturi) de 12 ani de când functioneda, n’a produs din nenorocire nici un resultat satisfăcător.“ Avend în vedere și expunerea de motive ce însoțesce acest proiect de lege. Avend în vedere că prin acea expunere de motive se aduce acestei înalte Curți imputări grave și ne­merita­te, declarând între altele că „din tote Administrațiunile publice, Curtea de Compturi a corespuns mai puțin la așteptarea generală“— că „răul este încuibat în acesta institutiune.“ Considerând că atât prin acest proiect de lege, cat și prin raportul comisiunei budgetare, care însoțește­ pro­­iectul de budget al ministerului de finance pe 1877, se atacă principiul inamovibilităței membrilor acestei Curți, stabilit prin legea sa constitutivă din 1864, lege consa­crată prin constituțiunea din 1866, principiu menținut și prin legea din 1874.­­ Având în vedere că acuzațiile aduse Curții, că a a dat încă r­es­ultate satisfăcătore sunt nemeritate și nefundate, de­ore­ce acestă Curte de la înființarea ei și până as­tăzi, cu totă desordinea în care s’a aflat comptabilitatea publică, (desordină recunoscută în mai multe­­ rânduri de diferiți D-ni Miniștri de finance cateși chiar de comisiile Camerior după timp) ,și au îndeplinit în­tot­d­auna da­toriile sale în marginele mijlocelor de care a dispus. Considerând că lucrările Curții se cuprind în d­espune­­rile sale anuale presentate Camerilor Legiuitore după cum se constată în anexatul tablou, prin care espunem­ Curtea n’a încetat a pune în vederea camerilor inconve­nientele și dificultățile ce a întâmpinat în lucrările sale. In fața celor ce proced și în vedere că aceste acuza­­ții s’au adus Curții în Camera Legiuitare fără ca drep­turile și demnitatea ei, să fi fost apărate. Curtea, ascultând pe dl. Procuror în conclusiunile date în scris. 1. Respinge atacurile nedrepte și nefundate, aduse a­­cestei înalte autorități, atât oral în ședința din 4 Dec., cât și prin expunerea de motive care însoțesce prefectul de lege, pentru „reorganizarea Curții de compturi.“ H. Protestă contra disposițiilor propuse prin care se atacă principiul inamovibilități acestei Curți, principiul stabilit prin menționatele legi și constituțiune și care Ședința din 42 Decembre 1816. Consilieri IV esenți: Domnul Fm. Grădiștenu Președinte. „ M. Bascovenu „ T. Crețeanu » » G. Văleanu­ G. Focșa­n ”, C. I. Arion G. Lahovari P. Săvescu Procuror

Next