Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-07-22 / nr. 85
Cetim următorele in »Binele Public“ : »încă un străin care se va ocupa de țara noastră. Turistul francez, Eduard Marbell, care călătorește acum prin Transilvania, de unde va merge la Arad și Timișoara, se va intorce prin Serbia in Romănia, având intențiunea a descrie la reîntoarcere’i călătoriile sale. Cu această ocaziune constatăm cu plăcere că d. dr. Urban Jarnik, profesor de limbele romanice la Universitatea din Viena, cunoscutul filoromăn despre a cărui sosire in Romănia am vorbit cetitorilor noștri, a și început a publica in ziarul „der Osten“ din Viena impresiunile călătoriei sale printre Români. Ocad’ăntăia scrisoarea d-sale vorbește despre Târgul Moșilor. Ii JECir JE) pentru modificările introduse în legea impositului băuturilor spirtoase din 1867 și 1877. Art. I. Alienatul 23 și 6 de sub articolul 1 se modifică precum urmează: Pentru fiecare decalitru de rachiu sau spirt se va percepe patru bani și jumătate pe fiecare grad de tărie, adică de atătea ori patru bani și jumătate căte grade de tărie va avea liquidul. Pentru fiecare decalitru bere, de orice calitate și numire, se va percepe optzeci de bani. Măsurătoarea se va face cu cotul mertric (instrumentul „Jange” admis în Francia pentru măsurătoarea capacității vaselor cu liquide). Art. II. Aliniatul II, de sub art. 2 al legei impositului, este suprimat. Art. III. Aliniatul din urmă de sub articolul 10 al legei impositului, se înlocuește cu următorul: «Natura contravențiunei». Art. IV și cel din urmă.— Disposable presentei legi întră în vigoare cu începere de la 1 Ianuarie, Anul 1880. Cetim in «Binele Public” . Am arătat că ln ministerul lucrărilor publice, la care a fost trimis, nu se găsește dosarul epitropiei răposatului mitropolit Dositeiu Filitis, care a lăsat donațiuni însemnate pentru învățământ. Am arătat că acel dosar se afirmă că l’a luat de d. Ferechide, pe când se afla ministru al lucrărilor publice, acum cățiva ani in urmă. Pănă azi nu știm dacă acel dosar s’a găsit, dacă un adevăr a fost acasă la d. Ferichide, dacă d-sa s’a înapoiat și dacă justiția, cu ministerul instrucțiunii, vor lua măsuri ca epitropia in cestiune să’și dea socoteală pentru gestiunea unei averi însemnate, socoteli pe care nu le-a dat de mai mulți ani de zile. Á— Morala publică, dorința donatorului și interesele invățămăntului sufer din tăcerea persoanelor implicate in cestiune. Recrutările pentru 1899. „Monitorul“ publică decretul privitor la operațiunile consilielor de revize pentru formarea contingentului anului 1879, dimpreuna cu tabloul care plărește repartițiunea tinerilor pe județe, reședințele lor și plăși, precum și numărul tinerilor ce trebue să facă parte din armata permanentă și călărași. Prin legea din 16 April 1879 contingentul anului curent să fie sează la numărul de 12.000 tineri pentru armata permanentă și 3,500 tineri pentru călărași, iar restul clasei va remănea in dorobanți. Operațiunile consilielor de revizie vor începe la 1 August și se vor închide la 15 Septembre 1879. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIUNI PUBLICE. Persoanele indicate in lista de mai jos, bine-voind a oferi concursul D-lor la producțiunea musicală din anul acesta al elevilor conservatorului de musică și declamațiune din Iași, ministerul are de plăcerea a esprima acelor persoane deplina sa mulțime. No. 7,969, 1879, Iulie 16. A.. Listă de persoanele cari au contribuit direct sau indirect la producțiune și la împărțirea premiilor. 1. D. C. Constantiniu, directorul teatrului național care a bine-voit a oferi gratis sala teatrului. 2. D. Th. Balassan, care a tipărit gratis invitațiunele și programele producțiunei in număr de 300. 3. D. Ledwinka, care a pus gratis la disposițiunea conservatorului 2 piane din magazia D-sale. 4. D-lor Weles (flautist) și Borteanu (violinist) foști elevi, cari au oferit concursul D-lor, eară la împărțirea premiilor. 5. D. Florentin, directorul liceului central care a dăruit 34 broșuri intitulate „Estetică", pentru a se împărți premianților, și. G. D. capelmaistru Volmar, care a oferit musical-sale, sunt monete, mici geme gravate, obiecte mărunte de metal etc. altele mai anevoioase din cauza greutății lor, precum statue sau inscripțiuni pe bucăți mari de piatră, sau din cauza fragilităței, precum pavimente de mosaic] in sine este și o ultimă categorie de anticități, care abia se poate și mai adesea nu merită a se disloca ; acelea sunt rămășițele de clădiri. D. Sion spune că d-lui, vizitând acum de curând Dobrogea, a văzut cura și unde sunt adunate obiectele antice din Constanța și crede că obiectele acestea acolo sunt destul de bine păstrate intr’o grădină publică. De aceia ar fi de părere ca cel puțin pentru cățiva ani, să fie lăsate acolo, pănă se vor studia de oameni speciali. D. Maniu crede că ar fi foarte imprudent a se face prea multă vorbă in public despre importanța monumentelor antice căre se găsesc in Dobrogea, dar d-sa nu este de părere că ar fi un sacrilegiu de ale întruni in capitala României, căci acesta nu ar fi decăt o măsură de asigurare pentru buna păstrare a unui patrimoniu strămoșesc al Românilor. Spre satisfacerea legitimei cereri a d-lui Laurian, transportarea ar trebui făcută după consiliile unei misiuni in care Academia ar fi asociată cu ministerul. D. Odobescu exprimă asemenea părerea că anticitățile din Dobrogea trebuesc aduse in București, spre a se complecta museul național. D-lui crede că este neaparat ca să se facă și la noi ca in alte țări civilizate o lege asupra descoperirilor anticuarie și să nu fie in drept fiecare a-și atribui pe cele ce le găsește, chiar și pe proprietăți ale Statului. De altmintrelea arată că pastrarea statuelor și inscripțiunilor vechi in grădini publice este o adevărată condamnare a acestor monumente antice la tot felul de degradări. Ar trebui să se ia măsuri in contra acestui us dăunător, prin care stau espuse la degradare interesantele monumente din grădina publică de la Turnu Severin, mai multe risipite prin stradele Galațului, și negreșit peste puțin și cel de la Constanța și de la Mangalia. Căt despre cele ce au fost in grădina publică din Craiova, nici că se mai știe ce au devenit. Ar fi bine ca toate monumentele incă esistenți să se adune in museul central din București, și pentru atingerea acestui scop, s’ar cuveni poate ca Academia să provoace oarecari măsuri legislative. D. Alexandri se unește cu această idee aducănd exemplu din alte țări, unde tot ce se descopere mai important se adună in museu, remănând numai edificiele la locul descoperirei, bunăoară astfel se procede la Pompei, ducăndu-se in muzeul din Neapoli toate obiectele de interese archiologice chiar mosaicele și picturile murale. Tot astfel trebue să se facă și la noi cu cele descoperite in Dobrogea. D. Papadopulo Calimach exprimă temerea că printre obiectele adunate in grădina de la Constanța, au să fie și inscripțiuni fragmente fără de nici un interes istoric pentru care ar fi inutil de a face mari spese de transport. Asupra antichităților din Dobrogea ar trebui dar să se facă mai intăi un studiu prealabil, prin barbați speciali pe care Academia sau guvernul,i-ar trimite acolo ca să aleagă ceia ce merită a fi adus in muzeul capitalei. D. Crețulescu se unește cu această idee, dar nu este de părere ca Academia să ceară de la guvern înființarea unei legi asupra adunărei de antichități. Aceasta ar fi o depășire a competinței Academiei. Tot ceia ce s’ar putea face, se reduce la oarecare tentative oficioase in acest sens. D. Fălcoianu arată că, vizitând acum de curănd insula Șerpilor din Marea Neagră, dlui s’a încredințat că se află acolo un suzeran in care ar putea să existe obiecte antice. D lui n’a putut vedea mai mult decăt multe fragmente de olărie. Aflăndu-se insă in acele locuri însoțit de străini nu a voit să cerce esplorațiuni, care ar fi deșteptat poate avididați grele de reprimat, intr’o localitate așa de isolată. D. Laurian recapitulând diferitele opiniuni espuse in această discuțiune, se pronunță in favoarea acestea ca Academia să intervină pe lăngă minister pentru facerea unei legi. însuși Ministerul ne-a cerut avizul intr’o cestiune relativă la știință. Noi avem datoria chiar de a’i comunica, in mod oficial, tot ce ni se pare a fi apropiat la cea mai bună și mai complectă regulare a cestiunei. In cazul special al antichităților din Dobrogea ar fi bine ca ministerul, afectând pentru aceasta fonduri ce noi nu avem, să ceară de la Academie denumirea unei persoane experte care să dirige transportările, cu toate precauțiunile necesarii. Intru ceia ce privește insă fragmentele, d-sa, nu se unește cu părerile esprese ale d-lor Papadopolu și Sion, ci amintindu-și cuvintele lui Tuliu Scaliger care zice: „minimum etiam antiquatis fragmentum habet sunm pretium” crede că chiar și micele fragmente de inscripțiuni antice trebuesc adunate, căci să intămplă ca și acelea să serve la elucidări anticuarie. In fine opinează că aducăndu-se in capitală toate antichitățile din Dobrogea și de aiurea, care pot fi transportate, tot ar fi bine să recomandăm ca fundamentele de edificie antice să remănă sub privigherea autorităților locale ca să nu se strice și mai tare, precum se practică la noi in cele mai multe locuri. (Renașterea) dele fiind subțirele, ușor se rup, se perd și foile respective nu se pot preda in primirea destinatarului. Această invitire nu e decăt o scuză acoperită, căutăm regulata predare a fo trebuințate de noi, nici mai subțirele deipul, Românul, Pressa, te aceste cum se fac sosesc in toată regula trăira ? Dacă bandele com de On. Birou pos la Târgoviște nu ne-a respective a foaei noasa destinatarilor ? ***Opera sta un serviciu plăcut cer,cându-le, că dl. Franc bosit director de oper giat personagiul necesi Trupa operei italiene san va fi astfel com soprană dramatică. Eloggeră, Suita Ormviertralto. Giovannino Palmario Felice Pottorirfredo Gazul, tenor de renzo Barabino, tenor Bachi, perego bariton baritono. Enrico Redani, basso comico Gliciano Francheti, maredori de Orchestră răm tuturor acelor Idori să-și facă abonat să se adreseze chiar regisorul Teatrului b a ai se ramifica nesătulele ininguste și elor Timși cu toatumite neuda noasse pierd, de la ganumerile de adresem a face , comunicest neoși anga i viitoare, iționalia. Mastelli, a...- ... , supranănă și concomprnatie, Altere. La Franciscolia, altro lmno Gioritte și Fe■ori și disp Anumae cari ar fisa operă. 1. Delmary Academia Romană. Ședința din 5 Iulie. Sumariu : Opiniunile d-lor Laurian, Sion, Maniu, Odobescu, Alexandri, Papadopul, Calimach, Crețulescu și Pălcoianu in cestiunea anticităților găsite in Dobrogea. Măsurile speciale de luat pentru conservarea lor. D. Laurian socotește că in privința anticităților găsite in Dobrogea trebuesc făcute oarecari distincțiuni, căci printre anticitățile ce se pot găsi in acea provincie cu abundență sunt unele foarte lesne de transportat precum CRONICA LOCALĂ (Prefectul de județ). Guvernul vroind a pune capăt crizei prefectoriale de aice a numit pe d-nul Leon Negruzzi in postul de prefect a județului nostru. O numire mai nimerită nici că pute fi, căci prin modul esemplar, cu care d. L. Negruzzi conduse cu trei ani înainte afacerile județului Ieșan, și-a câștigat simpatia și respectul tuturor concetățenilor fără deosebire de credințe politice. (O invitare drept scuză). Biroul poștal ambulant de la gara Târgovișteni face prin un aviz o invitare, să întrebuințăm bande mai late și mai tari la espectarea foaei noastră poate, căci de altmio trelea, ban- CURIERUL TH. BLASSAN. Cer «5 Marsilia .11 „ Iul. ■ Fr. Bani. Grâu Ghirca de Galați .21 50 » Brăila . 21 50 Porumb Cinquantina . 13 25 , de Galați . 12 50 Orz de Galați 100 kil . 12 25 Orz de Brăila » . 12 25 Secară de Dunăre » . 12 50 Ores de Dunăre » . 14 25 Fasole de Brăila » . 19 50 Semînță de in de Dumi . 30 60 Rapiță de Dunăre 100 . 30 — » sălbatecă de 1 î [UNK] 1 ® — Anvers Fr. Bani. Grâu Sandomirka 100 1 . 27 50 Polonia de Odesa • 26 26 Sacară de Dunăre » .... 14 25 » de M.-Neagră » .... 14 50 Navette de Dunăre « .... 14 50 » de Odesa » .... 14 50 Semînță de in de M.Neagră 100 kilog. — » de in de Dunăre 100 kilog. * 31 — Amsterdam 14/25 Iuli 1879. Grâu predat in Martie rastul 2400 kil. 287 fl. Oland. Secară » » » 2100 kil. 151 » Amsterdam W/16 Iuli 1879, curs zii. curs pr. Cambio Londra a vista p. 1 liră sterlină 12.04 — » Paris p. 100 franci .... — 47.65 , Berlin 3 luni 100 Reichsmark — 58.40 Londra/26 Iuli 1879, sil. denari, Grâu Ghir. de Brăila, quart, de 492 liv. 33 — » de Galați » 492 »33 — Popușor de Dunăre « 480 »219 » de Galați » 480 » 236 Orz de Galați » 400 »20 6 Orz de Brăila » 400 »20 « Secară de Dunăre » 480 » — — ecară de Galați » 480 » — — (C. Financiar) Mișcarea portului Galați In ziua de 18 Iulie a sosit o corabie incărcată și 3 deșerte, și au pornit 3 încărcate. Au sosit asemenea și a plecat 1 vapor. Bastimente față in port 28. Porumbul la calcabr. 61 62 s’a vândut cu 33 347» fr. S’a exportat pentru Anglia 719,680 klgr. porumb. ANUNCIURI Institutte unite* In interesul fondarei unui institut de învățământ model, care pe lăngă toate elementele unei solide instrucțiuni, să poseadă și mijloacele necesare, spre a se putea ridica la nivelul celor mai bune stabilimente de educațiune din străinătate, ambele asociațiuni de profesori ale ”Institutului Academic” și Liceului Nou”, au crezut de cuviință a uni puterile lor, fuzionându-le in una singură. Stabilimentul de instrucțiune, nou născut subt auspiciile asociațiunilor unite, va purta numele de institutile unite, in amintirea instituțiunilor izolate din care ’și trage originea, și pe care el le va înlocui, sperăm, cu avantagiu. Asociațiunea Institutelor-Unite convinscă basa unui bun invățământ, este insă fracțiunea primară își propune a da o deosebită îngrijire acestei părți a invățămăntului, sepărănd cu totul școala primară de cursul de liceu, organizănd-o după baze noue și raționale și dându-i o direcțiune conformă cu principiile pedagogice moderne. Despărțiți, ne-a în bucurat lung timp de favoarea onorabilului public, care și unora și altora nici odată nu ne-a lipsit. Uniți, suntem convinși, această favoare nu va lipsi cu atât mai puțin, cu cât vom fi incă mai in măsură decăt in trecut a o justifica pe deplin, încrezători in simpatiile bine-voitoare ale Onor. Public, avem onoarea a înștiința, că cursurile noului Institut vor începe la 1 Septemvre viitor. Publicațiuni ulterioare vor arata toate amănuntele organisațiunei noului institut, precum și condițiunile de admisibilitate. Asociațiunea Liceului Nou, Const. Climescu, Ioan Caragiani, Miltiade Tzony, NB. D-nii St. Miclea și Andrei Vizanti cu încetarea an. școlar 1878- 79, s’au retras din această asociațiune, la cunoștința publică că ocupațiunile mele nepermițindu-mi de a espedui, in persoană, doritorilor, scrierile ce am publicat, de aceia am însărcinat, cu această lucrare, pe D. Dimitrie Daniil, libraru in Iassy, strada mare, care va satisface cererea acelor care doresc a poseda operile mele. Dr. A. Fotu. (1) Asociațiunea Instit. Academie. N. Culianu, Petru Poni, Al. Xenopulo, St. Vârcolici, Gr. Cobîlcescu, Ion Melic, Dr. I. Ciurea, Paul Pascu. 3 Dintr’o Photographie un Portrait de Oloru.. EMIL RABENER BOKMisiOB &, &mm; Iassy strada Academie, Representant general pentru Romania a Societății francaise de Photominiature. Patent Brevets. Conform cu photografia, ce mi se va preda, voi restitui un portret artistic efectuat pe pânză de orice mărime. Se garantează exacta asemanare. Prețurile foarte moderate ca probă sunt expuse un număr de tablouri. Asemene sé mai recomand pentru efectuarea cu promptitudine și efactitate a orice fel de comisioane din străinătate de toate branșile. Representant General al foie „Asseculant-Handel- Journal, Allgemeine Verlosungs Zeitung (79—50) La farmacia A. Racoviță in Iași au sosit acuma tot soiul de Ape vinerate din anul ÎS 90. DECLARAȚIE PUBLICA Din cauza terminării concursului și a necesității de a deșerta localul, Consorțiul falitei Fabrici Unite de obiecte de argint Britania vinde roata marfă, de care dispune 7Cu 75 la suta mai eftin decât prețul estimat . Numai “ MV fr. 501», costă următorul serviciu fabricat din argintul cel mai fin și bun de Britania (CE COSTA MAI ÎNAINTE 60 FRANCI) iar fața albă a tacâmurilor ” se garanteaxat pe 9 ani . 6 cuțite de argint Britania, cu lame de oțel englez. 6 furculițe de argint adevărat Britania, de calitatea cea mai grea și fină. 6 lingure mari, și masive de argint Britania. 1 polonic masiv de argint Britania. 1 ciorbalic mare de argint Britania, de calitatea cea mai bună. 2 sfeșnice de salon, foarte frumoase, de argintul Britania. 6 păhăruțe pentru oue, de argintul Britania 1 Chiperniță sau zăbarniță foarte frumoasă de arg. Britania. 1 Strecurătoare fină de arg. Britania. 36 bucăți A se adresa cătră Vereinigte Britanniasilber-Fabriks-Depot Wien, Landstrasse Matthäusgasse 2 Obiectele ce nu convin, se primesc înapoi pănă un termin de 8 zile. De vreme ce nu se admit a se face transporturi poștale cu Nachnahme de aice pentru Romănia, apoi comenzile se efectuează numai după primirea costului. (12) CURSUL BUCUREȘTI IFrnrita casă de sclim.b „BURSA“ No. 48. —■ Strada Lipscani. — No. 48. 18 Iulie Elita de de la St- Di ■HP few tnurie viitor, feredeul situat suburbia Pecurari de la vale de Penitenciar. Doritorii se vor adresa la subsemnatul la 30 Iulie 11 ore ante-meridiane. (1) Dr. A. Fetu. De închiriet aproape de școala militară un apartament de 24 sau 6 odăi grădină frumoasă (la trebuință și grajdi). De vânzare ocupe în bună stare de 2 sau 4 persoane, un docar, și deosebit o trăsură, sau dinpreuna cu cai și hamuri. Se vănd pluguri și grape de ocazie cu prețuri eftine, precum un plug cu 3 fețe o mașina de tret nutrețe toate în bună stare și de cele mai nouă fabricație. Adresa la adm. acestei foi. Se lucru rez o vie la Copou lucrată foarte bine și cu diferite sămănături sau numai locuința de vară. A se adresa la Dl. Castano lăngă biserica 40 sfinți, fie vari sare sau de inesiriet și de acuma, o casă nouă aproape de școala militară cu 13 incăperi, grajdi, șură, pompă englezască și înconjurată de o grădină frumoasă. Adresa de mai sus. (6). 1OOO florini acelei dame, care după întrebuințarea unui cavanoșel de Ale fie de pistrui nu va fi perdut, petele de pistrui, de mai, de soare sau cele de poziții. 1 cavanosel 2 fl. 50 cr. Comenzile se efectuează îndată după primirea costului. ROBERT FISCHER doctor ■ în chimie Wien I., Johannesgasser No. 11. Avis prietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se gâleesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE INDICI AGRICOLE CHITANȚE DE MOȘII 9 J etc. etc. ROMANSELE EDITATE DE Theodore Balassan din IAȘI Se află de vânzare in Iași la TYPOGRAFIA th. balassan București la Librăria Soceca Comp Botoșani „ » Ivașco Dorohoiu. » Bobulescu Peatra „ » Dornescu Bacău » » Korman Roman » » Haciu Galați » » Nebuneli Folticeni la d-1. A. Goldner tipograf Bârlad la d-1. A Găina. MT Tot în aceste locuri se află și de vânzare CALENDARUL „Caierului11 ”Pe anul 1979 |UX-I-A. Sau SUBTERANELE Castelului de Mazzini Traducere de G. C. Stamatopulo, Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. JPretul 9 franci Se află de vânzare la Redacția acestui jurnal. Cursul din Viena 29 Iulie Cursul din Berlin, 29 iulie Cump. vând. 0 % Oblig. rurale. ... 101s/402XU „ eșite la sorți. . . 9772 98 8 % » domeniale ... 102 10274 » » eșite la sorți 977, arg. » Casei pens 300 1 >, dob. jr. 10 . 183 185 7 % Scris, funciare rurale 987a 99 7 % „ „ urbane 917s 92 8 % Imp. municipal . . ■ boza 101 „ cu pr. Buc. (bil. 20)1 27 28 , 5 % Renta Română . . • 7274 72 ®/4cțiuni „Dacia“.....................180 185 „ „Romania“ . • • 65 70 lupene rurale exigibile . • 1% Arg „ domeniale „ . • • 7a „ scrisuri ” . • • 7a Aur .rgint contra aur ... • 2% ^° 0 dietele Hypotecare contra aur 174 11/i lubla hârtie.......................... 2—57 22 ’lorinu............................... . 2—18 8—14 ioje otomane.......................... 42 5—59 fapoleonul . : . . . 9—22 9—207a lucatul........................... 5—48 5—48 loje otomane .... 20—60 21 — ruble hârtie .... 119—25 119—50 blig. căilor ferate române 94— 93 80 acțiunile „ „ „ . 33—70 33-10 priorități „ „ „ . 95— 94-90 Ippenheim .... ruble hârtie .... 210—50 211-40 Cursul din Paris. 29 Iulie lenta română .... 72—50 172— mje otomane .... 46— j 46—