Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-07-22 / nr. 85

Cetim următorele in »Binele Public“ : »încă un străin care se va ocupa de țara­­ noastră. Turistul francez, Eduard Marbell, care călătorește acum prin Transilvania, de unde va merge la Arad și Timișoara, se va intorce prin Serbia in Romănia, având intențiunea a descrie la reîntoarcere’i călătoriile sale. Cu această ocaziune constatăm cu plăcere că d. dr. Urban Jarnik, profesor de limbele romanice la Universitatea din Viena, cunos­cutul filoromăn despre a cărui sosire in Ro­mănia am vorbit cetitorilor noștri, a și început a publica in ziarul „der Osten“ din Viena impresiunile călătoriei sale printre Români. Oca­d’ăntăia scrisoare­a d-sale vorbește despre Târgul Moșilor. Ii JE­­Cir JE) pentru modificările introduse în legea im­­positului băuturilor spirtoase din 1867 și 1877. Art. I. Alienatul 2­3 și 6 de sub arti­colul 1 se modifică precum urmează: Pentru fie­care decalitru de rachiu sau spirt se va percepe patru bani și jumă­tate pe fie­care grad de tărie, adică de atătea ori patru bani și jumătate căte grade de tărie va avea liquidul. Pentru fie­care decalitru bere, de ori­ce calitate și numire, se va percepe opt­zeci de bani. Măsurătoarea se va face cu cotul me­­r­tric (instrumentul „Jange” admis în Fran­cia pentru măsurătoarea capacității vase­lor cu liquide). Art. II. Aliniatul II, de sub art. 2 al legei impositului, este suprimat. Art. III. Aliniatul din urmă de sub articolul 10 al legei impositului, se înlo­­cuește cu următorul: «Natura contraven­­țiunei». Art. IV și cel din urmă.— Disposab­le presentei legi întră în vigoare cu în­cepere de la 1 Ianuarie, Anul 1880. Cetim in «Binele Public” . Am arătat că ln ministerul lucrărilor publice, la care a fost trimis, nu se gă­sește dosarul epitropiei răposatului mitro­polit Dositeiu Filitis, care a lăsat donațiuni însemnate pentru învățământ. Am arătat că acel dosar se afirmă că l’a luat de d. Ferechide, pe când se afla mi­nistru al lucrărilor publice, acum căți­va ani in urmă. Pănă azi nu știm dacă acel dosar s’a găsit, dacă un adevăr a fost acasă la d. Ferichide, dacă d-sa s’a înapoiat și dacă justiția, cu ministerul instrucțiunii, vor lua măsuri ca epitropia in cestiune să’și dea socoteală pentru gestiunea unei averi în­semnate, socoteli pe care nu le-a dat de mai mulți ani de zile. Á— Morala publică, dorința donatorului și interesele invățămăntului sufer din tăcerea persoanelor implicate in cestiune. Recrutările pentru 1899. „Monitorul“ publică decretul privitor la o­­perațiunile consilielor de reviz­e pentru for­marea contingentului anului 1879, dimpreuna cu tabloul care plărește repartițiunea tinerilor pe județe, reședințele lor și plăși, precum și numărul tinerilor ce trebue să facă parte din armata permanentă și călărași. Prin legea din 16 April 1879 contingentul anului curent să fie sează la numărul de 12.000 tineri pentru armata permanentă și 3,500 ti­neri pentru călărași, iar restul clasei va re­­mănea in dorobanți. Operațiunile consilielor de revizie vor în­cepe la 1 August și se vor închide la 15 Sep­­tembre 1879. MINISTERUL CULTELOR ȘI INSTRUCȚIU­NI PUBLICE. Persoanele indicate in lista de mai jos, bi­­ne-voind a oferi concursul D-lor la producțiu­­nea musicală din anul acesta al elevilor con­servatorului de musică și declamațiune din Iași, ministerul are de plăcerea a esprima a­­celor persoane deplina sa mulțim­e. No. 7,969, 1879, Iulie 16. A.. Listă de persoanele cari au contribuit direct sau indirect la producțiune și la împărțirea premiilor. 1. D. C. Constantiniu, directorul teatrului național care a bine-voit a oferi gratis sala teatrului. 2. D. Th. Balassan, care a tipărit gratis invitațiunele și programele producțiunei in număr de 300. 3. D. Ledwinka, care a pus gratis la dispo­­sițiunea conservatorului 2 piane din magazia D-sale. 4. D-lor Weles (flautist) și Borteanu (vio­linist) foști elevi, cari au oferit concursul D-lor, eară la împărțirea premiilor. 5. D. Florentin, directorul liceului central care a dăruit 34 broșuri intitulate „Estetică", pentru a se împărți premianților, și. G. D. capelmaistru Volmar, care a oferit musica­l-sale, sunt monete, mici geme gravate, obiecte mă­runte de metal etc. altele mai anevoioase din cauza greutății lor, precum statue sau inscrip­­țiuni pe bucăți mari de­ piatră, sau din cauza fragilităței, precum pavimente de mosaic] in sine este și o ultimă categorie de anticități, care abia se poate și mai adesea nu merită a se disloca ; acelea sunt rămășițele de clădiri. D. Sion spune că d-lui, vizitând acum de curând Dobrogea, a văzut cura și unde sunt adunate obiectele antice din Constanța și crede că obiectele acestea acolo sunt destul de bine păstrate intr’o grădină publică. De aceia ar fi de părere ca cel puțin pentru căți­va ani, să fie lăsate acolo, pănă se vor studia de oa­meni speciali. D. Maniu crede că ar fi foarte imprudent a se face prea multă vorbă in public despre importanța monumentelor antice căre se gă­sesc in Dobrogea, dar d-sa nu este de părere că ar fi un sacrilegiu de ale întruni in ca­pitala României, căci acesta nu ar fi decăt o măsură de asigurare pentru buna păstrare a unui patrimoniu strămoșesc al Românilor. Spre satisfacerea legitimei cereri a d-lui Laurian, transportarea ar trebui făcută după consiliile unei misiuni in care Academia ar fi asociată cu ministerul. D. Odobescu exprimă asemenea părerea că anticitățile din Dobrogea trebuesc aduse in București, spre a se complecta museul națio­nal. D-lui crede că este neaparat ca să se facă și la noi ca in alte țări civilizate o lege asu­pra descoperirilor anticuarie și să nu fie in drept fie­care a-și atribui pe cele ce le gă­sește, chiar și pe proprietăți ale Statului. De altmintrelea arată că pastrarea statuelor și inscripțiunilor vechi in grădini publice este o adevărată condamnare a acestor monumente antice la tot felul de degradări. Ar trebui să se ia măsuri in contra acestui us dăunător, prin care stau espuse la degradare interesan­tele monumente din grădina publică de la Turnu Severin, mai multe risipite prin stra­dele Galațului, și negreșit peste puțin și cel de la Constanța și de la Mangalia. Căt despre cele ce au fost in grădina publică din Craiova, nici că se mai știe ce au devenit. Ar fi bine ca toate monumentele incă esistenți să se a­­dune in museul central din București, și pen­tru atingerea acestui scop, s’ar cuveni poate ca Academia să provoace oare­cari măsuri le­gislative. D. Alexandri se unește cu această idee a­­ducănd exemplu din alte țări, unde tot ce se descopere mai important se adună in museu, remănând numai edificiele la locul descoperi­­rei, bună­oară astfel se procede la Pompei, ducăndu-se in muzeul din Neapoli toate ob­iectele de interese archiologice chiar mosaicele și picturile murale. Tot astfel trebue să se facă și la noi cu cele descoperite in Dobrogea. D. Papadopulo Calimach exprimă temerea că printre obiectele adunate in grădina de la Constanța, au să fie și inscripțiuni fragmente fără de nici un interes istoric pentru care ar fi inutil de a face mari spese de transport. Asupra antichităților din Dobrogea ar trebui dar să se facă mai intăi un studiu prealabil, prin barbați speciali pe care Academia sau guvernul,­­i-ar trimite acolo ca să aleagă ceia ce merită a fi adus in muzeul capitalei. D. Crețulescu se unește cu această idee, dar nu este de părere ca Academia să ceară de la guvern înființarea unei legi asupra a­­dunărei de antichități. Aceasta ar fi o de­pășire a competinței Academiei. Tot ceia ce s’ar putea face, se reduce la oare­care ten­tative oficioase in acest sens. D. Fălcoianu arată că, vizitând acum de curănd insula Șerpilor din Marea Neagră, d­­lui s’a încredințat că se află acolo un suzeran in care ar putea să existe obiecte antice. D­ lui n’a putut vedea mai mult decăt multe fragmente de olărie. Aflăndu-se insă in acele locuri însoțit de străini nu a voit să cerce es­­plorațiuni, care ar fi deșteptat poate avidi­­dați grele de reprimat, intr’o localitate așa de isolată. D. Laurian recapitulând diferitele opiniuni espuse in această discuțiune, se pronunță in favoarea acestea ca Academia să intervină pe lăngă minister pentru facerea unei legi. în­suși Ministerul ne-a cerut avizul intr’o ces­tiune relativă la știință. Noi avem datoria chiar de a’i comunica, in mod oficial, tot ce ni se pare a fi apropiat la cea mai bună și mai complectă regulare a cestiunei. In cazul special al antichităților din Dobrogea ar fi bine ca ministerul, afectând pentru aceasta fonduri ce noi nu avem, să ceară de la Aca­demie denumirea unei persoane experte care să dirige transportările, cu toate precauțiu­­nile necesarii. Intru ceia ce privește insă frag­mentele, d-sa, nu se unește cu părerile es­­prese ale d-lor Papadopolu și Sion, ci amin­­tindu-și cuvintele lui Tuliu Scaliger care zice: „minimum etiam antiquatis fragmentum habet sunm pretium” crede că chiar și micele frag­mente de inscripțiuni antice trebuesc adunate, căci să intămplă ca și acelea să serve la e­­lucidări anticuarie. In fine opinează că adu­­căndu-se in capitală toate antichitățile din Do­brogea și de aiurea, care pot fi transportate, tot ar fi bine să recomandăm ca fundamentele de edificie antice să remănă sub privigherea autorităților locale ca să nu se strice și mai tare, precum se practică la noi in cele mai multe locuri. (Renașterea) dele fiind subțirele, ușor se rup, se perd și foile respective nu se pot preda in primirea destinatarului. Această invitire nu e decăt o scuză acoperită, căutăm regulata predare a fo trebuințate de noi, nici mai su­bțirele dei­pul, Românul, Pressa, te aceste cum se fac sosesc in toată regula tră­ira ? Dacă bandele com de On. Birou pos la Târgoviște nu ne-a respective a foaei noa­sa destinatarilor ? ***­­Opera sta un serviciu plăcut cer,­cându-le, că dl. Franc bosit director de oper giat personagiul necesi Trupa operei italiene san va fi ast­fel com soprană dramatică. E­loggeră, Suita Ormvier­tralto. Giovannino Pal­mario Felice Pottorir­fredo Gazul, tenor de renzo Barabino, tenor Bachi, perego bariton baritono. Enrico Re­­dani, basso comico G­liciano Francheti, ma­red­ori de Orchestră răm tuturor acelor I­dori să-și facă abonat să se adreseze chiar regisorul Teatrului b a ai se ramifica ne­sătulele in­inguste și elor Tim­­și cu toa­­tumite ne­ud­a noas­­se pierd, de la ga­­numerile­­ de adre­sem a face , comuni­­cest neo­­și anga­ i viitoare, ițional­ia­­. Mastelli, a...- ... , suprană­nă și con­­­­comprn­­­atie, Al­tere. La­ Francisco­lia, altro lmno Gior­­itte și Fe­­■ori și di­­sp Anum­­­ae cari ar fisa operă. 1. Delmary Academia Romană. Ședința din 5 Iulie. Sumariu : Opiniunile d-lor Laurian, Sion, Maniu, Odobescu, Alexandri, Papadopul, Calimach, Crețu­­lescu și Pălcoianu in cestiunea anticităților găsite in Dobrogea. Măsurile speciale de luat pentru conservarea lor. D. Laurian socotește că in privința anti­cităților găsite in Dobrogea trebuesc făcute oare­cari distincțiuni, căci printre anticitățile ce se pot găsi in acea provincie cu abundență­­ sunt unele foarte lesne de transportat precum CRONICA LOCALĂ (Prefectul de județ). Guver­­nul vroind a pune capăt crizei prefectoriale de aice a numit pe d-nul Leon Negruzzi in postul de prefect a județului nostru. O numi­re mai nimerită nici că pute fi, căci prin mo­dul esemplar, cu care d. L. Negruzzi conduse cu trei ani înainte afacerile județului Ieșan, și-a câștigat simpatia și respectul tuturor con­cetățenilor fără deosebire de credințe politice. (O in­vitare drept scuză). Bi­roul poștal ambulant de la gara Târgoviște­ni face prin un aviz o invitare, să întrebuin­țăm bande mai late și mai tari la espectarea foaei noastră poate, căci de altmio trelea, ban- CURIERUL TH. B­LASSAN. Cer «5 Marsilia .11 „ Iul. ■ Fr. Bani. Grâu Ghirca de Galați .21 50 » Brăila . 21 50 Porumb Cinquantina . 13 25 , de Galați . 12 50 Orz de Galați 100 kil . 12 25 Orz de Brăila » . 12 25 Secară de Dunăre » . 12 50 Ores de Dunăre » . 14 25 Fasole de Brăila » . 19 50 Semînță de in de Dum­­i . 30 60 Rapiță de Dunăre 100 . 30 — » sălbatecă de 1 î [UNK] 1 ® — Anvers Fr. Bani. Grâu Sandomirka 100 1 . 27 50 Polonia de Odesa • 26 26 Sacară de Dunăre » .... 14 25 » de M.-Neagră » .... 14 50 Navette de Dunăre « .... 14 50 » de Odesa » .... 14 50 Semînță de in de M.­Neagră 100 kilog. — » de in de Dunăre 100 kilog. * 31 — Amsterdam 14/25 Iuli 1879. Grâu predat in Martie rastul 2400 kil. 287 fl. Oland. Secară » » » 2100 kil. 151 » Amsterdam W/16 Iuli 1879, curs zii. curs pr. Cambio Londra a vista p. 1 liră sterlină 12.04 — » Paris p. 100 franci .... — 47.65 , Berlin 3 luni 100 Reichsmark — 58.40 Londra­­/26 Iuli 1879, sil. denari, Grâu Ghir. de Brăila, quart, de 492 liv. 33 — » de Galați » 492 »33 — Popușor de Dunăre « 480 »21­9 » de Galați » 480 » 23­6 Orz de Galați » 400 »20 6 Orz de Brăila » 400 »20 « Secară de Dunăre » 480 » — — ecară de Galați » 480 » — — (C. Financiar) Mișcarea portului Galați In ziua de 18 Iulie a sosit o corabie incărcată și 3 deșerte, și au pornit 3 în­cărcate. Au sosit asemene­a și a plecat 1 vapor. Bastimente față in port 28. Po­rumbul la calc­abr. 61­ 62 s’a vândut cu 33 347» fr. S’a exportat pentru Anglia 719,680 klgr. porumb. A­N­U­N­C­I­U­R­I Institut­te unite* In interesul fondarei unui institut de învățământ model, care pe lăngă toate e­­lementele unei solide instrucțiuni, să po­­seadă și mijloacele necesare, spre a se putea ridica la nivelul celor mai bune stabili­mente de educațiune din străinătate, am­bele asociațiuni de profesori ale ”Insti­tutului Academic” și Liceului Nou”, au crezut de cuviință a uni puterile lor, fu­­zionându-le in una singură. Stabilimentul de instrucțiune, nou năs­cut subt auspiciile asociațiunilor unite, va purta numele de institutile­ unite, in a­­mintirea instituțiunilor izolate din care ’și trage originea, și pe care el le va în­locui, sperăm, cu avantagiu. Asociațiunea Institutelor-Unite convins­­că basa unui bun invățământ, este insă fracțiunea primară își propune a da o deo­sebită îngrijire acestei părți a invățămăn­tului, sepărănd cu totul școala primară de cursul de liceu, organizănd-o după ba­ze noue și raționale și dându-i o direcți­une conformă cu principiile pedagogice moderne. Despărțiți, ne-a în bucurat lung timp de favoarea onorabilului public, care și unora și altora nici odată nu ne-a lipsit. Uniți, suntem convinși, această favoare nu va lipsi cu atât mai puțin, cu cât vom fi incă mai in măsură de­căt in trecut a o justifica pe deplin, încrezători in simpatiile bine-voitoare ale Onor. Public, avem onoarea a înști­ința, că cursurile noului Institut vor în­cepe la 1 Septemvre viitor. Publicațiuni ulterioare vor arata toate amănuntele organisațiunei noului institut, precum și condițiunile de admisibilitate. Asociațiunea Liceu­lui Nou, Const. Climescu, Ioan Caragiani, Miltiade Tzony, NB. D-nii St. Miclea și Andrei Vizanti cu în­cetarea an. școlar 1878- 79, s’au retras din aceas­tă asociațiune, la cunoștința pu­blică că ocupațiu­­nile mele nepermițindu-mi de a espedui, in persoană, doritorilor, scrierile ce am publicat, de aceia am însărcinat, cu a­­ceastă lucrare, pe D. Dimitrie Daniil, li­­braru in Iassy, strada mare, care va sa­tisface cererea acelor care doresc a po­seda operile mele. Dr. A. Fotu. (1) Asociațiunea Instit. Academie. N. Culianu, Petru Poni, Al. Xenopulo, St. Vâr­colici, Gr. Cobîlcescu, Ion Melic, Dr. I. Ciurea, Paul Pascu. 3 Dintr’o Photographie un Portrait d­e Oloru.. EMIL RABENER BOKMisiOB &, &mm; Iassy strada Academie, Representant general pentru Romania a Societății fran­­caise de Photominiature. Patent Brevets. Conform cu photografia, ce mi se va preda, voi restitui un portret artistic efec­tuat pe pânză de ori­ce mărime. Se ga­rantează exacta asemanare. Prețurile foar­te moderate­­ ca probă sunt expuse un nu­măr de tablouri. Asemene sé mai reco­mand pentru efectuarea cu promptitudine și efactitate a ori­ce fel de comisioane din străinătate de toate branșile. Represen­tant General al foie „Asseculant-Handel- Journal, Allgemeine Verlosungs Zeitung (79—50) La farmacia A. Racoviță in Iași au sosit acuma tot soiul d­e Ape vinerate din anul ÎS 90. DECLARAȚIE PUBLICA Din cauza terminării concursului și a nece­sității de a deșerta localul, Consorțiul falitei Fabrici­ Unite de obiecte de argint Britania vinde roata marfă, de care dispune 7Cu 75 la suta mai eftin de­cât prețul estimat . Numai “ MV fr. 50­1», costă următorul serviciu fabricat din argintul cel mai fin și bun de Britania (CE COSTA MAI ÎNAINTE 60 FRANCI) iar fața albă a tacâmurilor ” se garan­­teaxat pe 9­ ani . 6 cuțite de argint Britania, cu lame de oțel englez. 6 furculițe de argint adevărat Britania, de calitatea cea mai grea și fină. 6 lingure mari, și masive de argint Britania. 1 polonic masiv de argint Britania. 1 ciorbalic mare de argint Britania, de cali­tatea cea mai bună. 2 sfeșnice de salon, foarte frumoase, de ar­gintul Britania. 6 păhăruțe pentru oue, de argintul Britania 1 Chiperniță sau zăbarniță foarte frumoasă de arg. Britania. 1 Strecurătoare fină de arg. Britania. 36 bucăți A se adresa cătră Verein­ig­te Britanniasilber-Fabriks-Depot Wien, Landstrasse Matthäusgasse 2 Obiectele ce nu convin, se primesc înapoi pănă un termin de 8 zile. De vreme ce nu se admit a se face transporturi poștale cu Nachnahme de aice pentru Romănia, apoi comenzile se efectuează numai după primirea costului. (12) CURSUL BUCUREȘTI IFrnrita casă d­e scl­im.­b „BURSA“ No. 48. —■ Strada Lipscani. — No. 48. 18 Iulie Elita de de la St- Di­ ■HP few tnu­rie viitor, feredeul situat su­burbia Pecurari de la vale de Penitenciar. Doritorii se vor adresa la subsemnatul la 30 Iulie 11 ore ante-meridiane. (1) Dr. A. Fetu. D­e închiriet aproape de școala militară un apartament de 2­4 sau 6 odăi grădină frumoasă (la trebuință și grajdi). D­e vânzare o­cupe în bună stare de 2 sau 4 persoane, un docar, și deosebit o tră­sură, sau dinpreuna cu cai și hamuri. S­e vănd pluguri și grape de ocazie cu pre­țuri eftine, precum un plug cu 3 fețe o mașina de tret nutrețe toate în bună sta­re și de cele mai nouă fabricație. Adresa la adm. acestei foi. Se lucru­ r­ez o vie la Copou lucrată foarte bine și cu diferite sămănături sau nu­mai locuința de vară. A se adresa la Dl. Cas­­tano lăngă biserica 40 sfinți, fie vari sare sau de ine­siriet și de acuma, o casă nouă aproape de școala mi­litară cu 13 incăperi, grajdi, șură, pompă en­­glezască și înconjurată de o grădină frumoasă. Adresa de mai sus. (6). 1OOO florini acelei dame, care după întrebuințarea unui cavanoșel de Ale fie de pistrui nu va fi perdut, petele de pistrui, de mai, de soare sau cele de poziții. 1 cavanosel 2 fl. 50 cr. Comenzile se efectuează îndată după primirea costului. ROBERT FISCHER doctor ■ în chimie Wien I., Johannesgasse­r No. 11. Avis prietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se gâleesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE INDICI AGRICOLE CHITANȚE DE MOȘII 9 J etc. etc. ROMANSELE EDITATE DE Theodor­e Balassan din IAȘI Se află de vânzare in Iași la TY­POG­RAFIA th. balassan București la Librăria Socec­a Comp Botoșani „ » Ivașco Dorohoi­u. » Bobulescu Peatra „ » Dornescu Bacău » » Korman Roman » » Haciu Galați » » Nebuneli Folticeni la d-1. A. Goldner tipograf Bârlad la d-1. A Găina. MT Tot­­ în aceste locuri se află și de vânzare CALENDARUL „Caierului11 ”Pe anul 1979 |­U­X-I-A. Sau SUBTERANELE C­astelului de Mazzini Traducere de G. C. Stamatopulo, Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. JPretul 9 franci Se află de vânzare la Redacția aces­tui jurnal. Cursul din Viena 29 Iulie Cursul din Berlin, 29 iulie Cum­p. vând. 0 % Oblig. rurale. ... 101s/4­­02XU „ eșite la sorți. . . 9772 98 8 % » domeniale ... 102 10274 » » eșite la sorți 977, arg. » Casei pens 300 1 >, dob. jr. 10 .­­­­ 183 185 7 % Scris, funciare rurale 987a 99 7 % „ „ urbane 917s 92 8 % Imp. municipal . . ■ b­oza 101 „ cu pr. Buc. (bil. 20)­1 27 28 , 5 % Renta Română . . • 7274 72 ®/4­cțiuni „Dacia“.....................180 185 „ „Romania“ . • • 65 70 lupene rurale exigibile . • 1% Arg „ domeniale „ . • • 7a „ scrisuri ” . • • 7a Aur .rgint contra aur ... • 2% ^°­ 0 dietele Hypotecare contra aur 174 11/i lubla hârtie.......................... 2—57 22 ’lorinu............................... . 2—18 8—14 ioje otomane.......................... 42 5—59 fapoleonul . : . . . 9—22 9—207a lucatul........................... 5—48 5—48 loje otomane .... 20—60 21 — ruble hârtie .... 119—25 119—50­­ blig. căilor ferate române 94— 93 80 acțiunile „ „ „ . 33—70 33-10 priorități „ „ „ . 95— 94-90 Ippenheim .... ruble hârtie .... 210—50 211-40 Cursul din Paris. 29 Iulie lenta română .... 72—50 1­72— mje otomane .... 46— j 46—

Next