Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-04-08 / nr. 40
2 IAȘI, 7 Aprilie 1879. și. Suntem in primăvară, și fiecare acest anotimp e cel mai peri■ios pentru pacea europeană, căci ■ iminațiuneai lui se incep mai intotdeauna conflicte și rezboae. partea de Balcanilor și cele a Alpilor uca in curând un rol, ce va merita toată atențiunea Europei. Atât in Balcani cât și in Alpi lupta se va încinse pentru unitatea națională. Deoparte Bulgarii deveniți liberi se vor cobori din creerii Balcanilor spre a răpi Rumelia Orientală din mările înaltei Porți și a se uni cu frații lor, iar de alta, voluntarii înfocați a bătrânului general Garibaldi se vor urca pe cărunții Alpi, ca de acolo să incingă lupta contra Austriacilor pentru eliberarea provinciilor italiane de sub jugul străin. Aceasta pare a fi probabilitatea cea mai mare pentru viitorul apropiat. La Balcani, Rusia va sprijini pe Bulgarii, iar pe stulienți din Alpi poate că un aliat a Rusiei. Dar și in alte locuri lucrurile nu vor lua o desfășurare pacinică, și trupele engleze vor varia pentru civilizație sângele lor și pe țărmurile Mării Mediterane. Ca in totdeauna așa ne-am crezut și de astă dată datoria aviza pe cetitorii noștri despre aceste probabilități ale viitorului apropiat. CURIERUL TH.BALASSAN Constantinopol 18 April. Poarta a trimis zece batailioane ca corp de observație la fruntaria Egipetului. Puterile aprobează această măsura. Londra 18 April. Parlamentul englez și a reinceput ori ședințele sale. In camera comunelor, Northcote confirmă știrea ca guvernul a primit de la Sultan o comunicațiune in privința afacerilor Egipetului. El anunță că convorbirile continuă cu guvernul francez care e tot atăt de interesat în chestiune ca și Anglia. In privința Rumeliei orientale, Northcote declară că negocierile pentru ocuparea mixtă nu sunt încă rupte, dar că atențiunea guvernului e pentru moment îndreptată în altă parte. După aceasta, să începe discuțiunea asupra moțiunei d-lui Cartwrigt, care desaprobă atitudinea observată de cabinetul Beaconsfield în privința Greciei și declară că rectificarea fruntariilor grecești pe baza indicată de protocolul 13 din Berlie e necesară liniștei Orientului. Northcote recunoaște că e de cea mai înaltă insemnatate pentru liniștea Orientului și pentru interesul imperiului otoman ca să se statornicască hotarul între Turcia și Grecia. El adauge că negocierile continuă în această privință și că guvernul speră că ele vor isbuti. In caz de neisbîndă va fi totdeauna timp de a ridica chestiunea de mijlocire a Europei și guvernul reginei va fi gata de a participa la această mediațiune. Northcote termină zicând că el speră că d. Cartwrigt va fi satisfăcut cu declarațiunea guvernului și că își va retrage moțiunea. Punăndu-se la vot, moțiunea a fost respinsă cu 163 contra 147 voturi. Jurilor la instrucțiunea orală s-a ivit oarecari contraziceri cu cele ce au depus mai înainte la instrucțiunea scrisă, ce a avut loc acum un an in urmă, apoi trebue să menționăm, că mărturii au fost niște oameni simpli, seraci, cari se deconcertau prin întrebări încurcate și neînțelese pentru dânșii (despre întrebări încurcate s’a încheet proces-verbal de către procuror) și că dacă jidanii acuzați cari păreau a fi rupți și sărăci, au putut cu miile lor să urnească din loc la o depărtare de mii de verste, un luceafăr din capitală, cum este apărătorul Alexandroff, apoi se poate presupune și existența presiunei lor asupra depunerilor unor martori despre cari circulă versiuni aici. Convingerea oamenilor civilizați despre aceia, că in religiunea ebraică nu ar esista vr’o dogmă d’a se ave sănge creștin pentru sărbătorile Paștelor a servit apărărei de baza principală. Dar ar fi fost de ajuns acuzațiunei să probeze, că nimeni nu considera această procedură religioasă ca o dogmă generală a religiunei ebraice, ci ca atare fapte de omoruri se fac numai de către sectanți, și atunci acuzațiunea adusă evreilor n’ar fi fost o invențiune ignorantă, cum a plăcut apărărei d’a o califica. Existența sectei Hasside, despre care a scris fostul rabin monahal Neofit, este recunoscută oficialmente. In Sadhem sunt trei case de rugăciuni și nu există nici un rabin ci numai hahami. Apărătorii s’au atins de proceduri religioase d’ale sectanților numai superficialmente, ușor, ca se nu le treacă cu totul în tăcere, dar în mod principal respingeau existența însuși procedurei religioase d’a se ave sănge creștin pentru paștele evreesc. Convingerea generală a locuitorilor din Calais este ca in lupta procesuală spre a se pute obține o dreaptă judecată trebue forțe egale *). Iar in fapt lucrul a eșit, că procurorul nu și-au menținut rolul, chiar la începutul acuzărei s’a agitat, s’a deconcertat, începu a repeți și in fine se simți indispus Ședința s’a suspendat pentru a doua zi, când apăru intr’un rol veșted și scurt, substitutul de procuror, care nu era preparat în proces. Apărătorul Alexandroff, in mod ghidaci lasa la o parte din depunerile marturilor toate cuvintele și împrejurările, cari inculpau pe acuzați și zidi sofisme artificiale pe acele date, cari trebuia să serve in avantagiul acuzațiunei. Ca un bun scrutator al sentimentelor, el a flatat pe judecători, pe urmă in mod ghidaci i-au mai înspăimântat, mai departe străluci prin un plan al zidirei gotice, și provoca o indignare in tatăl copilei omorâte pentru motiv, că el s’a constituit ca partea civilă. Dar dacă ați fi văzut pe acest bătrân, sarac și nenorocit părinte! Dacă dv. ve veți închipui că la un sarac și simplu țaran, foametea și lipsa pot fi mai puternice decât o durere morală pentru perderea unui copil, atunci dv. veți erta pe acest sarac părinte pentru că el a dorit, cel puțin materialmente să recompenseze saraca sa familie pentru perderea ce a simțit. D-nul Alexandroff, discutând cestiunea în detaliu, simți desigur în adâncul inimei sale, că el în multe n’a avut dreptate; și această recunoaștere l’au iritat intr’atâ încăt începu a offensa mărturii. Și pănă întratât se perdu, încăt la prima dată președintele l’au rugat să nu se ocupe cu personalități, și a doua ora ca el să se mărginească în cestiune. Pe o proastă și modestă indigenă el a numit’o seignoră. Pe unul din marturi l’au numit cavalier servant al damelor din Saciheri. De unde scoase aceste informațiuni representantele strălucitor al advocăturei ? In dosar nu există asemine date. Pentru un observator rece, aceasta este clar, că aceste ofense erau ca probe ale slăbiciunei însuși aparărei. Un alt apărător Dl. Copernic pe unii i-au mirat prin discursul seu, ce era plin prin expunerea faptelor cronologice, literare și istorice, pe care el își zidi apararea sa, respingând prejudiții, de o credință proastă despre luarea singelui creștin de cătră jidani. Toate aceste au fost produs în zadar pentru acel motiv, ca această procedură religioasă, cum este zis mai sus de mine, se consideră ca al sectei, și de aceia este misterioasă și escepțională dar nu generală. Ce se atinge de cei doi advocați locali; unul dintre dînșii a remmdat de la aparare, ne mai având ce adaugi, iar altul s’a mărginit prin un scurt discurs fără importanță. Causa a perdut mult pentru motivul că planul localităței a fost făcut nu de cătră un specialist, și care să fi știut această cestiune, despre care s’a atras atenție de cătră procurore, și de asemine pentru motiv că mărturii depuneau in limba gruzină, din care cauză depunerile lor perdeau mult din forță, nefiind exactă traducțiunea. După ce s’a cetit sentința, s’a auzit aplauzele jidanilor, cari ședeau pe băncile din urmă, și s’a transmis și grămăzi de jidani ce ședeau pe stradă. Substitutul de Procurore cum este știut au apelat contra acestei sentinți de achitare. *) O deputăție de muzulmani din Rumelia Orientală pleacă la Londra, Paris, Viena, Roma și la Berlin spre a se plânge contra maltratărilor și persecuțiunilor ce au a suferi de la Bulgari. Muzulmanii cer protecție, căci la din contra vor căuta să se apere ei insîși. Delegații albaneji, cari trecând prin Roma au mers la Paris, cer, ca Albania să remăe sau toată la Turcia sau să fie toată cedată cătră Grecia. Criminalul care se impușcase asupra Țarului, se numește Alexandru Solowieff, după cum arată știrile din urmă, e de 30 ani, blond, era institutor in Toropez din Guvernamentul Plescan și persistă in a nu da nici un respuns la interogatoriele, ce îi se fac. Citim vn La deforma de la 11 April: „Camerele ronăne au aprobat și la a treia citire, cu aeiași însemnată majoritate, proiectul ere stabilește revizuirea Constituțiunii; apoi Camerele s’au disolvat și, in timp de doue luni, se va procede la alegeri ș la întrunirea Constituantei. «Noi ne-am manifestat in mai multe rânduri simpatiei pentru frații noștri Români și ferma s credere in guvernul și in Camerele din București, că se vor grăbi de a corespunie la votul Europei, făcând să dispară din legile fundamentale ori ce neegalitat intre diversele religiuni prefesate in Romănia. „Că speranței noastre n’au fost za r) N. R. Tot acea parte a chestiunei de după culise explică împrejurarea ca tatăl copilei omorâte, care s’a constituit ca parte civilă, nu a putut se’și găsască nici un apărător în tot corpul advocaților ruși din Calais. Desigur, că cauza negăsirei apărătorului părței civile, s’a simțit foarte tare de către acei evrei cari au plătit sute de mii avocaților Alexandroff etc. *) N. R. Este bine a cunoaște că acest proces s’a tratat nu de Curtea fraților, căci în acele localități nu exista întrodsă încă această instituțiune (vezi art. 13 din decenul de la 1868 relativ aplicațiunei instrucțiunei (iminale în Caucas) ci de cătră Tribunalul jud. Cuta, și acum fiind făcut apel de procurore procesul uneare să se cerceteze de către Curtea de Apel din Tiflis. CRONICA EXTERNĂ. Procesul de la Cutais Ziarul „Novoe Vremia” din Petersburg 9 Aprilie a. c. conține următoarea corespondență specială din Cutais . Procesul jidanilor, cari erau inculpați că au răpit pe copila creștina Sarra Madzebadze și care se pertractă înaintea Tribunalului jud. Cutais, s-a terminat. Tribunalul a achitat pe jidani, dar nu i-a achitat conștiința acelor, cari au asistat la interogatorul martorilor, la concluziunile de acuzațiune ale Procurorului și la apararea a trei advocați ; nu-i vor achita și acei, cari au trăit in apropiere de locul unde s’a comis crima, și cei, cărora li este cunoscută partea de după ciclisse a acestei chestiuni. Dacă in depunerile mari Zemlia i Volnosti. Ziarul „Koelische Zeitung“ primește următoarea corespondență: Petersburg in April. Mișcarea revoluționară de acuma din Rusia își are începutul incă din anul cănd Țarul Nicolai s’a urcat pe tron, căci în 1825 era pentru întăia odată că in Rusia se ridicară voci, care fățiș reclamară o constituție și cercară chiar cu forță a o capata. Energicul Țar insă înfrâna această mișcare. Cu toata mâna lui de fer, spiritele tot serbeau, dar această ferbere renase in tăcere. Abia sub sceptrul mai blând a lui Alexandru, agitația îndrăzni să-și redice iarăș capul. De la 1863 mai ales cănd s’au desrobit țaranii, mișcarea crescu timp de 15 ani din zi in zile nesimțite in o formă nehotărită, pănă cănd anul trecut 1878 apăru dinaintea lumei sub o formă determinată, îndrăzneață și grozavă. Pe atunci se împrăștiază prin toate orașele Rusiei europene scrieri revoluționare, noi oizavi p și sancționarii cei mai nalți, că ieu mită, că’s barbari și avizi, reclamară ca toți aceștii să fie îndepărtați din apropierea Țarului, sau amenințară cu moartea. Socialiștii ruși declarară chiar de la început, că nu vor face nici un zeu Țarului dar că vor sparge fie tu bine sau cu forță camarila curții, acel val, ce desparte pe monarh de popor. S’a cerut apoi constituția, desființarea cabinetului secret a împăratului adecă secția III a poliției secrete, desființarea pedepsei de banie in temnițe, mai bună trătare a arestaților politici, reforme in justiție și modificări in procedura inchizitorială a poliției secrete. S’a publicat apoi lista persoanelor anume, a căror îndepărtare din serviciul statului s’a cerut de popor, erau vr’o 200 inși. La urmă ziceau socialiștii: De vreme ce nu putem ajunge nimica pe calea legală, fiindcă in Rusia nu domnește Țarul ci camarila curții, apoi dacă nu ni se vor împlini dorințele noastre, vom fi siliți ca de acuma inainte să impușcim, să injunghiem și să omoram pănă când camarila va fi nimicită și cererile noastre vor fi realizate”, Secția III era distinată să cadă ea cea intăi. Cabinetul secret a împăratului era considerat ca o instituție in afară de lege și dar imposibil a pute fi trasă la responsabilitate, ca o deriziune a spiritului din secolul actual. (Va urma), dar nice o dovedesc, atitudinea și solicitudinea guvernului și a Camerelor și impunătoarea majoritate care, votând revizuirea Constituțiunii, a șters deja intr’un mod implicit din codicele statului orice urmă a vecinelor privilegii religioase și a injustiției sociale. Și acum nu lipsește de cât formalitatea întrunirii Constituantei pentru a da un deplin efect deliberării Parlamentului din București. După disposițiunile și obiceiurile in vigoare, nu vor trece mai mult de doue luni, dar chiar de acum ne e permis, ba suntem chiar datori, de a ne felicita despre noua victorie repurtată de principiele civilisațiunii in Romănia, și a ne felicita împreună cu acea țară, care chiar in imprejurările de față, s’a arătat demnă de o soartă mai bună și de cele mai inalte destinate. II Diritto publică o corespondință din București, care, după ce descrie scenele de barbaria săvârșite de poporațiunea israelitâ din Iași, cu ocaziunea inmormândării rabinului Schor, incheiă astfel: «Nu voi face lungi comentarie. Vă voi spune numai că, după părerea străinilor europeni cari se găsesc in mijlocul nostru, intr’o țară puțin netolerantă și ai căreia locuitori n’ar avea caracter atât de blând ca Romănii, poporațiunea ar fi ajuns, intr’o asemenea împrejurare, la cine știe ce violențe in contra Evreilor, «Romănii au arătat insă intr’un mod strălucit că sunt poporațiunea cea mai tolerantă*. CRONICA LOCALĂ *** (Te-Deum). Astăzi Duminică 8 Aprilie fiind ziua aniversară a nașterei și alegerei Alteței Sale Regale Carol I, se va celebra la Mitropolia de aice un Te-Deum laudamus. Serviciul se va săvârși de înalt Pr. Sf. Sa Mitropolitul inconjurat fiind de întregul seu cler. Pe lângă doi prefecți și autoritățile noastre civile și militare credem că vor lua parte și toți representanții puterilor străine Asemenea ne așteptăm a vedea pe lânga armata ce va fi compusă din mai multe corpuri și un numeros public, iar in tot intervalul ceremoniei se vor da numeroase salve de tunuri urmate de sunetul clopotelor. După săvârșirea Te-Deumului D. Prefect de județ Radu Mihai va primi felicitările obicinuite in Sala Palatului Administrativ. *** (Te-Deum). Vineri in 6 a curentei s’a celebrat la catedrala Mitropoliei in Te-Deum j pentru scaparea vieței M. S. Imperatorul Rusiei de odiosul atentat indreptat contra M. S. Serviciul divin s’a celebrat de I P. Mitropolitul. Da această ceremonie au luat parte pe lângă autoritățile civile și militare dar in genere și toți representanții puterilor străine precum și cel Otoman. Terminăndu-se acest serviciu de Consul Rus in numele M. S. împăratului au primit multe felicitări de bucurie din partea tututror representanților străini și autorităților Române. (Prima întrunire electorală). Elisara avu loc o întrunire publică in sala Primăriei la care D-ni deputați din Iași au dat sama de activitatea lor in Cameră. Un public numeros era față și asculta cu mare interes discuțiile. (Oborul Mitropoliei). Guvernul nostru intreține doruri de muzica vocală pe la bisericele cele mai principale, cu scop de a inlocui căutările noastre orientale, care in adevăr ne plac nouă și celor ce mai au in cultul lor asemenea cântări, precum Grecii, Armenii, iar occidentalilor precum Germanii, Francezii, Austriacii, Italienii, Belgienii, Rușii, etc. etc. aceste cântări sunt prea grele de suportat, de aceea pentru sărbători și sărbări mari Ministerul intreține dar plătit cu un salar destul de considerabil, care in asemine cazuri inlocuește psaltichia. Ei bine, tocmai in ziua de 6 a curentei s’a celebrat un Te- Deum pentru salvarea vieții M. S. Imperatorului tuturor Rusiilor, când biserica Mitropoliei era plină mai mult de străini representanți a puterilor precum și autoritățile locale și militare, tocmai acum chorul n’au căutat, care ar fi cauza, nu știm, știm însă că înalt Preasfințitul Mitropolitul Iosef cu tot clerul a celebrat serviciul divin, prin urmare absența dorului nu poate fi din altă cauză decât din neglijența. *** (Bibliografie). Zilele acestea eșit de sub presă «Privire scurtă asupra istoriei Bisericei Romănă ortodoxă atăt din Romănia liberă căt și celelalte provincii române din Austria“ compusă de dl. E. Golubinsky profesor la Universitatea din Moscva, și tradusă de dl. I. Carrcicoveanu advocat din Iași. Autorul la început tratează pe scurt istoria politică a statului nostru, după acea pe larg începutul cristianismului in țerile romane, fundațiunea cathedrelor mitropolitane și episcopale, seria mitropoliților, faptele lor mai principale, istoria literaturei noastre bisericești, persecuțiunile esercitate de cătră Cneați asupra ortodoxilor, și în genere de toate ce s’ar raporta la Biserica romană. Uvragiul este foarte important pentru noi, din toate punctele de vedere, mai ales ca prin el se reproduce fapte și documente ce sunt necunoscute și pentru prima oară eșite la lumină, culegând autorul informațiunile sale și de prin documentele conservate prin arhivele străine. Este lăudat ca foarte precios atăt de savantul nostru Prelat Melhisedek Episcop de Roman, căt și de S. S. Genadie Enacean, prin scrierile lor. Recomandăm acestuvragiu d-lor Profesori, in special celor de istoria națională, tuturor membrilor clerului și in genere oricărui român spre a pute cunoaște ceea ce scriu și străinii asupra istoriei noastre naționale și bisericești.—Prețul este numai 2 li. Se află de vânzare la librăriile d-lui Dimitri Daniil etc. din Iași. *** (Avis). Din cauza lipsei de spații am fost siliți a amâna pentru numărul viitor publicarea respunsului dat de d-nul D. Gheorghiu la cele apărute in Ștafeta No. 75. VULPOIUL ASPIRANT LA DEPUTĂȚIE (Fabulă). Un vulpoi odată, in minte’i venise Deputat să fie, căci ’și ’nchipuise Că din astă slujbă, ușor poate fi: ♦Arendaș la țară, ș’a tot jumuli Găsculiți grase, găini, puișori. Cazuri ce se’ntămplă, cam adeseori. Cu-ai sei se ’ntălnește, planu’și povestește Dar nu spune scopul, ce ’n sine hrănește Ci se spune numai, ales daca’ș fi. Ori de ce napaste, v’aș pute feri Se fiți toți in slujbe, pot se mijlocesc De vroiți și pensii, ve făgăduesc. Frazele adună-ți, răspund intr’un glas, Nu’ți mai bate capul poți chiar să te lași Domnule Vulpoi, căci azi nu se cară Niște proști ca tine, cum erau odată Ce cu duh ca paea, ca epurii blânzi, Și dacă se poate și ceva flămânzi Să rădice mâna, cănd îi semnu dat Și apoi se meargă drept la demăncat, Sau d’acii ca calucela, de muști suparat ^ Ce tot dă din cap ori la ce’i chemat. Despre carte multă nici nu’i de vorbit, Nu’i pacat de timp, in zadar pierdut Vulpoiul atunce, ese rușinat, Și nu mai vroește a fi deputat. Fabula aceasta dă mult de’nțeles Pentru acei cu sagua, servili mai ales, Cum și pentru-aceea, ce deputați vor Cuminte de oaie, rău vor fetei lor. Iar lui chir Vulpoi [îi spunem și noi, Mâța, cănd n’ajunge carnea spânzurată Totdeauna zice, că’i prea afumată. Lascar Stavri. Inserțiuni si Reclame Domnule Bedaetore! Un neguțitor din Neamț vine a denunța opiniunei publice, căt și parchetului pe niște indivizi, cari nu se ocupă de alta, decăt sub diferite pretexte să despuce oamenii, și cănd nu reușește se ocupă cu intrigi, denunțări închipuite și mărturii false. Acești indivizi sunt Oțel Raf și Haim Raf. Ei l-au ales și pe el de jertfă căci de aproape 10 ani îl persecută cu fel de fel de intrigi. L’au denunțat pe la autorități pentru niște fapte închipuite de dănșii și lipsite de realitate. Ba ce e mai mult, caută să’l inculpe de niște fapte sevărșite de aici. Astfel de pildă îi se fură lui Ioan Martin un cal. Oțel Raț aleargă degrabă la păgubaș și-i promite 7 galb. dacă va invinovăți pe acel neguțitor de acest furt și îl va trage în judecată. Ioan Martin se invoește și face după placul lui Uțel Raț. Procesul se face, dar— Cartea de apel secț. 1, negăsind nici o bănuială contra acelui negustor îl achită. Ioan Martin ceruse apoi lui Uțel Raf cei 7 galb, promiși, Uțel însă îi le refuză, pentru care apoi Martin l’a tras în judecată. Vă amintesc deocamdată numai acest exemplu despre intrigile mărșave a lui Uțel Raf, dar va’și pute umple toată foaea Dr. cu descrierea sărbătăniilor comise de acest individ, carele deși era condemnat la 3 luni închisoare corecțională totul caută să stee in strânsă prietenie cu niște agenți polițienești. Negustorul din Neamț e Șulăm Rozembaum, carele avuse a vndura și o altă denunțare lipsită de temei și provenită din partea lui Matei Raț, căci deși denunțarea a fost anonimă, apoi totuș se știe că el e autorul de vreme ce s’a lăudat că va face o asemine denunțare. Șulăm Rozembaum avuse o servitoare. In urma unei scrisori din Iași venită de la fratele acestei, servitoarea trebui să plece la Iași. Șulăm Rozenbaum o duse până la Pașcani, de unde a trimes’o cu trenul la Iași. Matei Raf, însă aflăm de plecarea servitoarei, respăndi zgomotul, că Șulem a omorăt’o după ce ar fi siluit’o. Tot astfel era și denunțarea. La instrucție însă, fata venise în persoană la Peatră și desminți formal dinaintea autorităților conținutul denunțării, ba ce e mai mult, făcu chiar o reclamație contra lui Mates Raț pentru că el a deflorat’o. Fată dar și un exemplu; despre Mates Raț fratele lui Uțel. Ar fi de prisos a mai enumera altele. E vădit și toți cunosc clica acestora, cari nu se sfiesc a face ori ce intrigi și fapte mărșave. Imoralitatea lor e proverbială, și cred că autoritățile respective ar trebui să îndrepte atențiunea lor asupra acestor șarlatani spre a le da o meritată pedeapsă, pentru ca ei să nu mai îndrăznească a neliniști oameni pacinici și onorabil. Demansez car pe acești șarlatani disprețului public și cred că și d-nii agenți polițienești se vor feri de prieteșugul criminalilor. LEGE Pentru numirea profesorilor la gimnasie, licee și școale profesionale. (Urmare) Art. 14. Catedra de economie politică și dreptul administrativ se va da prin concurs trecut intre licențiații sau doctorii de la facultățile de drept, înaintea unui juriu de 3 profesori eșiți la sorți dintre profesorii facultății de drept cea mai apropiată de școala unde s’a produs vacanța. Programa concursului se va face de consiliul permanent, in înțelegere cu decanul facultăței de drept din București, și se va publica in foile oficiale cu cel puțin trei luni pline înaintea zilei fixate pentru concura.—