Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-04-22 / nr. 46

Anul al VI-lea No. 46. IASSI, Duminică 22 April 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. ^ Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr. INSERȚIU*­I și RECLAME, răndul 60 b. ” SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­b­ancate nu se primesc. Vin Nr* 20 buni CURIERUL FOAIA INTERESELOR GENERALE. P­R­O­P­RI­E­T­A­R?Ș­I DIRECTOR TH. BALASSII. Co.lend.si­­ u.1 Septamanei JSI­ IL VECHI 1 V­I­N­A ! P­ATRONUL VI­L­EI 1 TIMPUL DIX SEPTAM­AN A | Si’ll. NOU Ț~ _..5_SF_ A | PATRONUL PILEI | Râs. Soar. | Apusul Soar. April. * " — “ —­ Ț Mai. "= " — ~— — "— "• 11 ..................... 22 Duminică Cuv. Păr. Theodor Sichiorul 4 Duminică B. 3. Iub. Florian 4—45 7— 8­2 KWi."SS&ffys Sai­ I”p­ .1"21 “AfjÄ • Sft. ts ?= 1 25 Mercuri St. Apost. și Evang. Marcu, ceață, apoi ploaie, lă Sfârșit senin. 7 Mercuri Domicella 4_41 7_ 26 Joi St. Ierom. Vasilie, Episcopul Amasiei. 8 101 Stanislau 4—40 7__12 27 Vineri St. Ierom. Simion. consig. al Domn. 9 Vineri Grigoriu 4—39 7_13 28 Sâmbătă S. S. Apostol Iason. și Iosip. și M. Max. 10 Sâmbăta Isidor 4__37 7__11 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annneiuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și. GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI Ia d. I. lakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nn. 20 bani AVIS D-nii abonați din Iași si de prin dis­tricte sunt rugați sâ trimeata costul abonamentelor, căci la caz contrar fără exeptiune se va întrerupe trimeterea fonei. Adm. Curierului. I­eșit de sub presa din Tipog. Th. Balassan. Iași Legea pentru judecătoriile comuna­le și de ocoale. Prețul 50 bani. l­eget! pentru interpretarea legei e­­lectorale din anul 1866, și pentru garan­tarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. ■M, t & T K De sul­scripțiune se află depuse la adm. «Curierului» pentru Victima Sultana Petrovici și pentru nenorociții din Orașul Szegedin. Rugăm pe an. Public de a da tot concursul. Adm. „Curierului". LEGE pentru Numirea profesorilor Rimnasse, Licee și Scoale profesionale. (După Monitorul Oficial) Se află de vânzare la Redacția „Cu­rierului“. Prețul 50 b. Z­iI EOJEA pentru Interpretarea legei electorale din anul 1866 și pentru Garantarea libertății alegerilor Subscriere pentru preotea­sa Sultana Petro­vici din Iași, victima fanatis­­­­mulu evreesc. Suma di­n­ Io. 38. 301—15 lila ■M.M.koman de la Sf. Gheorghe Ufi Alîh­i casele foaste a d-lui E. Gheuca din strada muselor lângă In­stitutul academic. A se adresa la Dl. N. Gheuca sau la D., Dimitrie Alexandrescu strada Sf. Aftanasie. DE în apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculenii, se arendează chiar de a­­cum in totul sau in parte cu con­­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) Ostin­ lu Mi­sericei Mit» marti­rof atât din Romania liberă cât și din ce­le­lalte provincii romane din Austria compu­să de E. Golubinsky proffesor al Universității din Moscva. Tradusă de I. faniicico­­veanu advocat. Preciul 2 lei. Se află de vânzare la libră­riile din Iași, D. Daniil, Popovici etc. Ol. Peytrequin, profesor fran­cez, stabil aduse in Cernăuți (Russi­­sch­egasse No. 728) va pute primi la sine căți­va elevi ca pensionari. A­­vantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. . Beeten­­lissenl bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adu­ce la cunoștința onor, public, că dă con­­sultațiuni pentru ori­ce feluri de boale și in special pentru boalele ch­irur­­gicale și suphcilitice, in toate zi­lele, dimineața de la 10—12 ore și sa­ra de la 4—6. (36). Avis proprietarilor si MOȘII La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE WIhituniie fie nunci CONTRACTS AGRICOLE IP ® fii Osile Doamnei Elena Steege (foas­­te Case Albineț) situate in orașul Iași, despărțirea IV, strada Sft. Vineri, inscrisă la No. 134, sunt de dat in chirie sau de vândut de veci. A să adresa la Domnul Advocat loan Manu. (199­9) Administratia avere­i prin moldova a Prințul­ui mIHAI STURZA Sub­semnatul publică spre cunoștința celor ce ar fi amatori a lua arendă moșiile și proprietățile mai jos arătate : I. Moșia PÂRÂUL NEGRU sau Rogojăștii cu Vlădenii și partea din Sănăuți de la ju­dețul Dorohoi. II. Moșia MOVILA TURCULUI de la jude­­țu Covurlui. III. Moșia CERNEȘTII de la județul Bo­toșani. IV. Venitul târgului MIHAILENI de la ju­dețul Dorohoi și V. Locul numit FĂNĂRIA DOMNEASCA din Iași vis-a-vis de merdeanul Sărărie. Arendarea celor trei dintâi este pe cinci ani începători de la 23 April anul 1880, iar venitul târgului Mihaileni, pe doi ani începă­tori tot de la 23 April anul 1880, și locul din Sărărie din Iași, asemine pe cinci ani în­cepători de la 23 Octomvre anul 1880. Licitația acestor moșii și proprietăți va a­­vea loc în ziua de 30 April anul 1870 la cancelaria administrației din palatul Prințului Mihail Sturza din Iași. Condițiile arendărilor se pot vedea în ori­ce timp la cancelaria administrației din Iași, sau la mandatariul mo­n­ 1. avocat Iacob Negruzzi. " " (78­5) P. Mavroveni ARENDAT MOȘIA Siuncu T­E­L­E­G­ R­A­M­A Petersburg 80 April. Agența rusă vestește că un­ incendiu considerabil a isbucnit la Orenberg. O parte a o­­rașului este distrusă, desastrul este imens. Odesa 80 April. Generalul Obront­­cef s’a imbărcat ori pentru Constan­­tinopole, ducând o scrisoare a împă­ratului cătră sultan și o proclamațiu­­ne cătră poporul bulgar. In această proclamațiune Țarul in­vită pe Bulgari și pe Rumelioți că acum când trupele ruse vor părăsi Balcanii să evite ori­ce pricină de des­­ordine și să se menție in limitele tra­tatului de Berlin. Roma 30 April. Depretis, preșe­dintele consiliului, a declarat camerei deputaților, că va răspunde la o in­terpelare ce i s-a făcut asupra poli­ticei străine atingătoare la Grecia, Ru­­melia și Egipet, in una din zilele săp­­tămănei viitoare, fiind că negocierile relative aceste chestiuni sunt toate pendinte. Petersburg 30 April, oficialminte se știe că împăratul se va duce de la Li­­vadia la Berlin pentru a asista la ce­remonia nuntei de aur a împăratu­lui Wilhelm in ziua de 11 Iunie. Țarul va petrece apoi vara la Peter­sburg și se va inturna pentru iarnă iarăși la Livadia. Viena 80 April. Ziarul „Wiener Abendpost“ zice că alegerea Princi­pelui Battenberg este un pas însem­­nător făcut spre completa esecutare a tratatului de Berlin, de­oare­ce a­­legerea Bulgarilor va intimpina o pri­mire simpatică pe lăngă toate pute­rile semnatare a tratatului. Același jurnal vede in această alegere o des­­mințire dată vitezelor de unificare a Rumeliei cu Bulgaria. Berlin 30 April. Bismark nu va pleca la Baden de­cât după serbarea nuntei de aur pe la 15 luni, „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că tânărul principe al Bulgariei nu este vecinul limitrof al Austriei, dar in față cu sarcina, ce ș’a luat monar­hia Habsburgilor in Orient, Bulga­ria va cădea in sfera intereselor a­­cestei monarhii. Bulgarii nu puteau alege un candidat mai potrivit decât Battenberg, care să facă a se intur­­na tendințele cabinetului vienez in profitul Bulgariei, noul ales fiind in legături de famile cu ambele curți ale Rusiei și Austriei. Tărnova 30 April. Adunarea as­cultă discursul lui Donducoff care exprima speranță că alegerea Princi­pelui Battenberg, înrudit cu familia imperială rusă, va strânge mai de a­­proape legăturile, cari unesc Bulgaria cu Rusia. Adunarea se amână pănă la sosi­rea principelui. O comisiune a fost însărcinată să meargă să ofere coro­na principelui de Battenberg. Comi­­siunea se compune din arh­iepiscopul Clement, Caracovnovschi, Stok­of, Na­­cevici, Grecoff și Zankof. Principele Donducoff va pleca la Livadia, in ziua de 2 Mai, spre a sa­luta pe împăratul Alexandru, după care se va inturna la Sofia. El a pus Bulgari in funcțiunile înainte ocupa­te de ruși. Londra 1 Mai. La banchetul dat la Middlesex, marchizul Salisbury a zis că toate puterile sunt ferm hotărâte de a executa toate stipulațiunile trac­tatului de Berlin. Congresul, adause marchizul, acor­dând Bulgariei autonomia, a făcut cea mai bună punere­ la­ cale. El crede că Poarta se va sili prin mijloace înțelepte și prudente de a face că populațiunea rumelioză să-i pri­mească dominațiunea. Dacă Rumelia va primi legalmente tractatul de Ber­lin, ea se va bucura de libertatea ce nu au incă unele din națiunile Eu­ropei , dar dacă ea va refuza de a se supune, represiunea nu va intărzia de a urma. Roma 1 Mai. Poliția interzice ofi­cial afișarea proclamațiunelor genera­lului Garibaldi pe zidurile capitalei și in alte orașe ale regatului. Berlin 1 Mai. Princepele Batten­berg primind vestea alegerei sale de FOILETON Contesa D’Esch. 51 MARCHIZA SÂNGERÂNDA Traducție de Alepcanaru huponi. (Urmare) — Credeți ? respinse sărmana femee, roșindu-se. — Se vede că n’ați privit’o nici odată, urmă con­vorbitorul ei, se vede, că n’ați observat încă cât de mult se ocupă de dânsa contele Robert? — Oh! Robert ! are pentru dânsa un amor de demult, și stins acum, respinse ea, ușurată oarecum. — Credeți ? atunci, uitați ce v’am­­ spus, și apoi d. de Chamarante nu este căsătorit. — Nu cred că aveți ideia că el s’ar gândi a lua de soție pe guvernanta Flaviei. — Nu, însă cred numai, că el este stăpân pe ac­țiunile sale, și că un amoraș n’ar avea pentru dân­sul consecințele, ce ar putea avea pentru... Marchi­zul, de exemplu. — Și respea, înțepând, sbură grabnic, fără a aș­tepta efectul impunsăturei. Nu’l calculase oare mai dinainte ? Există in societate persoane a căror spe­cialitate este de a face rău; acele persoane sunt temute, încunjurate chiar pentru aceasta, și adesa respectate de acei, ce le încunj­ură. Natura umană este lașă, în fața tuturor puterilor celor rele, ea are energia numai pentru a zdrobi pe cei slabi; și, din­­ toate rolurile, cel mai lesne, ca și cel mai saluta­­t fiu de jucat în lume, este acel de șerpe. Nu tre­­bue mult spirit pentru aceasta, suntem avizi de cu­vintele nimerite, cari lovesc in alții, nu suntem dificili in alegerea acelor cuvinte, ne mulțămim ca ele să aibă efect. Iată tot ce pretindem ; ele fac așa pentru că lingușesc pasiunile cele rele, undem de dânsele, vorbim de dânsele, le admirăm, fără a ne gândi, că chiar noi suntem espuși a servi de bat­jocură. Adesa unul din aceste cuvinte perfide dis­truge o existență, gonește fericirea și repaosul din­­tr’o familie. Ce ne pasă ? am zis ! Doamna de Monza, liniștită până atunci despre Cristina, pentru că nu observase seducțiunea ei, în­cepu a se teme de un pericol închipuit și a se tur­menta cu temerile ei, ca cu o realitate neevitabilă. Ea deveni gânditoare, nu se mai ocupă de oaspeții ei, urmărea cu privirea pe domnișoara Orthez și pe soțul ei in toate mișcările lor, se legă de pașii mar­chizului, dorind a cunoaște pănă și găndul lui. A­­ceastă preocupațiune fu observată de toți invitații. Ei căutară cauza, gelozia marchizei nu era un se­cret, cauza fa aflată numai decăt, și părerea lor luă, în puțin timp, o proporțiune spăimântătoare. — Doamna de Monza își teme bărbatul de car­­menii guvernantei, zise unul. — Guvernanta face cochetării d-lui de Monza, repetă un altul. — D. de Monza este amorezat la nebunie de gu­vernantă, spunea un al treilea. — Marchizul și cu guvernanta se’nțeleg de mi­nune, adăogă un al patrulea. — Marchiza a prins pe d. de Monza căutând pe guvernantă în dosul unui tufiș, ea este metresa lui, nu mai incape îndoială. Așa’i lumea! D. de Monza nu gândise vre­odată, că guvernan­ta fiicei sale ar fi alt­ceva decât o mașină de e­­ducațiune mai mult sau mai puțin bună; d-șoara Orthez nu se gândise vre­odată la părintele elevei sale decât ca la un om cu totul fără consecință. Totuși, printre acești barbați porniți tare lesne a crede in viciu, nici unul nu cutează să riște un cu­vânt neconvenabil in fața privirei caste și sigure a Cristinei, nici unul nu cutează să’i arate un alt sentiment, decăt un respect plin de admirațiune, căci era prea multă putere in această atmosferă de da­torie de care’ncungiura pretutindeni. — Monza este prea fericit, zise un june baron prusian contelui de Chamarante. El are o metresă încântătoare. — O metresă, și care'i ? — Pe acea adorabilă fată, pe guvernanta. —■ D-șoara Orthez! cine v’a putut spune aceas­tă absurditate ? — Aceasta’i noutatea din astă sară, ea este re­petată pretutindeni. — Ei bine ! scumpul meu baron, repetați, din par­­temi cred, că e minciună. D-șoara Orth­er este prea pură, și marchizul un barbat prea onest, spre a se putea da naștere la o asemenea cugetare. — Minunat! gândi junele baron, el este gelos ! Poate că’i înșelat, poate’i înamorat și iubit... in orele sale. Aceasta merită a se răspândi, și voi face-o. Baronul de Chelles se arată in acest moment în ușă. Robert înaintă spre dânsul, spre a intrerumpe conversațiunea. — Cam tărziu vii, vere, îi zise el. — Ce dorești ? Din fundul Arabiei sosit chiar acum... Am fost ca să primesc o damă frumoasă, care a părăsit Parisul pentru noi. Ducesa de Alagny este m­­otelul nostru de Anglia. — Ducesa de Alagny a minunat, încă o noutate! Mi s’a probat, că îngâmfata d-șoară Orthez are doi amanți și că ducesa a venit spre a’i relua pe al ei. Adăugând aici pe marchiza, vom face o frumoasă comedie. Să așteptăm ! XXI întâlnire. Din acea zi, totul se schimbă pe nesimțite in casa doamnei de Monza; și, lucru straniu. Marchizul și Cristina, unicele cauze ale acestei schimbări, fură singurii, cari nu cunoșteau, cari erau străini de e­­fectele ei. Robert și Beatriceu, geloși amândoi, în­­grijați amândoi, îi încungiura cu o supraveghere ac­tivă, la care ei erau departe de a se aștepta nici de a se opune. Amedeu continua a petrece la fiica sa ore întregi, pentru a supraveghea și chiar a con­duce educațiunea ei, in lipsa mamei sale, care era ocupată cu totul, mai întăi cu ideile ei de gelozie și apoi cu lumea. D-șoara Orthez suferi această su­praveghere, suferi această conducere, fără însă a se depărta de la planurile și ideile sale. Ea dobân­di în curând o influență ocultă asupra d-lui de Mon­za, fără ca acesta să bănuiască ceva; ea’l făcu să i se dea ordinul de a face cu totul ceea ce se de­cisese. Nici o umbră de amor nu se furișă între ei. Am zis’o, părintele respecta și pe fiica sa și pe guver­nanta fiicei sale; el privea pe copilă și pe aceea ca­re veghea asupră’i, ca doi îngeri, cari n’aveau slă­­băciunile din această lume, și care erau de o spe­cie superioară nouă. Fără să se observe exista de­sigur în adâncul acestei admirațiune, acestui cult, un sentiment, a cărui germine anunța puterea, cănd se va naște in viitor. Păn’aici cel puțin inima’i era liniștită. (Va urma).

Next