Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-04-22 / nr. 46
Anul al VI-lea No. 46. IASSI, Duminică 22 April 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. ^ Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr. INSERȚIU*I și RECLAME, răndul 60 b. ” SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nebancate nu se primesc. Vin Nr* 20 buni CURIERUL FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR?ȘI DIRECTOR TH. BALASSII. Co.lend.si u.1 Septamanei JSI IL VECHI 1 VINA ! PATRONUL VILEI 1 TIMPUL DIX SEPTAMAN A | Si’ll. NOU Ț~ _..5_SF_ A | PATRONUL PILEI | Râs. Soar. | Apusul Soar. April. * " — “ — Ț Mai. "= " — ~— — "— "• 11 ..................... 22 Duminică Cuv. Păr. Theodor Sichiorul 4 Duminică B. 3. Iub. Florian 4—45 7— 82 KWi."SS&ffys Sai I”p .1"21 “AfjÄ • Sft. ts ?= 1 25 Mercuri St. Apost. și Evang. Marcu, ceață, apoi ploaie, lă Sfârșit senin. 7 Mercuri Domicella 4_41 7_ 26 Joi St. Ierom. Vasilie, Episcopul Amasiei. 8 101 Stanislau 4—40 7__12 27 Vineri St. Ierom. Simion. consig. al Domn. 9 Vineri Grigoriu 4—39 7_13 28 Sâmbătă S. S. Apostol Iason. și Iosip. și M. Max. 10 Sâmbăta Isidor 4__37 7__11 Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annneiuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și. GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI Ia d. I. lakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nn. 20 bani AVIS D-nii abonați din Iași si de prin districte sunt rugați sâ trimeata costul abonamentelor, căci la caz contrar fără exeptiune se va întrerupe trimeterea fonei. Adm. Curierului. Ieșit de sub presa din Tipog. Th. Balassan. Iași Legea pentru judecătoriile comunale și de ocoale. Prețul 50 bani. leget! pentru interpretarea legei electorale din anul 1866, și pentru garantarea libertății alegerilor. Prețul 50 b. ■M, t & T K De sulscripțiune se află depuse la adm. «Curierului» pentru Victima Sultana Petrovici și pentru nenorociții din Orașul Szegedin. Rugăm pe an. Public de a da tot concursul. Adm. „Curierului". LEGE pentru Numirea profesorilor Rimnasse, Licee și Scoale profesionale. (După Monitorul Oficial) Se află de vânzare la Redacția „Curierului“. Prețul 50 b. ZiI EOJEA pentru Interpretarea legei electorale din anul 1866 și pentru Garantarea libertății alegerilor Subscriere pentru preoteasa Sultana Petrovici din Iași, victima fanatismulu evreesc. Suma din Io. 38. 301—15 lila ■M.M.koman de la Sf. Gheorghe Ufi Alîhi casele foaste a d-lui E. Gheuca din strada muselor lângă Institutul academic. A se adresa la Dl. N. Gheuca sau la D., Dimitrie Alexandrescu strada Sf. Aftanasie. DE în apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și sămănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculenii, se arendează chiar de acum in totul sau in parte cu condițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano în Iași. (3) Ostin lu Misericei Mit» martirof atât din Romania liberă cât și din celelalte provincii romane din Austria compusă de E. Golubinsky proffesor al Universității din Moscva. Tradusă de I. faniicicoveanu advocat. Preciul 2 lei. Se află de vânzare la librăriile din Iași, D. Daniil, Popovici etc. Ol. Peytrequin, profesor francez, stabil aduse in Cernăuți (Russischegasse No. 728) va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari. Avantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. . Beetenlissenl bilindu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, aduce la cunoștința onor, public, că dă consultațiuni pentru orice feluri de boale și in special pentru boalele chirurgicale și suphcilitice, in toate zilele, dimineața de la 10—12 ore și sara de la 4—6. (36). Avis proprietarilor si MOȘII La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE WIhituniie fie nunci CONTRACTS AGRICOLE IP ® fii Osile Doamnei Elena Steege (foaste Case Albineț) situate in orașul Iași, despărțirea IV, strada Sft. Vineri, inscrisă la No. 134, sunt de dat in chirie sau de vândut de veci. A să adresa la Domnul Advocat loan Manu. (1999) Administratia averei prin moldova a Prințului mIHAI STURZA Subsemnatul publică spre cunoștința celor ce ar fi amatori a lua arendă moșiile și proprietățile mai jos arătate : I. Moșia PÂRÂUL NEGRU sau Rogojăștii cu Vlădenii și partea din Sănăuți de la județul Dorohoi. II. Moșia MOVILA TURCULUI de la județu Covurlui. III. Moșia CERNEȘTII de la județul Botoșani. IV. Venitul târgului MIHAILENI de la județul Dorohoi și V. Locul numit FĂNĂRIA DOMNEASCA din Iași vis-a-vis de merdeanul Sărărie. Arendarea celor trei dintâi este pe cinci ani începători de la 23 April anul 1880, iar venitul târgului Mihaileni, pe doi ani începători tot de la 23 April anul 1880, și locul din Sărărie din Iași, asemine pe cinci ani începători de la 23 Octomvre anul 1880. Licitația acestor moșii și proprietăți va avea loc în ziua de 30 April anul 1870 la cancelaria administrației din palatul Prințului Mihail Sturza din Iași. Condițiile arendărilor se pot vedea în orice timp la cancelaria administrației din Iași, sau la mandatariul mon 1. avocat Iacob Negruzzi. " " (785) P. Mavroveni ARENDAT MOȘIA Siuncu TELEG RAMA Petersburg 80 April. Agența rusă vestește că un incendiu considerabil a isbucnit la Orenberg. O parte a orașului este distrusă, desastrul este imens. Odesa 80 April. Generalul Obrontcef s’a imbărcat ori pentru Constantinopole, ducând o scrisoare a împăratului cătră sultan și o proclamațiune cătră poporul bulgar. In această proclamațiune Țarul invită pe Bulgari și pe Rumelioți că acum când trupele ruse vor părăsi Balcanii să evite orice pricină de desordine și să se menție in limitele tratatului de Berlin. Roma 30 April. Depretis, președintele consiliului, a declarat camerei deputaților, că va răspunde la o interpelare ce i s-a făcut asupra politicei străine atingătoare la Grecia, Rumelia și Egipet, in una din zilele săptămănei viitoare, fiind că negocierile relative aceste chestiuni sunt toate pendinte. Petersburg 30 April, oficialminte se știe că împăratul se va duce de la Livadia la Berlin pentru a asista la ceremonia nuntei de aur a împăratului Wilhelm in ziua de 11 Iunie. Țarul va petrece apoi vara la Petersburg și se va inturna pentru iarnă iarăși la Livadia. Viena 80 April. Ziarul „Wiener Abendpost“ zice că alegerea Principelui Battenberg este un pas însemnător făcut spre completa esecutare a tratatului de Berlin, deoarece alegerea Bulgarilor va intimpina o primire simpatică pe lăngă toate puterile semnatare a tratatului. Același jurnal vede in această alegere o desmințire dată vitezelor de unificare a Rumeliei cu Bulgaria. Berlin 30 April. Bismark nu va pleca la Baden decât după serbarea nuntei de aur pe la 15 luni, „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că tânărul principe al Bulgariei nu este vecinul limitrof al Austriei, dar in față cu sarcina, ce ș’a luat monarhia Habsburgilor in Orient, Bulgaria va cădea in sfera intereselor acestei monarhii. Bulgarii nu puteau alege un candidat mai potrivit decât Battenberg, care să facă a se inturna tendințele cabinetului vienez in profitul Bulgariei, noul ales fiind in legături de famile cu ambele curți ale Rusiei și Austriei. Tărnova 30 April. Adunarea ascultă discursul lui Donducoff care exprima speranță că alegerea Principelui Battenberg, înrudit cu familia imperială rusă, va strânge mai de aproape legăturile, cari unesc Bulgaria cu Rusia. Adunarea se amână pănă la sosirea principelui. O comisiune a fost însărcinată să meargă să ofere corona principelui de Battenberg. Comisiunea se compune din arhiepiscopul Clement, Caracovnovschi, Stokof, Nacevici, Grecoff și Zankof. Principele Donducoff va pleca la Livadia, in ziua de 2 Mai, spre a saluta pe împăratul Alexandru, după care se va inturna la Sofia. El a pus Bulgari in funcțiunile înainte ocupate de ruși. Londra 1 Mai. La banchetul dat la Middlesex, marchizul Salisbury a zis că toate puterile sunt ferm hotărâte de a executa toate stipulațiunile tractatului de Berlin. Congresul, adause marchizul, acordând Bulgariei autonomia, a făcut cea mai bună punere la cale. El crede că Poarta se va sili prin mijloace înțelepte și prudente de a face că populațiunea rumelioză să-i primească dominațiunea. Dacă Rumelia va primi legalmente tractatul de Berlin, ea se va bucura de libertatea ce nu au incă unele din națiunile Europei , dar dacă ea va refuza de a se supune, represiunea nu va intărzia de a urma. Roma 1 Mai. Poliția interzice oficial afișarea proclamațiunelor generalului Garibaldi pe zidurile capitalei și in alte orașe ale regatului. Berlin 1 Mai. Princepele Battenberg primind vestea alegerei sale de FOILETON Contesa D’Esch. 51 MARCHIZA SÂNGERÂNDA Traducție de Alepcanaru huponi. (Urmare) — Credeți ? respinse sărmana femee, roșindu-se. — Se vede că n’ați privit’o nici odată, urmă convorbitorul ei, se vede, că n’ați observat încă cât de mult se ocupă de dânsa contele Robert? — Oh! Robert ! are pentru dânsa un amor de demult, și stins acum, respinse ea, ușurată oarecum. — Credeți ? atunci, uitați ce v’am spus, și apoi d. de Chamarante nu este căsătorit. — Nu cred că aveți ideia că el s’ar gândi a lua de soție pe guvernanta Flaviei. — Nu, însă cred numai, că el este stăpân pe acțiunile sale, și că un amoraș n’ar avea pentru dânsul consecințele, ce ar putea avea pentru... Marchizul, de exemplu. — Și respea, înțepând, sbură grabnic, fără a aștepta efectul impunsăturei. Nu’l calculase oare mai dinainte ? Există in societate persoane a căror specialitate este de a face rău; acele persoane sunt temute, încunjurate chiar pentru aceasta, și adesa respectate de acei, ce le încunjură. Natura umană este lașă, în fața tuturor puterilor celor rele, ea are energia numai pentru a zdrobi pe cei slabi; și, din toate rolurile, cel mai lesne, ca și cel mai salutat fiu de jucat în lume, este acel de șerpe. Nu trebue mult spirit pentru aceasta, suntem avizi de cuvintele nimerite, cari lovesc in alții, nu suntem dificili in alegerea acelor cuvinte, ne mulțămim ca ele să aibă efect. Iată tot ce pretindem ; ele fac așa pentru că lingușesc pasiunile cele rele, undem de dânsele, vorbim de dânsele, le admirăm, fără a ne gândi, că chiar noi suntem espuși a servi de batjocură. Adesa unul din aceste cuvinte perfide distruge o existență, gonește fericirea și repaosul dintr’o familie. Ce ne pasă ? am zis ! Doamna de Monza, liniștită până atunci despre Cristina, pentru că nu observase seducțiunea ei, începu a se teme de un pericol închipuit și a se turmenta cu temerile ei, ca cu o realitate neevitabilă. Ea deveni gânditoare, nu se mai ocupă de oaspeții ei, urmărea cu privirea pe domnișoara Orthez și pe soțul ei in toate mișcările lor, se legă de pașii marchizului, dorind a cunoaște pănă și găndul lui. Această preocupațiune fu observată de toți invitații. Ei căutară cauza, gelozia marchizei nu era un secret, cauza fa aflată numai decăt, și părerea lor luă, în puțin timp, o proporțiune spăimântătoare. — Doamna de Monza își teme bărbatul de carmenii guvernantei, zise unul. — Guvernanta face cochetării d-lui de Monza, repetă un altul. — D. de Monza este amorezat la nebunie de guvernantă, spunea un al treilea. — Marchizul și cu guvernanta se’nțeleg de minune, adăogă un al patrulea. — Marchiza a prins pe d. de Monza căutând pe guvernantă în dosul unui tufiș, ea este metresa lui, nu mai incape îndoială. Așa’i lumea! D. de Monza nu gândise vreodată, că guvernanta fiicei sale ar fi altceva decât o mașină de educațiune mai mult sau mai puțin bună; d-șoara Orthez nu se gândise vreodată la părintele elevei sale decât ca la un om cu totul fără consecință. Totuși, printre acești barbați porniți tare lesne a crede in viciu, nici unul nu cutează să riște un cuvânt neconvenabil in fața privirei caste și sigure a Cristinei, nici unul nu cutează să’i arate un alt sentiment, decăt un respect plin de admirațiune, căci era prea multă putere in această atmosferă de datorie de care’ncungiura pretutindeni. — Monza este prea fericit, zise un june baron prusian contelui de Chamarante. El are o metresă încântătoare. — O metresă, și care'i ? — Pe acea adorabilă fată, pe guvernanta. —■ D-șoara Orthez! cine v’a putut spune această absurditate ? — Aceasta’i noutatea din astă sară, ea este repetată pretutindeni. — Ei bine ! scumpul meu baron, repetați, din partemi cred, că e minciună. D-șoara Orther este prea pură, și marchizul un barbat prea onest, spre a se putea da naștere la o asemenea cugetare. — Minunat! gândi junele baron, el este gelos ! Poate că’i înșelat, poate’i înamorat și iubit... in orele sale. Aceasta merită a se răspândi, și voi face-o. Baronul de Chelles se arată in acest moment în ușă. Robert înaintă spre dânsul, spre a intrerumpe conversațiunea. — Cam tărziu vii, vere, îi zise el. — Ce dorești ? Din fundul Arabiei sosit chiar acum... Am fost ca să primesc o damă frumoasă, care a părăsit Parisul pentru noi. Ducesa de Alagny este motelul nostru de Anglia. — Ducesa de Alagny a minunat, încă o noutate! Mi s’a probat, că îngâmfata d-șoară Orthez are doi amanți și că ducesa a venit spre a’i relua pe al ei. Adăugând aici pe marchiza, vom face o frumoasă comedie. Să așteptăm ! XXI întâlnire. Din acea zi, totul se schimbă pe nesimțite in casa doamnei de Monza; și, lucru straniu. Marchizul și Cristina, unicele cauze ale acestei schimbări, fură singurii, cari nu cunoșteau, cari erau străini de efectele ei. Robert și Beatriceu, geloși amândoi, îngrijați amândoi, îi încungiura cu o supraveghere activă, la care ei erau departe de a se aștepta nici de a se opune. Amedeu continua a petrece la fiica sa ore întregi, pentru a supraveghea și chiar a conduce educațiunea ei, in lipsa mamei sale, care era ocupată cu totul, mai întăi cu ideile ei de gelozie și apoi cu lumea. D-șoara Orthez suferi această supraveghere, suferi această conducere, fără însă a se depărta de la planurile și ideile sale. Ea dobândi în curând o influență ocultă asupra d-lui de Monza, fără ca acesta să bănuiască ceva; ea’l făcu să i se dea ordinul de a face cu totul ceea ce se decisese. Nici o umbră de amor nu se furișă între ei. Am zis’o, părintele respecta și pe fiica sa și pe guvernanta fiicei sale; el privea pe copilă și pe aceea care veghea asupră’i, ca doi îngeri, cari n’aveau slăbăciunile din această lume, și care erau de o specie superioară nouă. Fără să se observe exista desigur în adâncul acestei admirațiune, acestui cult, un sentiment, a cărui germine anunța puterea, cănd se va naște in viitor. Păn’aici cel puțin inima’i era liniștită. (Va urma).