Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-06-10 / nr. 67
Anul al Vll-lea No. 67. Prețul abonamentelor / 1 TASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. LSFRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. PREVIATATE..................................................40 frsSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b.DIRI LOCALE » 1 *• pistole nefrancate mi se primesc. Un JVv. 20 Luni 10 Duminică 11 Luni 12 Marți 13 Mercuri 14 Joi 15 Vineri IA$Sf Duminică 10 luni 1879. .. ------------------------------------------------------------Apare Duminica, Biercurea si Vinerea. CURIERUL (TJI. BANASSAN.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Cala că. aria 1S Ptaman. patronul pilei St. Ierom. Timoteiu Episcopul Brusei. St. Apostol Vartholomeu și Varnava. Cuv. Păr. Onofreu și păr. Petru de la Athena. S-t. Mart. Akilina și St. Tripiliu. St. Prof. Eliseu și St. Par. Metodiu St. Păr. Amos. ^Ji^Păr^J Tibon^JȘpisc^an^ Prețul Anunciurilor PAGTNA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. XV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-I Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 IJaris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un 20 buni TIMPUL .Din!i..SKP 1.’AMANA ! STIjr.,inf00 f ^ 10 A.| PATRONOLGIL EI | Râs. Soar. | |An„anl Soar. îl Dominica E. 3. Paulin 4_15 -48 In 7 luni lumină nouă, la inceput Cumpenit 4—16 7—48 bine apoi vânt, la 12 ploae la 13 bine. 20 Mercuri Prosa^ 4-17 7~48 26 Jo| loan" Paul izii I~4* 27 Vineri Ladislau_l 2« Sâmbăta Leon II. papa *_Jg AVIS D-nii abonați din Iași si de prin diside sunt rugați să trimeata costul onamentelor, căci la caz contrar fără optiune se va intrerupe trimeterea foaei. _____Adm. Curierului. ANIT WCIU In ziua de Var, Iuniu a. coarele 10 in magazia de mărfuri din Iași urmând se vinde licitațiv diferite efecte , sublimatul aduc aceasta la cunoștința Onor. oblic. Șef de stație KASIMIR sectorul Înmulindu-se in Iași, Strada Mare, casele Auschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adula cunoștința onor. public, că dă conostațiuni pentru orice feluri de boale in special pentru boalele chlruricale și st philitice, in toate zile, dimineața de la 10—12 ore și sai de la 4—6. (36). karadat S Ä ii in întindere de 900 fălci din care 00 fălci arătură 150 fănați și 150 fălci arătură. Propietatea Comtesii Elisa Balșu 1 dă in arendă pe cinci ani chiar de aici. Doritorii vor bine-voi a se adresa, Doamna Proprietară in Iași, sau la >nn unguri Uozâctivi tot in Iași strada romană. (12) ma rraboni sunt de dat cu împru- jUU (jclUCIN mut in totul sau in parte, ofiterii să se adreseze la Redacțiunea acești foi. (3) Tu vănzare de ocasie un doș«cart mi Jmmf de a Lorenzo Lohner din Vienaproape nou. A se adresa la Redacția estei foi. •ndată 1847 Ii A. Fondată 1847 Cofiteria Alexandru a lui I. A. Sfetcovici (succesor). 3: A sosit acum un transport proaspăt Fructe candise (zăhărite), Chinoi ond et vert reinclaudes, abricottes, mitbelles, prunes, etc. Fondante, Dragées etc. etc. Champagne Roussillioii Carte blanche, Medaille D’or, Epernayi Butele întregi sau jumătăți. Eventaile, duzina 3 franci o bucată 0 bani. (3) Mosiele fiubisti, precum și ogreșită Parte din f*ăllurești, sflate pe șesul Moldovei, plasa Moldovei, istrictul Suceava, in întindere totală de pe fălci, pămănturi cultivabile și fânarii de prima calitate, cea dintăi ca sat tare, orîndă și moară, a doua cu case buitorești și moară, se vând de veci in arte sau la un loc prin licitațiune contem publicațiunei on. Tribunal district, uceava. Doritorii sunt invitați a se aresa la D. Cathiica Stamati sau la d-nul D îmitrie Stamati , strada mare in Fălticeni. Proprietatea. IAȘI in 9 luni 1879 O tristă știre ne vine din țara Zușilor. Prințul Louis Napoleon, unicul moștenitor a defunctului împărat Naoleon III, participând la războiul din udul Africei, căzu jertfă curagia lui Lu. Făcând in 1 luni o recunoaște, fu surprins și ucis de Zulusi,elegramele ne spun, că corpul lui fost aflat. Vestea despre această moarte a redus asupra Românilor o simțire de băncă jale, căci cel, carele căzu pe cămpul de onoare, era unicul urmaș a fostului binefăcător și protector a României. Esprimăm dar și noi prin această condolența noastră profundă cătră mama lui, ex-împărăteasa Eugenie, căreia îi suntem și Ei recunoscători pentru marinimoasele fapte ale defunctului ei soț. Cea mai recentă corespondență, de la Cap, datata din Durban-Natal 12 Maine dă următoarele informații despre prințul Louis Napoleon : „Prințul Louis s’a restabilit. El s’a atașat de statul major a lordului Chelmsford, dar n’avu până acuma incă ocaziunea de a se destinge. In diferitele tabere engleze, ce le vizitează, caută a se face popular. El se amestecă intre soldați. Se zice că Franțurii din corpurile auxiliare engleze îi s’au prezentat. In 3 a l unei curente a sosit in tabera generalului Wood de la Kambulu insoțit fiind de lordul Chelmsford. Un corespondent îmi scrie, că va văzut cam obosit.“ Moartea prințului va ave o mare influență asupra evenimentelor interne din Fiiața, și voia căuta a ține pe cetitorii noștri in curent de tot, ce s’a întâmpla in această privință. 1 VECHI N»II. A luni 16 Sâmbătă CRONICA ESTERNA O convorbire cu Cumunduros Corespondentul special din Atena a ziarului parizian „Le Globe“ avu zilele trecute o convorbire cu Cumunduros, ministrul președinte a Greciei. După complimentele obicinuite, începu următoarea conversație: Corespondentul. Ce angajeamente luară marile puteri față cu Grecia înaintea întrunirii Congresului la Berlin ? Gumunduros. Marile puteri ne-au făcut intotdeauna a spera, că abținendu-ne de la război, ele vor pune Grecia in o poziție egală cu celelalte naționalități din Orient. Mai ales Anglia ne-a promis a lua in serioasă considerație drepturile naționalității elene. Cănd m’am decis a intra în Epir și Tesalia, crezui, că trupele noastre vor ave ușoară treabă cu slabele garnizoane turcești din aceste două provincii. Ambasadorii marilor puteri mi-au zis apoi, că chestiunea greacă va fi pusă înaintea Congresului, dacă vom da armatei noastre ordinul, de a se reîntoarce. Anglia insistase și mai tare decât celelalte. Puțin după aceea, ambasadorul englez m’a rugat să uzez de influența guvernului elen, de a inceta răscoala din Tesalia și Epir. Ni-am respins, că prin aceasta cere un dureros sacrificiu din partene. Ambasadorul englez me asigura apoi, că dacă voi angagea pe insurgenții a depune armele, Epirul și Tesalia vor fi considerate și după încetarea ostilităților ca fiind incă in stare de insurecțiune, că voia lor de unire cu Grecia va fi untotul .și favorabilă ascultată. Am putut dar crede, că Anglia nu-și va da ea singură o desmințire. Coresp. Ce veți face, dacă Turcia va refuza de a executa protocolul No. 13 a Congresului de Berlin ? Cumunduros. Permiteți-mi de a nu respunde decăt ia parte această chestiune. Nu știu, ce viitorul ne rezervă; dar, căt mă privește, sunt ferm hotărit, ca prin toate mijloacele, de care Grecia poate dispune, să urmăresc realizarea protocolului No. 13. Cred, că nu vom are nevoe a recurge la măsuri extreme. Dreptatea e cu noi. Europa a recunoscut, că ne înăbușim in limitele noastre înguste. Hotarele actuale sunt trase in disprețul bunului simț, și nu servesc, decăt a hrăni brigandagiul și a întreține o anume agitație in provinciile limitrofe. Europa a recunoscut, că Epirul și Tesalia sunt necesare desvoltării resurselor Greciei. Această necesitate de ordin european nu va inceta de a exista că aceste două provincii vor remâne despărțite de regatul nostru. Rescoala va fi acolo la ordinea zilei; această rescoală va finn prin ne entrena intre noi, după cum a fostt in trecut. Vom avea întreține mii de refugiați, după cum se’ntâmplă acuma. Nu se știe in Europa ce ambalale, și ce comuicații interioare și esterioare se nasc și pot naște din o asemine stare de lucruri. Tractatul de Berlin n’a creat o situație definită pentru naționalitățile orientale și au creat Grecilor o poziție atât de avantagios ca a celorlalți. Opera tractatului poate fi resturnată mai degrabă, decât se crede. [Dacă Europa in loc de a fi recurs la paliative, ar fi întrebuințat remediuri eroic, ar fi cruțat Orientul de convulziuni apopiete. Căt despre noi, nu ne plângem, că Europa întârzie a executa protocolul No. 13 a Congresului și art. 23 a tratatului concernănd provinciile imperiului otoman, ce nu sunt anume menționate acel tractat. Dar, p reuet, Europa a deschis un vast cămp pentru tot fetal de tentative. Coresp.—Cum așa ? Cum un duros.—Fiindcă n’a definit clar situațiunile, n’a dat fiecărei naționalități resursele necesare desvoltirii sale și trebuitoare unei existențe independente. Acest lucru vag nu place nimărul. Fiecare cauză a se constitui. In tot mai in asta stă pericolul. Afară de aceaia, starea psychologică a Orientului n’i fost niciodată mai rea, vroiam să zic, mai periculoasă decăt acuma. Coresp. Binevoiți a avi îndatorirea de a-mi spune, asupra câtor prțe puteți conta in caz de război cu Tuicia? Cumand. Sper, că vom fi scutiți de această estremitate. Măsurie militare ce am fost siliți a lua ievit ma ales a conține elementele de desordine, ce puteau izbucni in Epir după depirtarea trupelor otomane. In caz de rezbii, căci totul e posibil, ne incredem inahte de toate in patriotismul nostru, puțin și în interesele celorlalte naționalități orientale, ce n’au primit decăt un început de satisfacție. Un război in împrejurările rituale a Orientului, ar fi pe căt de dezastros pentru noi, pe atât și pentru Turcii Dar, la urma urmelor, după cum dreptatea e cu noi, am pute conta cel putin pe ajutorul moral a Europei. Acest ajutor nu ne-a lipsit niciodată, căci noi reprezentăm in Orient civilizația și libertatea. Europa, față cu deferența ce s-am dovedit prin conformarea noastră la sfaturile ei, nu se poate întoarce, astăzi mai ales, cănd ea ne a conferit dreptul de a poseda Tesalia și Epirul și cănd ea, drept resplată pentru prudența noastră politică, ne-a făcut să hrănim speranțe pentru aceste provincii. Coresp. Cari ar fi aliații d-voastră ? Cum un duros. Aliații noștri? Popoarele din Orient, pentru motivele, ce v’am espus, și provinciile grecești din imperiul otoman, care s’ar rescula indată, ce ar afla că ne-am propus a face război cu Turcia." Creta, Epirul, Tesalia și Macedonia ar înarma numeroasele lor corpuri de insurgenți, cari ar face o puternică divergență în favorul nostru. Și apoi, dacă am ave norocul, ce e posibil, a repurta o primă victorie, atunci locuitorii acestor provincii s’ar electriza. Grecia nu e tocmai redutabilă, dar elenismul e o putere de care trebue a se ține cont. Cu 50 ani inainte, el a făcut o revoluție, ce dura zece ani. Pe atunci, el nu avu nici bază de operațiune, nici arme, dar nici muniții. Astăzi, elenismul e mai bine organizat și are a face cu o țară rar ușurată și slăbită prin ultimele războae. Până atunci insă, țin a ve întipări următoarea idee: Că nu vom face război decăt, cănd Turcia va necunoaște drepturile noastre și atunci orice speranță de invocală va fi dusă. Coresp. Care vă sunt resursele Dv. din punctul de vedere militar ? Cumunduros. D-voastră le cunoașteți tot atăt de bine, ca și noi, D-voastră, carele sunteți de atât mult timp in curcnt de toate afacerile noastre. Avem 18000 oameni sub arme, căci am concediat 20 mii, pe care îi putem oricănd chema sub drapel. La un loc cu rezerva ordinară a armatei, putem ușor mobiliza 40000 oameni. In scurt timp, vom ave 100000 oameni esercitați in mânuirea armelor, mulțumită nouei legi de instrucții militare, a căror dispozițiuni principale sunt împrumutate de la legea militară franceză. Pe lăngă aceste trupe putem adăugi numeroase corpuri de voluntari, ce au mirosit deja pravul turc și putem recruta din populația rurală mai multe batailioane de «Evzones». La aceste populații spiritul militar e foarte desvoltat. Ca tiraslieri, Evzonii sunt admirabili. Ați putut vede, cu ochii D-voastră proprii, marșurile sforsate, ce pot face, neducând cu dânșii decăt o bucată de pene, pușca și cartușele lor. Modul lor de a face război e foarte antutu"iu y.ena i de accidentate cum sunt cele unde armatele noastre ar fi chemate să opereze. Coresp. Dar Grecia e mai din toate părțile inconjurată de mare, și flota turcească, ce trece a fi una din cele mai mari a Europe, ar pute să ve ruineze coastele ? Cumunduros, Turcia are o flotă puternică, dar judecănd după ultimul război, ea nu știea să tragă folos din acest redutabil material de război. Ea posede mari corăbi cuirasate, dar noi avem torpilori și marinari exercitați deja de doi ani cu mânuirea acestui teribil mijloc de distrugere. Toată aprovizionarea noastră cu torpile e destul de considerabilă și torpilorii noștri, ce fac 16 pănă 17 noduri pe oră, ar pute juca acelaș rol ca și incendiarii in 1821. Flota noastră se compuse din două cuirasate «Georges* și «Olga*, 2 așa numite corăbii blokrunners „l’Amphitrite“ și „Bubulina", corsarul accelerat «Admiral Mianlis”, «Paloș”, «Lyra" și «Nauplie* și 8 corăbii torpiliere de mare vitesă. In construcție se află 2 corsari de mare vitesă și 10 torpilori. Cu această flotă, și cu dedarea și curagiul marinarilor noștri, sperăm a apara țermurile noastre și a ține pept contra forțelor navale a Turciei, căci Turcia are bune corăbii, dar rei marinari. Adăugiți pe lărigă aceasta, că marea, ce ne inconjură e întreruptă de numeroase insule, ceea ce este prea favorabil pentru un război de surprindere și de embuscade, resboi ce convine atăt de tare caracterului aventuros a marinarilor noștri. Coresp. Dar mijloacele Dv. finanțiare ? Cumunduros. Pentru D-zeu ! In genere toți își fac o idee reă de mijloacele noastre și mai ales de nevoile noastre. Soldații noștri, atăt cei de pe uscat căt și de pe mare, sunt de o sobrietate recunoscută. măsline este o bucată de pene și căteva aprope mai totul ce li trebue pentru hrana lor. Dar noi dispunem de mai mult decăt de atăta spre a li da. Suntem in Europa poporul cel mai puțin încărcat cu dări și pretutindene veniturile noastre sporesc, căci de la 1863 am făcut mari progrese. Avem astăzi o industrie, ce in fiecare zi se desvoltă mai tare, terenul cultivat are acuma o intindere duplă decăt cu 20 ani inainte ; plantațiile din Corinth, smochinele, măslinele și bumbacul, producte tot mult căutate, se fac acuma de 4 ori mai mult decăt cu 20 ani inainte. Tot astfel sau sporin I transacțiunile noastre cu străinătatea. In fine, creditul nostru e asigurat, fiindcă avem mijloace a plăti datoriele noastre și că bogații noștri naționali, stabiliți in străinătate, vin puternic in ajutorul nostru, cănd țara e in pericul. Nu bani ne vor lipsi dar in ziua, cănd vom fi siliți a revindica cu forță armată drepturile noastre. • Coresp. Care ar fi, după părerea Dr. politica, ce Grecia ar trebui să observe față cu Turcia ? Știți, că dupe mine unul, binele Orientului depinde de la apropierea Grecilor și Turcilor. Cumunduros. Totul depinde de la fața ce va lua chestia rectificării frontierelor. Odată această chestiune aranjeată după voințele exprimate de Europa, Grecia va ave un mare interes a întreține relațiuni bune și solide de prietenie cu imperiul otoman. Dacă me veți presa puțin, vă voi zice, că dorința noastră este, ca Turcia să se poată menține in condițiunile in care a fost pusă de congresul de Berlin. Sub Turci, frații noștri din imperiul otoman n’au a se teme de a fi absorbiți; drepturile și speranțele viitoare a elenismului remăn rezervate. Turcia, pănă la un punct care care, are interes a apara drepturile supușilor ei greci, cari sunt pe căt d» “ ' 1 -'I-»*— De asceste lor pr nanoia.« 1UUUOV1 UtMA'iut MVVMWV depind, după cum v’am mai zis, de la soluția diferendului de acuma. E rândul bărbaților de stat otomani a examina rece dacă le convine mai bine a ne ave de amici sau de dușmani. Coresp. Permiteți-mi incă o întrebare, d-le președinte. Unde stă in acest moment chestiunea greacă ? Cumunduros. Așteptăm din moment in moment invitațiunea, de a numi comisari pentru a reîncepe, sub auspiciile marilor puteri, negocierile directe cu Poarta. Sub aceste condiții, negocierile nu se vor pute trăgăna mult timp. Cred, că Turcii, ca și noi, au dorința de a termina căt mai cumul această afacere. Căt despre marile puteri, am prea multă încredere in loialitatea lor și mĕ’ncred prea tare in dorința lor, de a închide o poartă deschisă pentru război, incăt să-mi inchipuesc că ele ar pute retrage deriziunile lor. Motivele, ce le-a făcut să propue rectificarea frontierelor, n’au încetat de loc a exista. Ș’apoi aice se agită de un interes de ordin european tot pe atât, ba și mai mult, decăt de un interes elenic, îmi vine greu a admite, că bărbații de stat serioși să fie luat in ușor o rezoluțiune, și că, inainte de a adopta propunerea d-lui Waddington, ministrului de externe a Franției, ei n’ar fi calculat, dificultățile ce se vor redica intru realizarea ei. Ce e mai mult, toata lume poartă un interes, a preveni un conflict între Greci și Turci, conflict ce ar pute izbucni nu tărziu, dacă s’ar amâna soluțiunea chestiei frontierelor." Ne-am grăbit a aduce această interesantă convorbire la cunoștiința cetitorilor noștri, căci căutăm a-i ține un curent continuu și asupra chestiunilor celor mai însemnate a politicei externe. Epaminondas Deligeorgis Sunt jr’o două săptămăni, de cănd am anunțat in »Curierul«, moartea lui Epaminondas Deligeorgis, carele era unul din cei mai eminenți barbați de stat a timpului nostru. Viața lui, mai ales in cei din urmă douăzeci ani a fost atăt de strâns legată de destinele Greciei, încât toată Grecia și amicii ei de oriunde au fost adănc întristați la aflarea știrei despre perderea ireparabilă a acestui ilustru barbar. Compacta sa inteligență, patriotismul său desinteresat, curajul său in împrejurările cele mai critice pentru țară, dreptatea lui neclintită, ce-l făcu a fi venerat chiar și de ad-