Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-06-10 / nr. 67

Anul al Vll-lea No. 67. Prețul abonamentelor / 1 TASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. LSFRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. PREVIATATE..................................................40 fr­sSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b.­DIRI LOCALE » 1 *• pistole ne­francate mi se primesc. Un JVv. 20 Luni 10 Duminică 11 Luni 12 Marți 13 Mercuri 14 Joi 15 Vineri IA$Sf Duminică 10 luni 1879. .. ------------------------------------------------------------­Apare Duminica, Biercurea si Vinerea. CURIERUL (TJI. BAN­ASSAN.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. C­al­a că. a­r­ia 1S P­t­a­m­a­n. patronul pilei St. Ierom. Timot­eiu Episcopul Brusei. St. Apostol Vartholomeu și Varnava. Cuv. Păr. Onofreu și păr. Petru de la Athena. S-t. Mart. Akilina și St. Tripiliu. St. Prof. Eliseu și St. Par. Metodiu St. Păr. Amos. ^Ji^Păr^J Tibon^JȘpisc^an^ Prețul Anun­ciurilor PAGTNA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. XV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-I Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 IJaris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un 20 buni TIMPUL .Din!i..SKP­ 1.’AMANA ! STIjr.,inf00 f ^ 1­0 A.­­|­ P­A­T­R­O­N­O­L­G­IL EI | Râs. Soar. | |An„anl Soar. îl Dominica E. 3. Paulin 4_15 -48 In 7 luni lumină nouă, la inceput Cum­penit 4—16 7—48 bine apoi vânt, la 12 ploae la 13 bine. 20 Mercuri Prosa^­ 4-17 7~48 26 Jo| loan" Paul izii I~4* 27 Vineri Ladislau­­_­l 2« Sâmbăta Leon II. papa *_Jg AVIS D-nii abonați din Iași si de prin dis­­id­e sunt rugați să trimeata costul onam­entelor, căci la caz contrar fără­­ optiune se va intrerupe trimeterea foaei. _____Adm. Curierului. A­N­IT W­C­I­U In ziua de­­ Var, Iuniu a. c­­oarele 10 in magazia de mărfuri din Iași urmând se vinde licitațiv diferite efecte , sub­limatul aduc aceasta la cunoștința Onor. oblic. Șef de stație KASIMIR sectorul Înmu­­lindu-se in Iași, Strada Mare, casele Auschotz, vis-a-vis de Hildebrandt, adu­la cunoștința onor. public, că dă con­­ostațiuni pentru ori­ce feluri de boa­le in special pentru b­oalele ch­lrur­­icale și st ph­ilitice, in toate zi­le, dimineața de la 10—12 ore și sa­­i de la 4—6. (36). k­aradat S­ Ä ii in întindere de 900 fălci din care 00 fălci arătură 150 fănați și 150 fălci arătură. Propietatea Comtesii Elisa Balșu 1 dă in arendă pe cinci ani chiar de a­ici. Doritorii vor bine-voi a se adresa­­, Doamna Proprietară in Iași, sau la >­nn unguri Uozâctivi tot in Iași strada romană. (12) ma rrab­oni sunt de dat cu împru- jUU (jc­lUCIN­ mut in totul sau in parte, ofiterii să se adreseze la Redacțiunea aceș­ti foi. (3) Tu vănzare de ocasie un doș«cart mi Jmmf de­­ a Lorenzo Lohner din Viena­proape nou. A se adresa la Redacția estei foi. •ndată 1847 Ii A. Fondată 1847 Cofiteria Alexandru a lui I. A. Sfetcovici (succesor). 3: A sosit acum un transport proaspăt Fructe candise (zăhărite), Chinoi ond et vert reinclaudes, abricottes, mi­­tbelles, prunes, etc. Fondante, Dragées etc. etc. Champagne Roussillioii Carte blanche, Medaille D’or, Epernay­i Butele întregi sau jumătăți. Eventaile, duzina 3 franci o bucată 0 bani. (3) Mosiele f­iubisti, precum și ogreșită Parte din f*ăllu­rești, sf­­late pe șesul Moldovei, plasa Moldovei, istrictul Suceava, in întindere totală de pe fălci, pămănturi cultivabile și fâna­­rii de prima calitate, cea dintăi ca sat tare, orîndă și moară, a doua cu case b­uitorești și moară, se vând de veci in arte sau la un loc prin licitațiune con­tem­ publicațiunei on. Tribunal district, uceava. Doritorii sunt invitați a se a­­resa la D. Cathiica Stamati sau la d-nul D îmitr­ie Stamati , strada mare in Fălticeni. Proprietatea. IAȘI in 9 luni 1879 O tristă știre ne vine din țara Zu­­­șilor. Prințul Louis Napoleon, unicul moștenitor a defunctului împărat Na­­oleon III, participând la războiul din udul Africei, căzu jertfă curagia lui Lu. Făcând in 1 luni o recunoaș­te, fu surprins și ucis de Zulusi,­­elegramele ne spun, că corpul lui fost aflat. Vestea despre această moarte a redus asupra Românilor o simțire de­­ băncă jale, căci cel, carele căzu pe cămpul de onoare, era unicul urmaș a fostului binefăcător și protector a României. Esprimăm dar și noi prin această condolența noastră profundă cătră ma­ma lui, ex-împărăteasa Eugenie, căreia îi suntem și Ei recunoscători pentru marinimoasele fapte ale defunctului ei soț. Cea mai recentă corespondență, de la Cap, datata din Durban-Natal 12 Mai­ne dă următoarele informații des­pre prințul Louis Napoleon : „Prințul Louis s’a restabilit. El s’a atașat de statul major a lordului Chelmsford, dar n’avu până acuma incă ocaziunea de a se destinge. In diferitele tabere engleze, ce le vizi­tează, caută a se face popular. El se amestecă intre soldați. Se zice că Franțurii din corpurile auxiliare en­gleze îi s’au prezentat. In 3 a l u­­nei curente a sosit in tabera gene­ralului Wood de la Kambulu insoțit fiind de lordul Chelmsford. Un co­respondent îmi scrie, că va văzut cam obosit.“ Moartea prințului va ave o mare influență asupra evenimentelor interne din Fiiața, și voia căuta a ține pe cetitorii noștri in curent de tot, ce s’a întâmpla in această privință. 1 VECHI N­­»­I­I. A luni 16 Sâmbătă CRONICA ESTERN­A O convorbire cu Cumunduros Corespondentul special din Atena a ziarului parizian „Le Globe“ avu zi­lele trecute o convorbire cu Cumundu­­ros, ministrul președinte a Greciei. După complimentele obicinuite, în­cepu următoarea conversație: Corespondentul. Ce angajeamente lua­ră marile puteri față cu Grecia înaintea întrunirii Congresului la Berlin ? Gumunduros. Marile puteri ne-au făcut in­totdeauna a spera, că abținendu-ne de la război, ele vor pune Grecia in o pozi­ție egală cu celelalte naționalități din O­­rient. Mai ales Anglia ne-a promis a lua in serioasă considerație drepturile națio­nalității elene. Cănd m’am decis a intra în Epir și Tesalia, crezui, că trupele noa­stre vor ave ușoară treabă cu slabele gar­nizoane turcești din aceste două provin­cii. Ambasadorii marilor puteri mi-au zis apoi, că chestiunea greacă va fi pusă îna­intea Congresului, dacă vom da armatei noastre ordinul, de a se reîntoarce. An­glia insistase și mai tare decât celelalte. Puțin după aceea, ambasadorul englez m’a rugat să uzez de influența guvernului e­­len, de a inceta răscoala din Tesalia și E­­pir. Ni-am respins, că prin aceasta cere un dureros sacrificiu din partene. Amba­sadorul englez me asigura apoi, că dacă voi angagea pe insurgenții a depune armele, E­­pirul și Tesalia vor fi considerate și după încetarea ostilităților ca fiind incă in sta­re de insurecțiune, că voia lor de unire cu Grecia va fi un­totul .și favorabilă ascultată. Am putut dar crede, că Anglia nu-și va da ea singură o desmințire. Coresp. Ce veți face, dacă Turcia va refuza de a executa protocolul No. 13 a Congresului de Berlin ? Cumunduros. Permiteți-mi de a nu res­­punde decăt ia parte această chestiune. Nu știu, ce viitorul ne rezervă; dar, căt mă privește, sunt ferm hotărit, ca prin toate mijloacele, de care Grecia poate dis­pune, să urmăresc realizarea protocolului No. 13. Cred, că nu vom are nevoe a recurge la măsuri extreme. Dreptatea e cu noi. Europa a recunoscut, că ne înă­bușim in limitele noastre înguste. Hota­rele actuale sunt trase in disprețul bunu­lui simț, și nu servesc, decăt a hrăni bri­­gandagiul și a întreține o anume agitație in provinciile limitrofe. Europa a recu­noscut, că Epirul și Tesalia sunt necesare desvoltării resurselor Greciei. Această ne­cesitate de ordin european­ nu va inceta de a exista că­ aceste două provincii vor re­­­mâne despărțite de regatul nostru. Res­­coala va fi acolo la ordinea zilei; aceas­tă rescoală va finn prin ne entrena in­tre noi, după cum a fostt in trecut. Vom ave­a întreține mii de refugiați, după cum se’ntâmplă acuma. Nu se știe in Europa ce ambalale, și ce comuicații interioare și esterioare se nasc și pot naște din o asemine stare de lucruri. Tractatul de Ber­lin n’a creat o situație definită pentru na­ționalitățile orientale și au creat Grecilor o poziție atât de avantagios ca a­ celorlalți. Opera tractatului poate fi resturnată mai degrabă, decât se crede. [Dacă Europa in loc de a fi recurs la paliative, ar fi în­trebuințat remediuri eroic, ar fi cruțat O­­rientul de convulziuni apopiete. Căt des­pre noi, nu ne plângem, că Europa în­târzie a executa protocolul No. 13 a Con­gresului și art. 23 a tratatului concer­­nănd provinciile imperiului otoman, ce nu sunt anume menționate acel tractat. Dar, p reuet, Europa a deschis un vast cămp pentru tot fetal de tentative. Coresp.—Cum așa ? Cum un duros.—Fiindcă n’a definit clar situațiunile, n’a dat fiecărei naționalități resursele necesare desvoltirii sale și tre­buitoare unei existențe independente. A­­cest lucru vag nu place nimărul. Fiecare cauză a se constitui. In tot mai in asta stă pericolul. Afară de aceaia, starea psy­­chologică a Orientului n’i fost niciodată mai rea, vroiam să zic, mai periculoasă decăt acuma. Coresp. Binevoiți a avi îndatorirea de a-mi spune, asupra câtor prțe puteți con­ta in caz de război cu Tuicia? Cumand. Sper, că vom fi scutiți de a­­ceastă estremitate. Măsurie militare ce am fost siliți a lua ievit ma ales a con­ține elementele de desordine, ce puteau izbucni in Epir după depirtarea trupelor otomane. In caz de rezbii, căci totul e posibil, ne incredem inahte de toate in­­ patriotismul nostru, puțin și în interesele celorlalte naționalități orientale, ce n’au primit decăt un început de satisfacție. Un război in împrejurările rituale a Orien­tului, ar fi pe căt de dezastros pentru noi, pe atât și pentru Turcii Dar, la urma urmelor, după cum dreptatea e cu noi, am pute conta cel putin pe ajutorul moral a Europei. Acest ajutor nu ne-a lipsit nici­odată, căci noi reprezentăm in Orient civilizația și libertatea. Europa, față cu deferența ce s-am dovedit prin con­formarea noastră la sfaturile ei, nu se poa­te întoarce, astăzi mai ales, cănd ea ne a conferit dreptul de a poseda Tesalia și Epirul și cănd ea, drept resplată pentru prudența noastră politică, ne-a făcut să hrănim speranțe pentru aceste provincii. Coresp. Cari ar fi aliații d-voastră ? Cum un duros. Aliații noștri? Popoarele din Orient, pentru motivele, ce v’am es­­pus, și provinciile grecești din imperiul otoman, care s’ar rescula indată, ce ar afla­­ că ne-am propus a face război cu Turcia." Creta, Epirul, Tesalia și Macedonia ar în­arma numeroasele lor corpuri de insur­genți, cari ar face o puternică divergență în favorul nostru. Și apoi, dacă am ave norocul, ce e posibil, a repurta o primă victorie, atunci locuitorii acestor provincii s’ar electriza. Grecia nu e tocmai reduta­bilă, dar elenismul e o putere de care trebue a se ține cont. Cu 50 ani inainte, el a făcut o revoluție, ce dura zece ani. Pe atunci, el nu avu nici bază de opera­țiune, nici arme, dar nici muniții. Astăzi, elenismul e mai bine organizat și are a face cu o țară rar ușurată și slăbită prin ultimele războae. Până atunci insă, țin a ve întipări următoarea idee: Că nu vom face război decăt, cănd Turcia va necu­­noaște drepturile noastre și atunci ori­ce speranță de invocală va fi dusă. Coresp. Care vă sunt resursele Dv. din punctul de vedere militar ? Cumunduros. D-voastră le cunoașteți tot atăt de bine, ca și noi, D-voastră, ca­rele sunteți de atât mult timp in curcnt de toate afacerile noastre. Avem 18000 oameni sub arme, căci am concediat 20 mii, pe care îi putem ori­cănd chema sub drapel. La un loc cu rezerva ordinară a armatei, putem ușor mobiliza 40000 oa­meni. In scurt timp, vom ave 100000 oameni esercitați in mânuirea armelor, mulțumită nouei legi de instrucții militare, a căror dispozițiuni principale sunt îm­prumutate de la legea militară franceză. Pe lăngă aceste trupe putem adăugi nu­meroase corpuri de voluntari, ce au mi­rosit deja pravul turc și putem recruta din populația rurală mai multe batailioane de «Evzones». La aceste populații spiritul mi­litar e foarte desvoltat. Ca tiraslieri, Ev­­zonii sunt admirabili. Ați putut vede, cu ochii D-voastră proprii, marșurile sforsate, ce pot face, neducând cu dânșii decăt o bucată de pene, pușca și cartușele lor. Modul lor de a face război e foarte a­nt­u­tu­­"­­iu y.e­na i de accidentate cum sunt cele unde arma­tele noastre ar fi chemate să opereze. Coresp. Dar Grecia e mai din toate părțile inconjurată de mare, și flota tur­cească, ce trece a fi una din cele mai mari a Europe, ar pute să ve ruineze coastele ? Cumunduros, Turcia are o flotă puter­nică, dar judecănd după ultimul război, ea nu știea să tragă folos din acest re­dutabil material de război. Ea posede mari corăbi cuirasate, dar noi avem tor­pilori și marinari exercitați deja de doi ani cu mânuirea acestui teribil mijloc de distrugere. Toată a­­provizionarea noas­tră cu torpile e destul de considera­bilă și torpilorii noștri, ce fac 16 pănă 17 noduri pe oră, ar pute juca acelaș rol ca și incendiarii in 1­821. Flota noastră se compuse din două cuirasate «Georges* și «Olga*, 2 așa numite corăbii blokrun­­ners „l’Amphitrite“ și „Bubulina", cor­sarul accelerat «Admiral Mianlis”, «Pa­loș”, «Lyra" și «Nauplie* și 8 corăbii torpiliere de mare vitesă. In construcție se află 2 corsari de mare vitesă și 10 torpilori. Cu această flotă, și cu dedarea și curagiul marinarilor noștri, sperăm a apara țermurile noastre și a ține pept contra forțelor navale a Turciei, căci Tur­cia are bune corăbii, dar rei marinari. Adăugiți pe lărigă aceasta, că marea, ce ne inconjură e întreruptă de numeroase in­sule, ceea ce este prea favorabil pentru un război de surprindere și de embuscade, resboi ce convine atăt de tare caracteru­lui aventuros a marinarilor noștri. Coresp. Dar mijloacele Dv. finanțiare ? Cumunduros. Pentru D-zeu ! In gene­re toți își fac o idee reă de mijloacele noastre și mai ales de nevoile noastre. Soldații noștri, atăt cei de pe uscat căt și de pe mare, sunt de o sobrietate re­cunoscută. măsline este o bucată de pene și căte­va aprope mai totul ce li tre­bue pentru hrana lor. Dar noi dispunem de mai mult decăt de atăta spre a li da. Suntem in Europa poporul cel mai puțin încărcat cu dări și pretutindene venitu­rile noastre sporesc, căci de la 1863 am făcut mari progrese. Avem astăzi o in­dustrie, ce in fiecare zi se desvoltă mai tare, terenul cultivat are acuma o intin­dere duplă decăt cu 20 ani inainte ; plan­tațiile din Corinth, smochinele, măslinele și bumbacul, producte tot mult căutate, se fac acuma de 4 ori mai mult de­căt cu 20 ani inainte. Tot astfel sau sporin I transacțiunile noastre cu străinătatea. In fine, creditul nostru e asigurat, fiind­că avem mijloace a plăti datoriele noastre și că bogații noștri naționali, stabiliți in străinătate, vin puternic in ajutorul nos­tru, cănd țara e in pericul. Nu bani ne vor lipsi dar in ziua, cănd vom fi siliți a revindica cu forță armată drepturile noastre. • Coresp. Care ar fi, după părerea Dr. politica, ce Grecia ar trebui să observe față cu Turcia ? Știți, că dupe mine unul, binele Orientului depinde de la apropie­rea Grecilor și Turcilor. Cumunduros. Totul depinde de la fața ce va lua chestia rectificării frontierelor. Odată această chestiune aranjeată după voințele exprimate de Europa, Grecia va ave un mare interes a întreține relațiuni bune și solide de prietenie cu imperiul otoman. Dacă me veți presa puțin, vă voi zice, că dorința noastră este, ca Turcia să se poată menține in condițiunile in care a fost pusă de congresul de Berlin. Sub Turci, frații noștri din imperiul oto­man n’au a se teme de a fi absorbiți; drepturile și speranțele viitoare a elenis­mului remăn rezervate. Turcia, pănă la un punct care care, are interes a apara drepturile supușilor ei greci, cari sunt pe căt d» “ ' 1 -'­I-»­*— De as­­ceste lor pr nanoia.« 1UUUOV1 UtMA'iu­t MVVMWV depind, după cum v’am mai zis, de la so­luția diferendului de acuma. E rândul bărbaților de stat otomani a examina rece dacă le convine mai bine a ne ave de a­­mici sau de dușmani. Coresp. Permiteți-mi incă o întrebare, d-le președinte. Unde stă in acest mo­ment chestiunea greacă ? Cumunduros. Așteptăm din moment in moment invitațiunea, de a numi comisari pentru a reîncepe, sub auspiciile marilor puteri, negocierile directe cu Poarta. Sub aceste condiții, negocierile nu se vor pute trăgăna mult timp. Cred, că Turcii, ca și noi, au dorința de a termina căt mai cu­mul această afacere. Căt despre marile puteri, am prea multă încredere in loia­litatea lor și mĕ’ncred prea tare in do­rința lor, de a închide o poartă deschisă pentru război, incăt să-mi inchipuesc că ele ar pute retrage deriziunile lor. Moti­vele, ce le-a făcut să propue rectificarea frontierelor, n’au încetat de loc a exista. Ș’apoi aice se agită de un interes de or­din european tot pe atât, ba și mai mult, decăt de un interes elenic, îmi vine greu a admite, că bărbații de stat serioși să fie luat in ușor o rezoluțiune, și că, ina­inte de a adopta propunerea d-lui Wad­­dington, ministrului de externe a Franției, ei n’ar fi calculat, dificultățile ce se vor redica intru realizarea ei. Ce e mai mult, toata lume poartă un interes, a pre­veni un conflict între Greci și Turci, con­flict ce ar pute izbucni nu tărziu, dacă s’ar amâna soluțiunea chestiei frontie­relor." Ne-am grăbit a aduce această intere­santă convorbire la cunoștiința cetitorilor noștri, căci căutăm a-i ține un curent continuu și asupra chestiunilor celor mai însemnate a politicei externe. Epaminondas Deligeorgis Sunt j­r’o două săptămăni, de cănd am a­­nunțat in »Curierul«, moartea lui Epaminondas Deligeorgis, carele era unul din cei mai e­­minenți barbați de stat a timpului nostru. Viața lui, mai ales in cei din urmă douăzeci ani a fost atăt de strâns legată de destinele Greciei, încât toată Grecia și amicii ei de ori­unde au fost adănc întristați la aflarea știrei despre perderea ireparabilă a acestui ilustru barbar. Compacta sa inteligență, patriotismul său desinteresat, curajul său in împrejurările cele mai critice pentru țară, dreptatea lui ne­clintită, ce-l făcu a fi venerat chiar și de ad-

Next