Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-08-05 / nr. 91
Anul al VI lea No. 91. IASSI, Duminică 5 August 1879. Apare Duminica, miercurea ?i Vinerea. Prețul abonamentelor I^TASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE ..................... . 40 fr. INSERJIURI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Un in*. 20 buni CURIERUL (III. IMI.ASSAV) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii. lip Löb Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Odlenciarul Septa, m. a. neicUL VECHI III [] a | PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA_____STIL NOU 1 ^ ^ ^ _ _____PATRONUL PILEI_________ Rus. Soar. [ Apusul Soar. =■- ----*—■====~-----■» ----~~—————— =====-a - August. ‘ 1 [ Ug5 St- I Duminică Sf. Mart. Eusigniu. « Eleni *" 6, ha 6 Luni [fi Schimb, la față a Domnului La 5 lumină nouă, timp variat. Marti Ludovic r « fi_R7 7 Marți Sf. Ierom Domejim. ij? Mensuri menii, ? eco ] Mercuri Sf. Emilian mărturisitorul. r „ " 5 |9 | 11 9 Joi Sf- APo stol Mathiali Vineri Thloteiu C-]\ flit 10 Vineri Mart. și Archid. Laurentiu. "2 Sâmbăta Filir. ro fi 11 _________Sâmbătă_______Șf. Martir Euplu și cuv. Nifon_______________________________________________________________________Flh. _________________________13__________650 AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, ș~că am pus deja sub presă. Calendarul Curierului pe anul 1880. Invitam dar pe toți d-nii medici, advocați, ingineri, profesori și comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Balassan. Sau SUBTEEASTELE Castelului de Hazzini Traducere de G. C. Stamatopulo, Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. Prețul 2 franci Se află de vânzare la Redacția acestui jurnal. BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă volumul Iiu din interesantul roman a Comtesei d’Asc. Marchiza Sigerlan tradus de JLleocanarw JLusponl, și se află de vânzare la Tipografia-editoare Th. Balassan din Iași cu preț de 2 fr. PENSIONNAT de dirigé par A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. Domnul Peytrequin profesor francez, stabilindu-se în Cernăuți Russische Gasse No. 723, va pute pri mi la sine căți-va elevi ca pensionari A- vantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. Pentru înțelegeri Dl. Peytrequin se poate găsi până la 10 August în casele Domnului Neculai Rosnovanu în Iași. (8) De vânzare sau de închiriet casa d Neculai Istrati, de la Copou în care șede fostul consul d. Sachelaridus, St. Lațescu, vis-a-vis de D na Tinea Rosei. A se adresa strada Asachi vis-à-vis de dl. col. Vărnav. Un plano idem de vânzare. Jiloșia Xorcești și Ivești din județul Tecuciu proprietatea D-nei Ruxanda Balș-Pașcanu se arendează cu începere de la Sf. Gheorghe 1880 Pentru detailui doritorii se vor adresa la prințul Alexandru Ghika, casele Dimitrie Cornea, la Copou. (1) TELEGRAME Bruxela 12 Aug. In urma urcării prețului cartofelor a izbucnit in Menin (Belgia) o răscoală. Mai multe persoane au fost ucise. Fraga 12 Aug. Ziarul „Politik“, ocupăndu-se in articolul de fond cu cuvintele, ce împăratul adresase la Gastein cătră prințul Schwarzemberg și Rohan, zice: Dacă monarhul a făcut acestui prinț intr’adevĕr imbucurătoarea comunicare, că in proximul parlament toată Boemia va fi reprezentată, atunci e sigur, că M. S. cunoaște și aprobă toate cerințele poporului boem. Fraga I. Aug. Bohemia capătă din Viena următoarea informațiune: Criza,lui And dacă ea există in realitate, ap acolo, că chiar acuma demisiunea e d Pesta 13 aug. ... se va întruni in Viena un consiliu de miniștri, la care va lua parte și contele Andrassy. Contele Andrassy urmează înainte cu funcțiunea sa. Peste 13 Aug. Chestiunea retragerei lui Andrassy formează tema exclusivă a ziarelor. De remarcat este, că chiar foaea „Hon“ admite asăzi posibilitatea demisionării contelui. Hon insă susține, că motivul nu poate să zacă decăt in starea zdruncinată a lui Andrassy. Un jWr. 20 bani „Pester Lloyd“ adresează opoziției următoarele reproșuri: Ea necunoaște foarte ușor ce insemnătate avea pentru Ungaria împrejurarea, că Andrassy se afla in capul afacerilor. Andrassy a fost acela, care le a introdus statul maghiar in familia europeană și carele a îndrumat relațiunile reciproce intre Ungurii și popoarele civilizate. Nu trecem limitele moderațiunei, zice Pester Lloyd, când spunem că contele Andrassy a scăpat reputațiunea politică a Ungariei de o decădere complectă.“ Berlin 13 Aug. Se afirmă, că Bismarck a elaborat un proect de legi escepționale contra partidei progresiste întocmai cum sunt cele contra socialiștilor. Seraevo 13 Aug. Primăria a constatat că incendiul a nimicit 1476 case și că a produs o pagubă de 45 până la 50 mii. fiorini. 46 soldați au fost uciși. Londra 13 Aug. Circulă știrea, că Austria ar fi aplecată, ca in chestiunea română a esecutării art. 44 al tractatului de Berlin să se unească cu atitudinea celorlalte mari puteri, dar că a refuzat să fie inițiativa. Belgrad 13 Aug. Zilele trecute a avut loc la frontieră o nouă luptă intre Sârbi și Arnăuți. Banda arnăuta, care a invadat, are un efectiv de 1300 pănă 1600 oameni. Constantinopol 14 Aug. (Oficial). Telegrame private, espeduite in Europa, semnalează ivirea in această capitală a câtorva cazuri de holeră sporadică. Această știre este cu totul falsă. Nici o boală cu simptome suspecte nu există aici, unde sănătatea publică continuă de a se menținea in condițiunile cele mai satisfăcătoare. Belgrad 14 Aug. „Gazeta oficială“ publică convențiunea de comerț provizorie încheiată intre Serbia și Svițeza pe baza națiunei celei mai favorizate. Paris 14 Aug. Renta Română de 5 la sută a ajuns astăzi 74 la închidere. Constantinopol 14 Aug. Relațiunile intre Sultan și Keredin-pașa se urmează confidențial de la căderea marelui vizir. Reintrarea lui Keredin in guvern este eminentă. Se crede că Savas-pașa, care, deși grec de origine se arată contrar cesiunei Ianinei la Grecia, va fi numit intre comisarii însărcinați cu regularea chestiunei fruntariilor greco-turcești. Londra 14 Aug. D. Bourke a comunicat Camerei Comunelor că Poarta a promis de curând formal că va numi comisari cari să lucreze proecte de reforme pentru provinciile Turciei europene. Rorna 15 Aug. Se desminte in mod categoric, că liga albaneză ar fi fost întărită cu voluntari Italieni făcând parte din artilerie. Constantinopol 15 Aug. Consiliul de familie ținut astă-noapte la palat, consiliu la care au asistat și principii de sănge, a exprimat părerea că Mahmud Neddin este singurul om capabil de a scapa dinastia și imperiul. Londra 15 Aug. „Times“, anunță că Anglia va desemna pe Wilson ca consul general la Sirvas, pentru a regula autoritățile otomane din Armenia, a introduce o administrațiune mai bună și de a protege pe creștini. Viena 15 Aug. Cea mai mare parte din jurnale anunță demisiunea dlui Andrassy, ca fapt asupra căruia nu mai încape indoeală .—„Noua Presă liberă“ asigură că împăratul ar fi acceptat’o deja. FOILETON Contesa D’Alch. MARCHIZA SANG lRAM 86 Traducție de Alescandru JLmonl. i. (Urmare) El cuprinse copila cu o strănsoare mare și supremă, la care ea respunse, pe jumătate adormită, surizând și veselă. — Tătuță ! Tătuță ! murmură ea, bună dimineață ! El văzu că deschide ochii, întinse brațele lui spre Cristina, și stringându-le apoi ca cum ar fi voit să năbușească bătăile inimei sale, el fugi din apartament. Doara Orthez remase câteva momente nemișcată, la acelaș loc, auzind fără a asculta vorbele elevei sale, care o întreba asupra acestor arangamente cu care nu era deprinsă. — Fiindcă trebue să plecăm la moment, scumpa mea copilă, zise ea in fine, scoală-te și imbracă-te, caii sunt jos. — Și mama merge cu noi ? Este prea de dimineață pentru dânsa. — Are dreptate ! se gândi Cristina, plecanoi astfel cu astă copilă fără autorisațiunea mamei sale ? fără ca să’i primească ultimul sărut? Oh! nu, aceasta nu trebue să fie, aceasta nu va fi. Grăbește-te, Flavio, vom merge să ne luăm adio de la cna marchiză. — Ah! atât mai bine ! ea va dormi in urmă. Și unde mergem? — La Paris, — Ce fericire ! curând, curând, să alergăm la mama, și apoi, mână surugiu! Ea și era in coridor cănd întâlni pe marchiz, el o luă de mână și o îndreptă spre scară. — Ești gata, fata mea, prea bine! sue te in trăsură. — Mergeam să sărut pe mama, nu voi sta mult, tată, lasă-ma, te rog. — N’ai timp, Flavio. Vei revedea pe mama mai târziu, nu o deștepta, știi că nu’i place a fi deșteptată. — Dar tată, urmă Flavia, cam plângând, mama va fi și mai supărată de voi pleca fără a o vedea. — Domnule, este o barbarie de a impedica pe această copilă... — D-șoară, este necesar, și mé mir că n’o înțelegeți. — Dar domnule... — D-șoară, urmă el încetișor, credeți că marchiza primește cu liniște plecarea fiicei sale, dacă dorește plecarea d-voastre ? Domnule, nu pot consimți... — Trebue... o voesc... urmați-mâ .. Și apucând pe Flavia, care rănase nemișcată, el o duse pănă la trăsură, acoperind-o de sărutări frenetice. El părea in adevăr nebun in acel moment. Cristina se sui cu dânsa, nefiind încă ziuă, căte-va lumini rătăceau prin castel, ploa, era frig, pipăie nu era trist ca această pornire. Pe curând sau niciodată! zise marchizul către guvernantă, inchizând ușa trăsurei, înainte surugiul strigă el. Surugiul ascultă și plecă in galop. Flavia plângea într-un colț al trăsurei. Castina o luă de apă și căuta a o impaca, dar și ea era mai tristă decăt eleva ei. Prezența servitoarei lor a servi de text pentru a scăpa de cestimele ingrijate ale Flaviei. După o oră, ele ajunseră la gară, trenul era să plece, ele se urcară în vagon. Domnișoara Orther se gândi foarte mult în tot timpul drumului. Ea simți că apasă asultă și o grea răspundere, starea periculoasă a marchizului, posițiunea marchisei o speriau. Să scrie la Robert i se părea o imprudință, el ar abandona toate spre a alerga la vara lui, și dacă ea se ’nșela, dacă D. de Monza nu avea alt scop decât de a trăi la Paris cu soția lui spre a se vindeca de o pasiune funesta, pentru ce să deranjeze în zadar pe D. de Chamarante ? N’ar trece în ochii lui de o persoană exaltată fără rațiune și fără motive ? gândi atunci N’ar perde în opiniunea lui ? Ea se la ducesa de Alagny, la spiritul ei superior, la cunoștința ei despre lume ; ea se ofără să meargă s’o vadă în puținele oare ce va sta în Paris ; era destul de a deștepta priveghierea sa pentru că ea să nu lipsească. Fluvia ’și uita supărarea, ea o uită cu desăvârșire când intră în ospețul de Monza, când revăzu mișcarea Parisului, obiceiurile lui, și, abia coborâtă din trăsură, ea vor să iasă la preumblare. — Plecăm înainte în astă sară, copila mea trebue să fac niște drumuri indispensabile. Vei rămânea un ospeț cu Josefina și vei încerca de a te odihni puțin. — Plecăm înainte de sară ? Și unde mergem ? — La Munich ca să așteptăm pe părinții sale. — Oh ! tata ar fi trebuit să mă lase să sărut pe ma ia, deoarece n’am s’o văd mult timp. — Ai s’o vezi în curând, negreșit. — Crezi, buna mea amică ? Fiindcă tata o voii ște, pentru că sunt mai ales cu d-ta, mă voi im-i păca cu Munich. Aș fi dorit să rămân foarte mult în Paris! Și acesta fu ultimul ei regret. Această copilă atât de mult ascultătoare, scăpa, prin perfecta-i educațiune, de o mare parte a suferințelor vieței sale de femee. Deprinderea resemnațiunei și a ascultării se dobândește tot așa de lesne ca aceea a dominațiunei. Trebue numai s- o dobândim de timpurii. Cristina se duse, precum proedase, la ducesa de Alagny. Vezând’o că vine, această țipă de bucurie, țipăt ce se repetă de baronul de Chelles comensal neevitabile al casei. — Cristina cea Mare care debarcă din Suedia, din Roma, nu se știe de unde, sloi de ghiață sau buchet de flori, omăt sau soare, fii bine-venită, zise rizând ducesa. „El fuge cu timpul, e plăcut ca grațiere: „Și este Zeul apropoului .. Vorbeam de d-ta, încântătoare regină. Cristina răspunse prin complimente complimentelor, prin glume glumelor, totuși fața’i palidă, fisionomia’i visândă mirară pe ducesa, căreia se ascundea cu greu ceva. — Ce noutăți din iad ? întrebă ea, Beatricea s’a mai îmblânzit ? — Doamna marchisa este cam’rău, și D. marcius și mai rău decât dânsa, doamnă. — Ah! Dumnezeul meu! au ajuns în anul morții ? te urăsc din toată inima, după cum trebuia să se și întâmpla după preliminarii ? — Tot râdei, doamnă ducesă ! — Dacă n’au voit să m’asculte ! (Va urma).