Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-19 / nr. 109
Anul al Vll-lea No. 109. IASSI, Mercuri 19 Septemvre 1879. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Vin Nr. 20 buni CURIERUL (TU. BAI.ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calendaruul Septa, m. anei PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstat'te No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Șeptemv. «' ~'"1 — : ' ' ~ ~.......... “ .............. Șcptemvre. = 16 Duminică S-ta M. Mart. Eufimia. 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 5 ICI SÄ mai,M''iB’"’' in 18. M Marți SA*?*" tg £ 8 19 Merenri S. S. Mart. Trof. Savat și Dovinied, apoi ploae, 1 Merenri Octomv. Remigiu 5—57 5—42 20 Joi Sf. M. Martir Eustatiu. 2 Joi Leodegar 5—58 5—40 21 Vineri Sf. Apostol Codrat. 3 Vineri Candid 5—59 5—39 22 Sămbătă Sf. Ierom. Poca, Episcopul Sinopei. 4 Sâmbăta Francisc Str. 6— 1 5—39 . 1 Prețul Anunciurilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vini ¥i*. 20 bani STIL VECHII PITJAI PATRONUL JIILEI [ TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU | JIUA ! PATRONUL JULEI | R&s. Soar. Apusul Soar. PENSIONNAT de Jurats Jaistas A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No. 12._____ Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost reparată radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cursurile vor incepe la 1 Septemvre viitor cirige par AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul WISO. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Curierul“ anuncurile respective. Costul inserării este forte moderat. Vii. Balassau. DE s tlNUET Casele D-nei Sevasti Stegărescu din dosul grădinei publice se înciudează: șapte odăi, două culne, grinjdi, șură, hambar, făntănă, grădină de flori, patageriu, băi etc. Aserține se pot da și mobile. Adresa la casele sus indicate. (293—5) Domnul Pomoiuis Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russische Gasse No. 72B, va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari. Avantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267—8), MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII X din județul Botoșani in întindere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară în Ștefanești pănă la sfântu Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. x------- X D- ne prinde la sfântul Dimitrie trei odăi, o samară, grajd și șură în ograda caselor D-nei Ranette în dosul școalei de arte, se vând și de veci aceste case în total. Pentru informațiuni a se adresa la Hotel de Rusia No. 23.________________(292—4) CâmPlPmele rituale in strada Butu Novodului7 sunt de vânzare, doritorii de le cumpără să se adreseze la proprietară se stă in ele. Ținea Dobrovici. (—4) O domnișoară germană, care cunoaște bine limba română și francesă, dorește a se angagia la vreunul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vreo familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. TELEGRAME Paris 26 Sept. Guvernul rus a propus puterilor ca comisiunea însărcinată a regula punctul de plecare a frontierei bulgaro-române pe țermul drept a Dunărei, să se întrunească la Silistra la 27 Oct. Se crede că această propunere a fost primită. Viena 26 Sept. Imperatorul a primit astăzi in audiență solemnă pe toți miniștrii Ungariei. Cu această ocasiune baronul Orczy a depus jurământul in calitate de ministru a curții în cabinetul ungar in locul baronului Wenckheim, decedat. Numirea sa va fi oficial publicată în curând. Conferențele între membrii cabinetului ungar și a celui austriac se vor termina astăzi printr-un mare consiliu sub președința imperatorului, la care vor asista miniștrii monarhiei; miniștrii Ungariei vor pleca apoi înapoi la Pesta. Viena 26 Sept. „Wiener Abendpost”, desminte pretinsa schimbarea ambasadorului actual a Austriei la Paris. Contele de Beust se va întoarce la Paris în primele zile a lui Oct. și va relua afacerile ambasadei. Aceiași fone, reproducând articolul Gazetei Germaniei de Nord semnalat eri, zice că observațiunile gazetei oficioase din Berlin interpretează clar și fidel vederile manifestate în genere in Austria și Ungaria. Atitudinea din ultimele zile a presei din Viena și din Pesta este o probă că deducțiunile finale a articolului citat mai sus vor găsi un ecou simpatic în Austria și Ungaria. Viena 26 Sept. In consiliul tuturor miniștrilor monarhiei ce s’a ținut sub președința imperatorului, toate decisiunile ce s’au luat în conferențele prealabile au obținut sancțiunea Maj. Sale. In ceea ce privește administrațiunea teritoriilor turcești ocupate de armatele austriace un proect de lege va fi prezentat Adunărilor legislative. Proectul precisează asupra acestei cestiuni competența delegațiunilor și a Parlamentelor austro-ungare. Acordul între amândoua ministeriele s’a stabilit asupra chestiunei tratatului de comerciu ce are a se reunoi cu Franța. Berlin 26 Sept. D. Sturza, ministrul de finanțe a României, a sosit aici. Paris Se anunță din Lausana că principele Iancu Bibescu a murit. Berlin 27 Sept. Principele Saburov Ministru plenipotențiar al Rusiei de la Atena au sosit la Berlin venind din Petersburg. Ei s-au dus imediat la ambasada rusă din Berlin unde au avut o conferență cu d. Ubril ambasadorul rus, Constantinopol 27 Sept. Savfet pașa au declarat că Poarta nu are nici o intențiune pentru moment de a ocupa militărește Rumelia orientală după cum evenimentele petrecute aproape de Burgas făcea să se creadă. Viena 28 Sept. Relațiunile economice dintre Austro-Ungaria și Germania nu se vor regula pe bazele unui tractat în condițiunile națiunei celei mai favorizate, ci pe baza unui tractat special pentru tarife. Comandantul general din Sarajevo au supus deja guvernului austriac propunerile detaliate regulând reducerea posibilă a contigentului trupelor de ocupațiune din Bosnia. Berlin 28 Sept. Vuetul despre curînda sosire a Principelui Gorceacoff la Berlin în scop de a avea o conferință cu cancelarul imperiului german, persistă a se acredita. Acest demers ar avea loc in urma dorinței exprimată de Țar. Paris 28 Sept. Ziarul «Republica franceză” crede a ști că marchizul Salisbury au asigurat pe d. Waddington cum că silințele diplomației engleze la Constantinopol ar tinde la concedarea definitivă a Ianinei la Grecia. Sofia 28 Sept. Principele Alexandru al Bulgariei au plecat astăzi la București pentru a vizita pe principele Carol. Suita A. S. se compune din tot personalul casei sale civile și militare. Viena 28 Sept. Congresul bisericei sârbe s-au deschis astăzi la Carlovitz de către un comisar regal. Mâne Luni va ave loc alegerea vice-președintelui. Constantinopol 28 Sept. Poarta au dat ordin guvernatorului de la Andrianopol să suspendeze impatriarea refugiaților turci din Rumelia orientală, în urmă obiecțiunile făcute de Rusia. Poarta au renunțat de asemine la ancheta compusă din ofițeri europeni aflați în serviciul seu asupra reului tratament de care sufer musulmanii impatriați, Londra 29 Sept. Ziarul „Standard” zice că principele Labanos s’ar fi întors de la Livadia la Constantinopol aducând cu el proectul unui tractat de alianță între Turcia și Rusia. Ziarul «Daily News” anunță că intrarea englejilor în Cahul se așteaptă a avea loc pe la 5 Oct. Londra 29 Sept. Ziarului „Times” i se anunță din Berlin că guvernul german pare dispus a se declara satisfăcut de proectul propus de guvernul român pentru soluțiunea chestiunei izraelite, considerândul ca un prim demers spre a ajunge la naturalizarea izraeliților români. IAȘI,—în 18 Septemvrie 1879. Agricultura și Comercial j sunt fojile care hrănesc Francia, zicea marele Colbert. Această maximă fu crezul economico-politic a acestui mare bărbat de Stat. In scurtă vreme—mulțumită solicitudinei sale—starea materială a Franciei, ale cărei isvoare de bogăție erau secate din pricina cheltuelilor enorme ce făcea cu războaile, se schimbă ca prin minune. Poporul francez este chemat la o viață harnică și producătoare fără ca aceasta săi micșoreze câtuși de puțin vitejia și celelalte calități de popor răsboinic. Ogoarele țetei multă vreme lăsate în paragină își schimbă în cîțiva ani trista lor față. Ochiul călătorului întâlnește cămpii vesele pe care se resfață cu îmbelșugare holdele bogate acolo unde mai înainte el nu văzuse decât paragina și uscăciunea. Poetul ar fi zic că zeița Ceres trecusă pe aici, lăsând pe pământul Franciei cosițele sale de aur. Mizeria fugea speriată de pe pragul țerei unde cu oră mai înainte își arătase fața ei gălbicioasă, iar bunul traiu înveseli fețele locuitorilor, cu puțin mai înainte încrețite de lipsă și mezerie. Această îmbunățire a soartei poporului francez se datorește lui Colbert. El puse piatra fundamentală a clădirei economice din Francia încurajând artele, agricultura și comerciul, onorând, susțiind și rescomperănd pe acei ce se îndeletniceau cu densele. Și dacă starea materială a Franciei este astăzi slăvită și pismuită de toate celelalte State europene, aceasta nu o datorește decît marelui ministru a lui Ludovic al AlV. Se va zice poate că roadele politicei sănătoase a lui Colbert au fost împedecate în desvoltarea lor prin influența ce ducele de Alba exercita asupra lui Ludovic al XIV-a, auțăndui pofta de cuceriri și împingând pe Francia în războaie ruinătoare. Deși această politică nenorocită lovi greu opera lui Colbert nu o nimici însă. Semânța căzuse pe pâmânt bun și generațiuni numeroase culeg și vor culege roadele sale. Ne ar fi cu greu ca să putem deseri simțimentele ce agită inima noastră totdeauna de cîte ori ne reamintim aceste pagini din istoria economică a Franciei și privim deplorabila stare materială a României. Adela ne întrebăm cu durere de ce nu avem un ministru însuflețit de aceleași sentimente ca Colbert, pentru ca și astă țară, pe care natura a înzestrat’o cu daruri atît de prețioase, să înceapă trăi o viață nouă, viață de prosperitate și înflorire economică. Cu cîmpii atît de mănoase, cu munți ipodobiți de păduri seculare, în sinul cărora stau ascunse comori neprețuite, cu rîuri ce o brăsdează în toate direcțiunele, cu o posițiune comercială admirabilă—fiind trăsătura de unire între occident și orient—cu o populațiune harnică și inteligentă, în scurtă vreme România ar deveni aceea ce natura a menit’o să fie, vesela grădină din valea Dunărei, Belgia Orientului. Numeroasele producțiuni agricole ce s’ar putea obține cu o cultură inteligentă, conformă cu cerințele secolului de civilizație în care trăim, ar da naștere la o serie de producțiuni industriale, și astfel ea s’ar găsi in curând ridicată la nivelul celor întâi țări agricole și industriale din Europa. Nu lipsește țerei noastre decît o impulsiune salutară și o direcție sănătoasă pentru ca ea să scăpe de ruina economică ce o amenință. De aceia dorim României un ministru ca Colbert cu durere de inimă de țară, care să o scape din prăpastia în care au aruncat’o atîța salvatori și martiri politici. Departe de noi ideia aceea că în țara noastră nu s’ar afla capacități politice însemnate, cari cu o picătură de bunavoință și un dram de patriotism adevarat ar putea face pentru Romănia cea ce Colbert au făcut pentru Francia. Asemine capacități nu lipsesc țerei noastre, dar ce folos de dănsele, dacă toată activitatea și inteligența lor este absorbită de luptele soane, secăturoase de partid și de perExemplul dat de sus se întinde pănă in straturile cele mai de jos a societăței noastre, astfel că întreaga activitate intelectuală a țetei să consumează în intrigi, vrajbe și dușmănii, al căror scop nobil și generos este de a scula pe cei sătui de la banchetul budgetului pentru ca să se așeze cei flămânzi. Această picingină socială trece moștenire, ca și acele boale cronice, de la o generațiune la alta, așa că întregul nostru corp social este infectat de această boală mortală. Medicul nu s’a arătat la vreme pentru ca corpul bolnavului să fie tratat cu leacuri mai dulci, mai dămoale, și mare ne este teama că in locul medicului întârziat să nu fie chirurgul care să tae cărnurile putrede și netrebnice ce înveninează și părțile sănătoase a trupului nostru social. Această operațiune este îngrozitoare și Franța ne poate spune durerea ce a simțit cănd i s’a făcut o asemine operațiune in 1879. Să ne ferească Dumnezeu de a trece prin încercări atît de dureroase! Să trecem acum de la teorii la fapte și să vedem dacă această stare de lucruri este susceptibilă de o ibunătățire reală. Materialul brut, necesar pentru reclădirea edificiului nostru social există, ne lipsește arhitectul și meșterii, adică un guvern cu tragere de inimă pentru nevoile țerei și agenii cari să pue in mișcare operă de regenerare pe vremul social și economic; cu alte cuvinte trebuesc a se înființa școale profesionale de agricultură, comerț și industrie cît de multe și in toate unghiurile țerei, spre a da societăței oameni practici, cari se îmbrățișeze artele și meșteșugurile, cari se lupte in contra evreilor și se opue speculelor lor neomenoase o muncă cinstită și continuă, pentru ca incetul cu încetul să-i inlocuească in toate trebuințele sociale, in toate afacerile cu care ei se îndeletnicesc. Guvern și societate, la rîndul lor, vor trebui să susție, să incurajeze pe acești luptători ai națiunei, cari vor scăpa țara de cucerirea economică. Nu ar trebui să se uite nici un moment că țerile slabe in cultură, care nu produc indeajuns și consumă mai mult decât produc, sfîrșesc mai totd’auna rău. Ele sunt luate in exploratare de altele mai puternice in interesul cărora este ca cele dintâi să dispară ca state. Și aceasta să numește cucerire economică. La noi in țară din nenorocire pănă acum nu numai că nu s’a încurajat, dar s’a lovit in mod sistematic—pare că să făcea cu dinadinsul — pe toți acei ce se îndeletnicesc cu comerțul și cu mica noastră industrie. Mijlocul cel mai nimerit de a încuraja pe tinerii români, fii de negustori d. e., de a nu alerga la funcțiuni și de a se ocupa cu negoțul, ar fi ca să-i scutească de serviciul activ al armatei. In Austria guvernul vezind ca ti ) Industria era pe atunci dlimentată , in stare cu totul ru