Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-19 / nr. 109

Anul al Vll-lea No. 109. IASSI, Mercuri 19 Septemvre 1879. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Vin Nr. 20 buni CURIERUL (TU. BAI.ASSAM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. C­alend­aruul Septa, m. anei PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstat'te No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Șeptemv. «' ~'"1 — : ' ' ~ ~.......... “ .............. Șcptemvre. = 16 Duminică S-ta M. Mart. Eufim­ia. 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 5 ICI SÄ mai­,M''iB’"’' in 18. M Marți SA*?*" tg £ 8 19 Merenri S. S. Mart. Trof. Savat și Dovinied, apoi ploae, 1 Merenri Octomv. Remigiu 5—57 5—42 20 Joi Sf. M. Martir Eustatiu.­­ 2 Joi Leodegar 5—58 5—40 21 Vineri Sf. Apostol Codrat. 3 Vineri Candid 5—59 5—39 22 Sămbătă Sf. Ierom. Poca, Episcopul Sinopei. 4 Sâmbăta Francisc Str. 6— 1 5—39 . 1­­ Prețul Anun­ciurilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin­i ¥i*. 20 bani STIL VECHI­I P­I­TJ­A­I PATRONUL JI­­I­L­E­I [ TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU | JIUA ! PATRONUL JULEI | R&s. Soar. Apusul Soar. PENSIONNAT d­e Jurats Jaistas A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No. 12._____ Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost re­parată radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cursurile vor incepe la 1 Septemvre viitor ci­rige par AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul W­I­S­O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Cu­rierul“ anunc­urile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Vii. Balassau. DE s­ tl­N­UET Casele D-nei Sevasti Stegărescu din do­sul grădinei publice se înciudează: șap­te odăi, două culne, grinjdi, șură, ham­bar, făntănă, grădină de flori, patageriu, băi etc. Aserține se pot da și mobile. A­­dresa la casele sus indicate. (293—5) Domnul Pom­­oiuis Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russi­sche­ Gasse No. 72B, va pute primi la sine căți­va elevi ca pensionari. Avan­taje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267—­8), MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII X din județul Botoșani in întin­dere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Pru­tului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, ia­zuri, coșuri, șuri, Hambare, ma­gazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe ară­tura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adre­sa la subsemnata proprietară în Ștefanești pănă la sfântu Dimi­­trie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem­. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. x------- X D- n­e prin­de la sfântul Di­­mitrie trei odăi, o samară, grajd și șură în ograda caselor D-nei Ranette în dosul școalei de arte, se vând și de veci aceste case în total. Pen­tru informațiuni a se adresa la Hotel de Rusia No. 23.________________(292—­4) CâmPlP­mele rituale in strada Butu No­­vodulu­i7 sunt de vânzare, doritorii de­­ le cumpără să se adreseze la proprietară se stă in ele. Ținea Dobrovici. (—4) O domnișoară germană, care cunoaște bi­ne limba română și francesă, dorește a se angagia la vre­unul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre­o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. TELEGRAME Paris 26 Sept. Guvernul rus a propus puterilor ca comisiunea însărcinată a re­gula punctul de plecare a frontierei bul­­garo-române pe țermul drept a Dunărei, să se întrunească la Silistra la 27 Oct. Se crede că această propunere a fost primită. Viena 26 Sept. Imperatorul a primit astăzi in audiență solemnă pe toți miniș­trii Ungariei. Cu această ocasiune baro­nul Orczy a depus jurământul in calitate de ministru a curții în cabinetul ungar in locul baronului Wenckheim, decedat. Nu­­­mirea sa va fi oficial publicată în curând. Conferențele între membrii cabinetului ungar și a celui austriac se vor termina astăzi printr-un mare consiliu sub preșe­­dința imperatorului, la care vor asista mi­niștrii monarhiei; miniștrii Ungariei vor pleca apoi înapoi la Pesta. Viena 26 Sept. „Wiener Abendpost”, desminte pretinsa schimbarea ambasado­rului actual a Austriei la Paris. Contele de Beust se va întoarce la Paris în pri­mele zile a lui Oct. și va relua afacerile ambasadei. Aceiași fone, reproducând articolul Ga­zetei Germaniei de Nord semnalat eri, zice că observațiunile gazetei oficioase din Berlin interpretează clar și fidel vederile manifestate în genere in Austria și Un­garia. Atitudinea din ultimele zile a pre­sei din Viena și din Pesta este o probă că deducțiunile finale a articolului citat mai sus vor găsi un ecou simpatic în Au­stria și Ungaria. Viena 26 Sept. In consiliul tuturor mi­niștrilor monarhiei ce s’a ținut sub pre­­ședința imperatorului, toate decisiunile ce s’au luat în conferențele prealabile au ob­ținut sancțiunea Maj. Sale. In ceea ce pri­vește administrațiunea teritoriilor turcești ocupate de armatele austriace un proect de lege va fi prezentat Adunărilor legis­lative. Proectul precisează asupra acestei cestiuni competența delegațiunilor și a Par­lamentelor austro-ungare. Acordul între amândoua ministeriele s’a stabilit asupra chestiunei tratatului de comerciu ce are a se reunoi cu Franța. Berlin 26 Sept. D. Sturza, ministrul de finanțe a României, a sosit aici. Paris Se anunță din Lausana că prin­cipele Iancu Bibescu a murit. Berlin 27 Sept. Principele Saburov Mi­nistru plenipotențiar al Rusiei de la Ate­na au sosit la Berlin venind din Peters­burg. Ei s-au dus imediat la ambasada rusă din Berlin unde au avut o conferen­­ță cu d. Ubril ambasadorul rus, Constantinopol 27 Sept. Savfet pașa au declarat că Poarta nu are nici o inten­­țiune pentru moment de a ocupa milită­­rește Rumelia orientală după cum eveni­mentele petrecute aproape de Burgas fă­cea să se creadă. Viena 28 Sept. Relațiunile economice dintre Austro-Ungaria și Germania nu se vor regula pe bazele unui tractat în con­­dițiunile națiunei celei mai favorizate, ci pe baza unui tractat special pentru tarife. Comandantul general din Sarajevo au supus deja guvernului austriac propune­rile detaliate regulând reducerea posibilă a contigentului trupelor de ocupațiune din Bosnia. Berlin 28 Sept. Vuetul despre curînda sosire a Principelui Gorceacoff la Berlin în scop de a avea o conferință cu cance­larul imperiului german, persistă a se a­­credita. Acest demers ar avea loc in ur­ma dorinței exprimată de Țar. Paris 28 Sept. Ziarul «Republica fran­ceză” crede a ști că marchizul Salisbury au asigurat pe d. Waddington cum că si­lințele diplomației engleze la Constanti­nopol ar tinde la concedarea definitivă a Ianinei la Grecia. Sofia 28 Sept. Principele Alexandru al Bulgariei au plecat astăzi la București pentru a vizita pe principele Carol. Suita A. S. se compune din tot personalul ca­sei sale civile și militare. Viena 28 Sept. Congresul bisericei sâr­be s-au deschis astăzi la Carlovitz de că­tre un comisar regal. Mâne Luni va ave loc alegerea vice-președintelui. Constantinopol 28 Sept. Poarta au dat ordin guvernatorului de la Andrianopol să suspendeze impatriarea refugiaților turci din Rumelia orientală, în urmă obiecțiu­­nile făcute de Rusia. Poarta au renunțat de asem­ine la ancheta compusă din ofițeri europeni aflați în serviciul seu asupra reu­­lui tratament de care sufer musulmanii impatriați, Londra 29 Sept. Ziarul „Standard” zice că principele Labanos s’ar fi întors de la Livadia la Constantinopol aducând cu el proectul unui tractat de alianță în­tre Turcia și Rusia. Ziarul «Daily News” anunță că intra­rea englejilor în Cahul se așteaptă a avea loc pe la 5 Oct. Londra 29 Sept. Ziarului „Times” i se anunță din Berlin că guvernul german pare dispus a se declara satisfăcut de pro­ectul propus de guvernul român pentru soluțiunea chestiunei izraelite, considerân­­dul ca un prim demers spre a ajunge la naturalizarea izraeliților români. IAȘI,—în 18 Septemvrie 1879. Agricultura și Comercial­­ j sunt fojile care hrănesc Francia, zicea marele Col­bert. Această maximă fu crezul eco­­nomico-politic a acestui mare bărbat de Stat. In scurtă vreme—mulțumi­tă solicitudinei sale—starea materială a Franciei, ale cărei isvoare de bo­găție erau secate din pricina cheltue­­lilor enorme ce făcea cu războaile, se schimbă ca prin minune. Poporul francez este chemat la o viață har­nică și producătoare fără ca aceasta săi micșoreze câtuși de puțin vitejia și celelalte calități de popor răsboi­­nic. Ogoarele țetei multă vreme lă­sate în paragină își schimbă în cîți­­va ani trista lor față. Ochiul călăto­rului întâlnește cămpii vesele pe care se resfață cu îmbelșugare holdele bo­gate acolo unde mai înainte el nu văzuse de­cât paragina și uscăciunea. Poetul ar fi zic că zeița Ceres trecu­­să pe aici, lăsând pe pământul Fran­ciei cosițele sale de aur. Mizeria fu­gea speriată de pe pragul țerei unde cu oră mai înainte își arătase fața ei gălbicioasă, iar bunul traiu înveseli fe­țele locuitorilor, cu puțin mai înainte încrețite de lipsă și mezerie. Această îmbunățire a soartei popo­rului francez se datorește lui Colbert. El puse piatra fundamentală a clă­­direi economice din Francia încura­jând artele, agricultura și comerciul, onorând, susțiind și rescomperănd pe acei ce se îndeletniceau cu densele. Și dacă starea materială a Franciei este astăzi slăvită și pismuită de toa­te cele­lalte State europene, aceasta nu o datorește de­cît marelui mini­stru a lui Ludovic al AlV. Se va zice poate că roadele politicei sănă­toase a lui Colbert au fost împede­­cate în desvoltarea lor prin influența ce ducele de Alba exercita asupra lui Ludovic al XIV-a, au­țăndui pofta de cuceriri și împingând pe Francia în războaie ruinătoare. De­și această po­­litică nenorocită lovi greu opera lui Colbert nu o nimici însă. Semânța că­zuse pe pâmânt bun și generațiuni numeroase culeg și vor culege roa­dele sale. Ne ar fi cu greu ca să putem de­­seri simțimentele ce agită inima noa­stră tot­deauna de cîte ori ne reamin­tim aceste pagini din istoria econo­mică a Franciei și privim deplorabila stare materială a României. Adela ne întrebăm cu durere de ce nu avem un ministru însuflețit de aceleași sen­timente ca Colbert, pentru ca și astă țară, pe care natura a înzestrat’o cu daruri atît de prețioase, să înceapă trăi o viață nouă, viață de prosperi­tate și înflorire economică. Cu cîmpii atît de mănoase, cu munți i­podobiți de păduri seculare, în sinul cărora stau ascunse comori neprețuite, cu rîuri ce o brăsdează în toate direcțiunele, cu o posițiune co­mercială admirabilă—fiind trăsătura de unire între occident și orient—cu o populațiune harnică și inteligentă, în scurtă vreme România ar deveni a­­ceea­ ce natura a menit’o să fie, ve­sela grădină din valea Dunărei, Bel­gia Orientului. Numeroasele produc­­țiuni agricole ce s’ar putea obține cu o cultură inteligentă, conformă cu cerințele secolului de civilizație în care trăim, ar da naștere la o serie de producțiuni industriale, și ast­fel ea s’ar găsi in curând ridicată la nivelul celor întâi țări agricole și industriale din Europa. Nu lipsește țerei noastre de­cît o impulsiune salutară și o direcție să­nătoasă pentru ca ea să scăpe de ruina economică ce o amenință. De aceia dorim României un mi­nistru ca Colbert cu durere de inimă de țară, care să o scape din prăpas­tia în care au aruncat’o atîța salva­tori și martiri politici. De­parte de noi ideia aceea că în țara noastră nu s’ar afla capacități politice însemnate, cari cu o picătură de buna­voință și un dram de pat­riotism adevarat ar putea face pen­tru Romănia cea­ ce Colbert au făcut pentru Francia. Asem­ine capacități nu lipsesc țerei noastre, dar ce folos de dănsele, dacă toată activitatea și inteligența lor este absorbită de lup­tele soane, secăturoase de partid și de per­Exemplul dat de sus se în­tinde pănă in straturile cele mai de jos a societăței noastre, ast­fel că în­treaga activitate intelectuală a țetei să consumează în intrigi, vrajbe și dușmănii, al căror scop nobil și ge­neros este de a scula pe cei sătui de la banchetul budgetului pentru ca să se așeze cei flămânzi. Această picin­­gină socială trece moștenire, ca și a­­cele boale cronice, de la o genera­­țiune la alta, așa că întregul nostru corp social este infectat de această boală mortală. Medicul nu s’a arătat la vreme pen­tru ca corpul bolnavului să fie tratat cu leacuri mai dulci, mai dămoale, și mare ne este teama că in locul medicului întârziat să nu fie chirurgul care să tae cărnurile putrede și ne­trebnice ce înveninează și părțile să­nătoase a trupului nostru social. A­­ceastă operațiune este îngrozitoare și Franța ne poate spune durerea ce a simțit cănd i­ s’a făcut o asem­ine o­­perațiune in 1879. Să ne ferească Dumnezeu de a trece prin încercări atît de dureroase! Să trecem acum de la teorii la fapte și să vedem dacă această stare de lu­cruri este susceptibilă de o i­bună­­tățire reală. Materialul brut, necesar pentru re­clădirea edificiului nostru social există, ne lipsește arh­itectul și meșterii, a­­dică un guvern cu tragere de inimă pentru nevoile țerei și agen­­ii cari să pue in mișcare operă de regenerare pe vremul social și economic; cu alte cuvinte trebuesc a se înființa școale profesionale de agricultură, comerț și industrie cît de multe și in toate un­ghiurile țerei, spre a da societăței oameni practici, cari se îmbrățișeze artele și meșteșugurile, cari se lupte in contra evreilor și se opue specu­lelor lor neomenoase o muncă cinstită și continuă, pentru ca incetul cu în­cetul să-i inlocuească in toate trebu­ințele sociale, in toate afacerile cu care ei se îndeletnicesc. Guvern și societate, la rîndul lor, vor trebui să susție, să incurajeze pe acești luptători ai na­țiunei, cari vor scăpa țara de cuce­rirea economică. Nu ar trebui să se uite nici un moment că țerile slabe in cultură, care nu­­ produc in­deajuns și consumă mai mult de­cât produc, sfîrșesc mai tot­d’a­una rău. Ele sunt luate in exploratare de altele mai puternice in interesul cărora este ca cele dintâi să dispară ca state. Și aceasta să nu­mește cucerire economică. La noi in țară din nenorocire pănă acum nu numai că nu s’a încurajat, dar s’a lovit in mod sistematic—pare că să făcea cu dinadinsul — pe toți acei ce se îndeletnicesc cu comerțul și cu mica noastră industrie. Mijlocul cel mai nimerit de a în­curaja pe tinerii români, fii de ne­gustori d. e., de a nu alerga la fun­cțiuni și de a se ocupa cu negoțul, ar fi ca să-i scutească de serviciul activ al armatei. In Austria guvernul vezind ca ti­ ) Industria era pe atunci dlim­entată , in stare cu totul ru­

Next